„ Am citit motivarea CCR, ca sa nu apara o confuzie in spatiul public. Eu am spus ca voi citi pana o inteleg, mai avem putin de citit”. Am citat din Iohannis, evident. Uite, dom’le, asta era! Nu e vorba ca presedintele nu citeste sau nu intelege, ci doar ca mai are un pic de citit. Hopa, ia stai asa! Reiau, ca sa inteleaga toti participantii la mitingul mediocru al lui Dragnea: „Eu am spus ca voi citi pana o inteleg, mai avem putin de citit”. Ce avem noi aici? Un chiul de la gramatica limbii romane, cursul primar, caci „eu” din prima propozitie nu se pupa neam cu subintelesul „noi”, din a doua.

Mai are rost sa parcurgi intreaga cuvantare a presedintelui cand apar asemenea gafe? In conditiile astea, cine garanteaza ca Iohannis chiar intelege continutul motivarii CCR cu privire la conflictul constitutional creat?

Grecul din Kirghistan

Presedintele, deci, a citit, dar mai „au” de citit. Nu se stie cine sunt astia, ceilalti adica, cei cuprinsi in forma de plural. Sunt necrutator la chestiile astea si am mari pretentii de la vorbitor. Iohannis este cetatean roman. Si presedinte pe deasupra. Ne reprezinta pe noi, toti romanii. Ma reprezinta si pe mine, desi nu imi convine si nu ma simt deloc mandru. Roman fiind, ar trebui sa stapaneasca perfect limba asta. Orice roman viseaza romaneste, rade romaneste, nazuieste romaneste si, inevitabil, vorbeste romaneste. Sau macar ar trebui. Mie, recunosc, un roman care nu vorbeste corect romaneste nu imi spune mare lucru, chiar daca este presedintele tarii. Daca Iohannis ar fi fost grec nascut in Kirghistan, cu domiciliul in São Tomé si Príncipe si in casa ar fi vorbit aramaica, poate as fi fost mai indulgent. Dar asa, nu am motive.

Cum se scoate camasa

Ne spune presedintele, in continuare, „ca in aceasta etapa motivarea (CCR – n.red.) aduce mai multe intrebari decat clarificari, dar  poate o aprofundare mai ulterioara ne aduce mai aproape de adevar”. Hai ca deja am impresia ca ne ia pe toti peste picior. Dracu’ stie ce-or fi alea aprofundari „mai ulterioare”. Mai ulterioare decat ce? Cam cat de ulterioare sa fie? Cam pana „au cititi” intregul continut? Sau pana „vor intelegeti”? Mama ma-sii de limba romana cu aprofundarile ei cu tot! Si cu gradele de comparatie! Nici nu stiu cum sa ma pronunt, dar cred ca la orice policlinica de cartier, contra 80 de lei, orice psihiatru poate pune un diagnostic corect: dedublare de personalitate generata de stresul navetei Bucuresti-Sibiu. Pleaca unul si se intorc doi. Sau provocata -n-ar fi exclus – de faptul ca nu stie cum sa scoata camasa cu demiterea Codrutei Kovesi. Ceva de genul eu sunt singur, dar trebuie „sa fiu doi” deoarece camasa are doua maneci.

Discutam, discutam

Ce a spus, totusi, romanul Iohannis dupa intalnirea cu Comisia de la Venetia? Nimic. Absolut nimic. Aceleasi basme cu procurorii care lui i se pare ca ar fi stirbiti la independenta, aceleasi plictiseli cu statul de drept, uitand sa precizeze ca e vorba de statul lui de drept, nu de al nostru. A abordat motivarea CCR intr-o maniera personala, care nu  trebuie sa mai mire pe nimeni. Trebuie discutata, sa fie clar. Bine, discutam, nu asta-i problema. Problema este ca ea trebuie aplicata, oricat de mult am invarti-o pe toate partile. Or, tocmai aici e beleaua mare cat China. Iohannis nu are chef sa o puna in practica. Cauta tot felul de subterfugii prin care sa traga de timp, pana la un termen stiut de el si nespus noua.

Incearca in romana

Singurul moft obraznic al zilei a fost ca, fara jena, si-a facut placerea care il apasa pe inima. Aceea de a-l numi pe Dragnea infractor si de a-i reuni pe toti pesedistii intr-un „miting mediocru”. Serios? Chiar mediocru? Ulterior mediocru sau mai anterior, ca nu se intelege? Ma abtin sa rostesc toate cuvintele si expresiile care-mi vin acum in minte, nu cred ca Iohannis ar fi un interlocutor pe masura, chiar daca le pot „aprofunda mai ulterior”. Chiar si cu desene. Dintre toate, cel mai important este doar cel spune el, asta trebuie sa intelegem. Macar de ar face-o in romana. (Valentin Boeru).