Economia României va fi afectată din ce în ce mai puternic de îmbătrânirea rapidă a populaţiei şi migraţia tinerilor, iar autorităţile şi angajatorii trebuie să ia măsuri urgente pentru a asigura stabilitatea pieţei muncii şi a bugetului asigurărilor sociale, se menţionează într-un raport citat de Agerpres.

Conform sursei citate, îmbătrânirea rapidă a populaţiei în Europa de Est pune economiile din regiune într-o situaţie delicată. Ratele de natalitate scăzute, îmbunătăţirea speranţei de viaţă şi migraţia forţei de muncă sunt factorii cheie ai îmbătrânirii. Vârfurile migraţiei se manifestă la vârsta de 30-55 de ani, ce reprezintă şi populaţia aflată la capacitatea maximă de reproducere.

„Prin urmare, societăţile din această regiune nu sunt pregătite să facă faţă numărului tot mai mare de seniori şi nici să le ofere infrastructura necesară pentru a munci şi a fi îngrijiţi în funcţie de nevoile lor”, se menţionează în document.

Raportul Inovantage – ediţia a doua, al Adecco, arată că ţările din regiune trebuie să adopte o serie de măsuri care, aplicate cu succes, pot permite României să se dezvolte şi să ajungă din urmă ţările europene din vestul Europei.

În cazul carierelor seniorilor sunt necesare măsuri de flexibilizare şi de suport pentru învăţare pe tot parcursul vieţii. Astfel, persoanele aflate în pragul pensionării pot lucra până la vârste mai înaintate part time sau pe perioade determinate şi îşi pot mări şansele de a rămâne în activitate dacă se pot respecializa la locul de muncă. Se creează astfel o perioadă de tranziţie în timpul căreia seniorii pot rămâne activi, pe baza unui program agreat de aceştia.

În paralel, România, cât şi alte ţări din CEE, trebuie să oprească politicile de pensionare timpurie care au provocat migrarea artificială, înainte de vârsta pensionării, a sute de mii de oameni de pe piaţa muncii către sistemul de pensii.

„Angajatorii trebuie să redescopere această comoară ascunsă, a angajaţilor seniori. Legea interzice oricărui angajator să refuze un candidat din cauza vârstei sale, iar daca a existat un sentiment general în rândul profesioniştilor din domeniul resurselor umane potrivit căruia candidaţii tineri sunt mai dornici să muncească din greu, să accepte ore suplimentare şi să înveţe mai repede lucruri noi, această cultură trebuie să se schimbe şi, în multe locuri, se schimbă deja. Piaţa locurilor de muncă este în plină expansiune, iar angajatorii descoperă că tinerii candidaţi sunt mai mobili decât forţa de muncă mai în vârstă. Mobilitatea crescută a tinerilor aduce după sine nevoia unor „stâlpi” – a unor candidaţi mai în vârstă, seniori, cu abilităţi deosebite de a comunica cu generaţia millenials şi de juca un rol de mentor”, afirmă Florin Godean, country manager Adecco România.

Potrivit acestuia, multe altele trebuie să se schimbe pentru a avea o atitudine adecvată faţă de forţa de muncă mai în vârstă.