Imaginile din satelit surprinse de NASA mai arată că aproape toată gheaţa din nordul Groenlandei este spartă şi, prin urmare, mobilă. Până acum, regiunea era considerată drept ultima zonă glacială. 

În această zonă, grosimea gheţii variază de la patru la 20 de metri. Experţii spun că de vină pentru crăpăturile apărute este valul de caniculă care a afectat nordul Oceanului Atlantic în ultimele luni.

Marea de pe coasta nordică a Groenlandei este, în mod normal, atât de îngheţată încât până în prezent a fost numită „ultima zonă de gheaţă permanentă”, întrucât se presupunea că aceasta ar fi ultima zonă din Nord care va rezista efectelor încălzirii globale, respectiv unei planete mai calde.

„Aproape toată gheaţa din nordul Groenlandei este spartă şi, prin urmare, mai mobilă. Apele deschise ale coastei de nord reprezintă ceva neobişnuit. Deseori, aceasta zonă a fost considerată ‘ultima zonă de gheaţă’, însă judecând după evenimentele din ultima săptamână, ultima astfel de zonă s-ar putea afla în Vest”, a declarat Ruth Mottram de la Institutul danez de Meteorologie.

„Gheaţa din acea zonă nu are unde să se deplaseze, astfel că se adună. În medie, gheaţa are o grosime de 4 metri şi se poate strânge în crestături de 20 de metri sau chiar mai mult. Atât de groasă şi compactă, evident că nu se mişcă prea uşor. Totuşi, nu a fost cazul şi în această iarna (februarie şi martie) sau acum. Gheaţa este mişcată departe de coastă, de vânturile calde”, a explicat şi Walt Meier, cercetător la Centrul naţional de date despre zăpadă şi gheaţă din SUA.

Acum, bucăţile de calotă, odată dislocate au devenit mobile şi sunt împinse în ocean de vânt şi de curenţii marini.