COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS.RO)

În septembrie 1994, președintele Rusiei, Boris Elțîn, efectua o vizită în SUA, cu prilejul Adunării Generale a ONU. La întoarcere, el a decis să facă o escală în Irlanda, ceea ce l-a obligat pe premierul irlandez Albert Reynolds să își scurteze de urgență o vizită în Australia și să revină în țară, cu doar cîteva ore de aterizarea marelui oaspete din răsărit. Pe aeroportul Shannon au venit premierul irlandez, mai mulți miniștri, ambasadorul rus în Irlanda, Nikolai Kozîrev, etc, plus o gardă de onoare formată din 100 de soldați.

Aeronava lui Elțîn a venit la timp, dar, surpriză: în loc să aterizeze, începe să se rotească deasupra aeroportului. Nicio explicație, de nicăieri.
După o oră de cercuri largi deasupra zonei, avionul aterizează, în fine.
Din nou surpriză: ușa se deschide, dar Boris Elțîn nu își face apariția.
Oficialii irlandezi sunt în stare de șoc, nimeni nu înțelege ce se întîmplă.
Premierul irlandez stă efectiv ca prostul la scara avionului timp de o jumătate de oră, fără să-și vadă oaspetele.
Finalmente, apare un oficial rus și anunță că vicepremierul rus  Oleg Soskovets se va întîlni cu irlandezii în locul lui Elțîn, care e ”foarte obosit”, iar mai apoi că ar fi bolnav.
Premierul irlandez declară că înțelege situația, dar că nu poate rata ocazia să urce în avion măcar 5 minute pentru a strînge mîna marelui lider, aflat pe pămîntul țării sale.
Cererea e refuzată categoric de ruși.
Reynolds se întreține cu Soskovets pe aeroport, apoi avionul lui Elțîn decolează spre Rusia.
În urma sa, presa irlandeză spumegă de furie și umilință, cel mai des invocat cuvînt fiind ”vodka”.
Pînă la Moscova, Elțîn se trezește din beție și declară la sosire că ”se simte excelent, dar a dormit cam prea mult”, promițînd, totodată, că va pedepsi sepepiștii care nu-l lăsaseră pe premierul irlandez să-l trezească pentru o strîngere de mînă.
De atunci, în Irlanda a devenit expresie comună ”a te învîrti peste Shannon” (“circling over Shannon”) la adresa bețivilor.
Se va consacra, și la noi, ”aterizare a la Juncker”? (B.T.I.)