Mai nou, primarul Sectorului 1 cere mutarea Gării de Nord la periferie.

Arhitectul şef al Capitalei anunţă că repoziţionarea acestei gări va fi studiată de comisia care lucrează la noul Plan Urbanistic General, dar momentan nu există o soluţie clară.

La 1872, când a fost construită, i-au zis Gara Târgoviştei. Abia în 1988 a fost rebotezată cu numele de azi. Acum, are tencuială căzută şi locuri pline de gunoi, scrie Digi 24.

Trotuarul rulant dinspre Basarab, pentru care Primăria Bucureştiului a cheltuit peste 11 milioane de lei, este defect de patru ani, aminteşte postul de televiziune.

Primarul Sectorului 1 vrea să transforme clădirea în muzeu, vrea şinele scoase şi înlocuite cu străzi şi proiecte imobiliare.

„Din cauza liniilor de cale ferată care duc spre Gara de Nord, Sectorul 1 este tăiat în două, accesul dintr-o parte în alta făcându-se doar prin două poduri. Vorbim de o suprafaţă de teren foarte mare şi foarte valoroasă. Gândiţi-vă dacă CFR ar muta gara şi ar vinde acest teren, ar câştiga bani buni pentru investiţii. Automat, Gara de Nord ar rămâne în picioare şi ar fi transformată în muzeu”, spune acesta.

Mutarea gării spre periferia de vest nu este însă prioritate pentru municipalitate.

„Valoarea terenurilor de sub căile ferate care ajung la Gara de Nord înspre estul Bucureştiului, într-adevăr, este mare, dar trebuie analizat foarte atent dacă merită acest efort. Iar toate problemele legate de repoziţionarea, eventuala repoziţionare, a Gării de Nord vor fi studiate la nivelul Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, care este în lucru la un consorţiu format, condus de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism. Este prematur a se da o soluţie la acest moment”, spune Ştefan Dumitraşcu, arhitectul şef al Capitalei.

Terenul dintre Gara de Nord şi Gara Basarab costă o avere. De exemplu, pentru doar o mie de metri pătraţi amplasaţi între gară şi bulevardul Buzeşti, un proprietar cere un milion şi jumătate de euro.