COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB PRELUARE INPOLITICS.RO:

Clasarea de către procurori a plângerii penale depuse de Ludovic Orban împotriva premierului Viorica Dăncilă, pentru înaltă trădare, e o chestiune de zile. Aproape am paria că DIICOT o va face în prima decadă a lunii viitoare, dar nu mai devreme de 4 august. Să vedem argumentele.

”Noi ne-am angajat prima dată în CSAT şi astăzi am transmis aliaţilor că vom creşte numărul de personal în Afganistan de la cât avem acum – 770 şi ceva de oameni, în special militari, – la peste 950 anul viitor, care vor fi şi militari, şi jandarmi, şi personal civil. Este o creştere însemnată pentru România, dar ea se întâmplă în condiţiile în care noi am înţeles demult şi suntem convinşi că NATO nu este doar despre a primi securitate, ci şi despre a da securitate, despre a fi un factor de securitate în regiunea în care ne aflăm”.
Declarația aparține președintelui Iohannis și a fost făcută acum cîteva zile, la summitul NATO de la Bruxelles.

Conform legii nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, propunerea suplimentării trupelor românești aparține strict primului-ministru și se aprobă de către președinte, după consultarea CSAT. Aceeași lege mai stabilește că trimiterea de trupe se decide în ședință a CSAT derulată cel mai tîrziu pe 30 iunie în anul anterior.

În cadrul acestui termen, pe 27 iunie a avut loc respectiva ședință a CSAT, în care Iohannis a avut nevoie de concursul premierului Dăncilă pentru a suplimenta trupele românești din Afganistan și a se prezenta cu temele făcute în fața lui Trump.
Iar lucrurile au mers strună, conform comunicatului ulterior al președinției.

Azi, am aflat oficial că președintele și premierul au discutat ”aspecte legate de Președinția României la Consiliul UE, atât în ceea ce privește stadiul pregătirii dosarelor și a temelor de interes, cât și referitor la aspectele tehnice, de infrastructură și program. Au fost trecute în revistă prioritățile incluse în Programul de lucru al Președinției Române la Consiliul UE și s-a discutat pe marginea calendarului acțiunilor pe care Guvernul are în vedere să le organizeze în prima parte a anului viitor”.

Două acțiuni de maximă importanță pentru România, în care președintele și premierul au colaborat fără asperități.
Asta, în ciuda faptului că președintele a trebuit să conlucreze cu un demnitar care face subiectul celei mai grave acuzații cu putință, aceea de înaltă trădare în favoarea Israelului. Un trădător care stabilește cu de la sine putere cîți soldați trebuie trimiși în Afganistan, țară aflată, ca și Israel, în Orientul Mijlociu și cu care administrația de la Tel Aviv are relații speciale. Se poate ceva mai teribil de atît?

Concluzia nu poate fi decît următoarea: celebra plîngere a lui Ludovic Orban e deja moartă și îngropată, DIICOT urmînd să anunțe curînd clasarea ei din lipsă de probe.
Foarte probabil, după data de 4 august, cînd are loc Consiliul Național al PNL.
Nu de alta, dar ar fi păcat ca liderului PNL, și așa aflat într-o poziție delicată în propriul partid, să i se mai atîrne de gît încă un un bolovan, și anume eșecul lamentabil al unicului său demers politic notabil din ultimul an. (Bogdan Tiberiu Iacob)