Cutremurele din Vrancea sunt amplificate de solul moale din București. Conform datelor obținute în ultimii 30 de ani, cea mai sensibilă este partea de nord a orașului, inclusiv Platforma Pipera, una dintre cele mai aglomerate zone ale Bucureștiului în acest moment.

Platforma Pipera

După cutremurul din 1977, în România s-a investit foarte mult în tehnologiile de studiere a cutremurelor. Așa a apărut o rețea de 16 accelerografe care măsoară cum se manifestă, respectiv care sunt particularitățile unui cutremur în capitala României, orașul cel mai afectat de seismul din 4 martie 1977.

Cutremurul de la 4 martie 1977 a făcut 1.570 de victime

Concluzia este că Bucureștiul stă pe un sol moale, care amplifică unda seismică propagată prin straturile tectonice dinspre Vrancea și mărește timpul de vibrație a mișcării tectonice. Aceste lucruri trebuie luate în calcul la proiectarea imobilelor.

Solul moale amplifică seismele din Vrancea

”În cutremurul din 1986, în sud, accelerația terenului a fost cam o treime din cea înregistrată spre nord. Deci, din punct de vedere al siguranței la cutremur, apare din aceste înregistrări că nordul este mai vulnerabil. Există o corelare cu structura terenului, straturile superficiale fiind mai groase spre nord. Ceea ce amplifică, cumva, mișcarea bazei”, a explicat, pentru Libertatea, doctor inginer Radu Petrovici, profesor la Universitatea de Arhitectură ”Ion Mincu” din București.

Astfel, Bucureștiul este mai vulnerabil la cutremur decât celelalte localități mari din România. Pe zone, din punctul de vedere al sensibilității la un seism de adâncime produs în Vrancea, cel mai rău stă, în acest moment, nordul orașului, respectiv zonele Casa Presei, Băneasa și Pipera. Pe locul doi se află estul Capitalei, în special zona Pantelimon. Locul trei este ocupat de zonele de vest, de la Pajura până în cartierul Militari.

Zona de sud a Capitalei stă cel mai bine, Berceniul fiind cel mai protejat cartier în caz de cutremur.

Zona Berceni se scufundă 5 milimetri anual

“Pământul este o planetă vie, se mişcă permanent. Ca atare, nu este nimic ieşit din comun în faptul că platoul dinspre Drumul Taberei, inclusiv locul unde se află acum Palatul Parlamentului, creşte cu aproximativ 4 milimetri anual şi, peste timp, acolo va fi un munte. Zona Berceni, în schimb, se scufundă 5 milimetri anual, iar acolo va fi o mare depresiune”, ne-a dezvăluit seismologul Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al Institutului pentru Fizica Pământului.

Așa arată creștera platfomei tectonice pe care se află Palatul Parlamentului. Coloare albastră indică ridicare scoarței, iar culorile spre roșu arată o prăbușire a scoarței