În temeiul art. 6.1. și 10 CEDO coroborat cu art. 1 alin.(5), art.16 alin.(1) și (2), art.20,21, 30, 31 și 51 Constituție, Incisiv de Prahova a formulat următoarea

SESIZARE PENALĂ

Impotriva numitilor:

1. Adrian Dobre – primarul Municipiului Ploiesti si ordonatorul principal de credite
2. Adrian Vaida – director general adjunct si/sau interimar al Politiei Locale Ploiesti
3. Pitariu Paula Maria – director general adjunct care are in subordine Serviciul Financiar Contabilitate si Serviciul Resurese Umane. Juridic, Contracte, Proceduri
4. Mocanu Gabriela Isabela – sefa Serviciului Resurese Umane. Juridic, Contracte, Proceduri

Pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune, delapidare, fals in inscrisuri oficiale, abuz in serviciu

Prin care, am solicitat să se cerceteze, următoarele:

În fapt,

Potrivit documentelor si surselor noastre, încă de la înființarea Poliției Locale a Municipiului Ploiești angajații acestei entități a statului român (autorităților locale Ploiești) nu își primesc drepturile legale cuvenite constând în:

1. Timp liber corespunzător orelor lucrate în zilele de sâmbete, duminci, sărbători legale ori, în lipsa acestuia, compensații în bani. Potrivit surselor noastre, la nivelul Poliție Locale Ploiești a fost conceput un program informatic pentru calculul venitului salarial al angajaților instituției în care nu sunt prevăzute zilele de: sâmbete, duminici sărbători legale deși planificarea polițiștilor locali în serviciu (ordine publică și rutieră) este efectuată și pentru aceste zile (sâmbete, duminici, sărbători legale). Așadar, în zilele de: sâmbete, duminici și sărbători legale, polițiștii locali sunt planificați în servicii fără ca munca acestora să fie plătită ori compensată cu timp liber corespunzător întrucât programul informatic de calcul al veniturilor salariale „nu permite” decât calculul pentru zilele de: luni, marți, miercuri, joi și vineri ale fiecărei săptămâni.

2. Sporul pentru condiții vătămătoare și timpul liber ce se acordă pentru condițiile de lucru vătămătoare. Menționăm că, potrivit art.147 alin.(1)[1] Codul Muncii polițiștii locali din cadrul Poliție Locale a Municipiului Ploiești (ordine publică și rutieră) ar fi trebuit să primească cel puțin 3 zile libere pentru condițiile vătămătoare în care aceștia lucrează (lucrul cu stații de emisie recepție, lucrul în condiții meteo nefavorabile ș.a.m.d.). Din informațiile noastre, polițiștii locali din cadrul Poliției Locale a Municipiului Ploiești (ordine publică și rutieră) nu au primit niciodată timp liber corespunzător condițiilor de muncă vătămătoare în care aceștia își desfășoară activitatea (în M.A.I. acest timp liber este cunoscut sub denumirea de: concediu de antenă și este acordat întregului personal M.A.I. pentru o perioadă de 6 zile calendaristice/an).

În drept,

Polițiștii locali sunt funcționari publici, în conformitate cu prevederile art.14[2] și 16[3] din legea nr.150/2010, învestiți cu exercițiul autorității locale în: protejarea bunurilor, protecția vieții și apărarea drepturilor fundamentale. Ori, în opinia noastră, cum poate să își exercite atribuțiile legale un agent al statului român în condițiile în care acestuia nu îi sunt respectate drepturile legale (dreptul la compensații în bani pentru timpul lucrat, conform Legii, dreptul la timp liber corespunzător orelor lucrate, dreptul la sporuri și timp liber corespunzător condițiilor de muncă vătămătoare)?

Mai exact, apreciem că polițiștii locali din cadrul Poliție Locale a Municipiului Ploiești au fost înșelați și, astfel, deposedați de drepturile legitime care decurg din prestarea activității lor publice (ore lucrate în zilele de sâmbete, duminici și sărbători legale – inclusiv pe timpul nopții acestor zile-, ore suplimentare, condiții vătămătoare) pentru ca indivizi Poliția Locală a Muncipiului Ploiești (posibil și din cadrul Primăriei Municipiului Ploiești) să beneficieze ilegal („la negru”) de banii ce trebuiau acordați polițiștilor locali pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici și sărbători legale.

Din considerentele mai-sus exprimate, apreciem că factori decizionali din cadrul Poliției Locale a Municipiului Ploiești (posibil și ai Primăriei Municipiului Ploiești) au încălcat prevederile art.77 alin.(1) lit.a)-c), e) și h)[4], art.182 alin.(1) și (2)[5], art.209[6], art. 212[7], art.295[8], art.297[9], art.301 alin.(1)[10], art.309[11], art.349[12] Cod penal prin sclavie și încălcarea demnității umane, exclusiv pentru a se îmbogăți prin neacordarea drepturilor polițiștilor locali respectiv pentru a îmbolnăvi polițiștii locali și îi îndepărta din serviciul public pe care îl prestează în cadrul comunității municipiului Ploiești. (Cutov Ina).

[1] Articolul 147(1) Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.

[2] Articolul 14(1) Personalul poliției locale este compus din:a) funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local;b) funcționari publici care ocupă funcții publice generale;c) personal contractual.(2) Pot ocupa funcții publice specifice de polițist local funcționarii publici care îndeplinesc atribuții de natura celor prevăzute la art. 6, cu excepția art. 6 lit. h), și la art. 7-11.(3) Personalul din cadrul poliției locale care îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 6 lit. h) are statut de personal contractual.(4) Încadrarea în clase și pe grade profesionale a funcției publice specifice de polițist local se face conform prevederilor referitoare la funcțiile publice generale din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

[3] Articolul 16(1) Raporturile de serviciu ale polițiștilor locali și ale funcționarilor publici care ocupă funcții publice generale se stabilesc, se modifică, se suspendă și încetează în condițiile stabilite potrivit prevederilor prezentei legi și ale Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(2) Raporturile de muncă ale personalului contractual din cadrul poliției locale se stabilesc, se modifică, se suspendă și încetează în condițiile prevăzute de legislația muncii, iar cele ale personalului contractual cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local și cu respectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată.

[4] Articolul 77Circumstanțe agravanteUrmătoarele împrejurări constituie circumstanțe agravante: a) săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună; b) săvârșirea infracțiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante; c) săvârșirea infracțiunii prin metode sau mijloace de natură să pună în pericol alte persoane ori bunuri; e) săvârșirea infracțiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmității sau altor cauze; h) săvârșirea infracțiunii pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte.

[5] Articolul 182Exploatarea unei persoanePrin exploatarea unei persoane se înțelege:a) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forțat;b) ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire;

[6] Articolul 209SclaviaPunerea sau ținerea unei persoane în stare de sclavie, precum și traficul de sclavi se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

[7] Articolul 212 Supunerea la muncă forțată sau obligatorie Fapta de a supune o persoană, în alte cazuri decât cele prevăzute de dispozițiile legale, la prestarea unei munci împotriva voinței sale sau la o muncă obligatorie se pedepsește cu închisoarea de la unu la 3 ani.

[8] Articolul 295Delapidarea(1) Însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.(2) Tentativa se pedepsește.

[9] Articolul 297Abuzul în serviciu(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situație de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.

[10] Articolul 301Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.

[11] Articolul 309Faptele care au produs consecințe deosebit de graveDacă faptele prevăzute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

[12] Articolul 349Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârșită din culpă se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.