Modificările politicii fiscale anunțate recent de Ministerul Finanțelor, care au înăsprit, într-o oarecare măsură, politica fiscală per ansamblu, au provocat discuții aprinse în societate, fiind, în cea mai mare parte, percepute negativ de mediul de afaceri și societatea civilă. Dat fiind faptul că aceste măsuri au fost coordonate cu FMI, am discutat despre necesitatea lor cu reprezentantul Fondului în Republica Moldova, Volodymyr Tulin. 

• Dle Tulin, măsurile fiscale făcute recent publice de către Ministerul Finanțelor, unele din ele fiind propuse la recomandarea FMI, vin, în mare parte, în contradicție cu unele măsuri fiscale ale guvernării precedente. Însă, dacă ne uităm peste datele statistice referitor la activitatea economică din primul trimestru al anului în curs și analizăm aceste statistici, constatăm că acele politici au generat o creștere economică robustă. De ce atunci acestea sunt greșite?

• Deși reducerea cotelor de impozitare și reforma sistemului de salarizare operată anul trecut a generat un impuls fiscal semnificativ, influențând, evident, cererea și inflația, pe termen scurt, totuși, nu putem spune că rezultatele bune ale activității economice în primul trimestru se datorează anume reformei fiscale. Să vă explic problema în contextul întregului pachet de reforme fiscale din luna iulie a anului trecut, inclusiv a amnistiei fiscale. Voi începe cu amnistia,or aceasta dezvăluie cel mai clar esența problemei. Logica autorităților era că, dacă vom ierta evaziunea fiscală, care este o infracțiune, oamenii vor începe să achite conștiincios impozitele. Din păcate, însă, lucrurile nu funcționează astfel. Dacă îi ierți cuiva o infracțiune, asta nu garantează faptul că făptașul nu va mai comite astfel de infracțiuni în viitor. Această tactică este contraproductivă. Din contra, dacă persoana vede că a fost iertată o dată, va fi iertată și în continuare și… de ce atunci ar trebui să nu mai comită infracțiuni?

Pe de altă parte, cel ce nu comite infracțiuni și vede că infractorul a fost iertat, are tot temeiul să se întrebe de ce ar rămâne el în câmpul legal și ar plăti impozite dacă oricum neplata este iertată odată la câțiva ani?

Însăși logica că, prin intermediul mecanismului de iertare a celor ce se eschivează de la achitarea obligațiunilor fiscale, vom stimula intrarea acestora în câmpul fiscal legal, este contraproductivă. Astfel de măsuri aduc cu totul alte rezultate.

Autoritățile au început cu amnistia în industria HoReCa, deoarece afacerile din sectorul restaurantelor, de rând cu cele din sectorul construcțiilor,sunt cel mai des folosite drept canale de evaziune fiscală. Și în acest caz logica a fost exact aceeași: hai să le reducem impozitele și ei vor începe să le achite.

• Deci, vorbim de așa-zisul “principiu al morcovului și biciului”?

Pai, da, acesta a fost morcovul, care însă nu funcționează fără bici!Nu vreau, însă, să se creadă că noi recomandăm să se opereze doar cu biciul, fiindcă nu este așa. De fapt,conformarea fiscală sau disciplina fiscală, cultura fiscală în general, nu trebuie să se bazeze pe frica de bici, ci pe conștientizarea faptului că impozitele sunt o obligațiune. Adică, banii pe care îi achiți merg pe urmă la crearea condițiilor mai bune de viață pentru tine și familia ta: drumuri, școli, spitale etc. Disciplina fiscală merge mână în mână cu cultura fiscală, iar în cazul HoReCa a fost, de fapt,implementat principiul morcovului, uneori chiar fără bici.

Ca să ne referim la HoReCa, în special la restaurante–aici, după reforma respectivă, nici măcar prețurile nu s-au redus, consumatorul n-a câștigat nimic din toată treaba asta. Dacă, să presupunem,s-a urmărit ca prin reducerea impozitelor să se stimuleze cererea, argumentul respectiv nu reiese din dinamica prețurilor în sector. Prin urmare, statistica oficială a veniturilor în sector nu a crescut grație sporirii consumului care a fost stimulat de reducerea prețurilor, ci grație ieșirii din umbră a jucătorilor din sector, fapt cauzat mai degrabă de controalele fiscale, adică de acel bici despre care vorbeam mai sus. Până la urmă, și restaurantele văd că este mai convenabil să se conformeze, adică să achite impozitele, și asta ne spun și nouă, deși cifrele arată că pierderile bugetului de pe urma acestor impozite neachitate rămân a fi semnificative. La moment, se vorbește mai mult decât se face.

Vezi interviul complet pe site-ul: economica.md