Astmul bronsic, cunoscut si sub numele de astm, este o afectiune cronica a cailor respiratorii caracterizata prin inflamatie si constrictia episodica a bronhiilor. Aceasta duce la dificultati in respiratie, tuse, stranut si o senzatie de strangere in piept. Astmul este o boala complexa care poate fi diagnosticata prin teste si fsh analiza, iar simptomele sale pot varia de la usoare pana la severe. Persoanele cu astm pot experimenta episoade de exacerbare (crize de astm) in care simptomele se agraveaza brusc.
Factori declansatori si predispozitii la astm bronsic:
- Factori genetici: Astmul poate avea o componenta ereditara. Daca aveti membri de familie cu astm sau alte afectiuni alergice, aveti un risc mai mare de a dezvolta astm.
- Antecedente de alergii: Persoanele cu istoric de alergii, cum ar fi rinita alergica sau dermatita atopica, sunt mai susceptibile la astm.
- Expunerea la alergeni: Contactul cu alergeni comuni, cum ar fi polenul, acarienii, mucegaiurile, parul de animale sau poluarea aerului contribuie la dezvoltarea astmului la persoane predispuse.
- Infectii respiratorii: Infectiile virale ale cailor respiratorii, in special la copii, pot creste riscul de a dezvolta astm sau de a agrava simptomele la cei care deja au astm.
- Fumatul: Fumatul, in special expunerea la fumul pasiv in copilarie, poate creste riscul de a dezvolta astm.
- Expunerea la substante iritante: Inhalarea substantelor chimice iritante, cum ar fi fumul de tutun, vapori de substante chimice sau poluarea aerului, poate contribui la dezvoltarea astmului sau poate agrava simptomele la persoanele deja diagnosticate cu astm.
- Obezitatea: Exista o corelatie intre obezitate si astm. Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta astm sau de a experimenta simptome mai grave.
- Exercitiul fizic: Unele persoane pot dezvolta astm indus de efort, cunoscut si sub numele de astm efort. Aceasta se manifesta prin simptome de astm in timpul activitatilor fizice.
Diagnosticul de astm bronsic
Diagnosticul astmului bronsic implica o serie de etape, inclusiv:
- Istoric medical si evaluarea simptomelor: Medicul va discuta cu pacientul pentru a identifica simptomele astmului, cum ar fi tusea, stranutul, dificultatile de respiratie si episoadele recurente de sufocare.
- Teste functionale respiratorii: Acestea includ spirometria si testele de provocare bronsica. Spirometria masoara cantitatea de aer pe care o poate expira pacientul si cat de repede o poate face. Testele de provocare bronsica pot ajuta la identificarea reactivitatii bronhiilor.
- Radiografie toracica: O radiografie toracica poate fi realizata pentru a exclude alte afectiuni ale plamanilor care pot simula simptomele astmului.
- Monitorizarea simptomelor: Monitorizarea simptomelor si a functiei pulmonare pe o perioada de timp poate ajuta la confirmarea diagnosticului.
Pacientii cu astm bronsic pot dezvolta si alte afectiuni asociate, cum ar fi:
- Rinita alergica: Rinita alergica este frecventa la pacientii cu astm si poate agrava simptomele astmului.
- Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC): BPOC si astmul pot coexista si au simptome similare, cum ar fi tusea si dificultatile de respiratie.
- Alergii: Persoanele cu astm sunt adesea alergice la substante precum polen, acarieni, par de animale sau mucegaiuri.
- Sinuzita cronica: Infectiile sinusurilor pot agrava simptomele astmului.
Prevenirea astmului bronsic
Prevenirea astmului bronsic implica reducerea expunerii la factorii de risc si controlul simptomelor. Unele masuri preventive includ:
- Evitarea alergenilor cunoscuti: Identificarea si evitarea alergenilor care declanseaza simptomele astmului.
- Controlul alergiilor: Administrarea medicamentelor antialergice pentru a controla simptomele alergiilor.
- Renuntarea la fumat: Evitarea fumatului si a expunerii la fumul de tutun.
- Vaccinarea antigripala: Pentru a preveni infectiile respiratorii care pot agrava astmul.
Pentru un diagnostic final este nevoie de fsh analiza. Programeaza-te si tu chiar acum!