Ficționalizarea politicii și influența culturii pop în crearea narativelor –  subiectele dezbătute de jurnaliști și experți media

• Superscrieri a adus împreună jurnaliști și specialiști de la Pulitzer Center, The Kyiv Independent, Ziarul de Gardă și Macromedia University Berlin într-un eveniment dedicat jurnaliștilor români – specialiștii au venit din Malaezia, Ucraina, Republica Moldova și Germania;
• Cum influențează contextele culturale apariția dezinformării, cum se construiesc și se perpetuează diferite narațiuni în presă și în societate și cum contribuie noile tehnologii atât la propagarea, cât și la combaterea dezinformării – subiectele analizate;
• Crearea unor alianțe de fact-checking, adoptarea de noi tehnologii și folosirea umorului și a satirei, printre soluțiile propuse de jurnaliști și experți;
• Evenimentul Takeover Disinfo face parte din seria Atelierele Superscrieri, a Fundației Friends For Friends, susținută de ING Bank, un program de workshop-uri dedicate dezvoltării profesionale și specializării jurnaliștilor.

București, 14 noiembrie 2025: Jurnaliști și experți media de la Pulitzer Center, The Kyiv Independent, Ziarul de Gardă și Macromedia University Berlin au împărtășit exemple de bune practici despre alianțe de fact-checking și metode de prebunking (avertizarea oamenilor despre încercările de a fi manipulați) și debunking (deconstruirea informațiilor false), în cadrul evenimentului Takeover Disinfo. Acesta a fost organizat de Fundația Friends For Friends, fondatoarea Galei Premiilor Superscrieri, care premiază anual cel mai bun jurnalism din România.

Jurnalistul Martin Fornusek de la The Kyiv Independent, editorul de date Kuek Ser Kuang Keng de la Pulitzer Center, jurnalista de investigație Alina Radu de la Ziarul de Gardă și profesorul Gernot Wolfram de la Macromedia University Berlin au discutat alături de moderatorii Codruța Simina și Dragoș Stanca despre felurile în care ajung la publicul lor, ce funcționează în câștigarea încrederii cititorilor și mecanismele prin care dezinformarea câștigă teren. Panelul din cadrul evenimentului poate fi urmărit integral la acest link.

„A fost o zi plină de discuții valoroase, în care jurnaliștii din România au avut ocazia să afle ce fețe are dezinformarea și în alte țări, ce au în comun și ce e diferit în narațiunile folosite pentru manipularea maselor, dar și ce soluții există deja în Europa și Asia. Fundația Friends For Friends își continuă misiunea de a contribui la un jurnalism de calitate și de a pune umărul la combaterea dezinformării, un fenomen pe care am ajuns să îl simțim pe propria piele cu mult înainte de a-l studia suficient”, spune Alexandra Cantor, directoare executivă Fundația Friends For Friends.

Despre reglementarea rețelelor de socializare

În cadrul panelului despre felul în care contextul cultural contribuie la construcția narațiunilor dezinformării,jurnalista de investigație Alina Radu, manager la Ziarul de Gardă din Republica Moldova, a declarat că a suferit în trecut din cauza cenzurii. La începutul carierei, la postul de televiziune unde lucra, a rămas fără salariu pentru că a rostit de mai multe ori cuvântul „Basarabia”, ceea ce nu îi era permis. În prezent, însă, conduce o echipă de jurnaliști tineri, de siguranța cărora se simte responsabilă și este de părere că rețelele sociale ar trebui să fie reglementate mai temeinic.

„Primesc multe astfel de mesaje (n.r. violente, amenințări cu moartea) pentru că cineva le dă libertate [oamenilor] pe internet și pe rețelele de socializare să îmi spună în fiecare zi cum voi fi ucisă. Și poliția nu poate face nimic, pentru că aceste mesaje vin din străinătate. Dar, când reporterii mei sunt atacați, iar ei sunt foarte tineri, și aceste atacuri publice vin instantaneu de la troli plătiți, aceste atacuri ajung și în mediul offline. Și reporterii mei au fost bătuți în timp ce filmau protestele. Așa că trebuie să facem ceva în privința asta. Da, urăsc reglementarea informațiilor, dar Rusia m-a adus în punctul în care spun că trebuie să facem ceva”, declarăAlina Radu, jurnalistă de investigație și manager al publicației Ziarul de Gardă.

Jurnalistul Kuek Ser Kuang Keng, editor de date la Pulitzer Center și fondator Data-N, stabilit în Kuala Lumpur, Malaezia, a vorbit despre importanța alianțelor între organizații care fac fact-checking, precum JomCheck (Malaezia), CekFakta (Indonezia) sau Tsek.ph (Filipine). Acestea sunt formate din publicații, universități, creatori de conținut și experți în tehnologie, sunt cel mai active în perioadele electorale și sunt finanțate de către universități locale sau organizații din străinătate.

„Atunci când primim o informație falsă, avem nevoie doar de unul dintre membrii noștri pentru a verifica faptele. După ce verifică faptele, le împărtășește tuturor. Dacă membrii vor să verifice pe cont propriu, sunt liberi să o facă. Ne-am dat seama că toți făceam același lucru. Toți verificăm afirmațiile aceluiași politician. Așadar, de ce să nu o facem împreună, și folosim împreună și conținutul, și resursele. În plus, organizăm cursuri de formare în domeniul verificării informațiilor și setăm standardele. Oricine vrea să devină membru și să învețe cum poate verifica informațiile corect, îl învățăm noi”, explică Kuek Ser Kuang Keng.

Potrivit lui, beneficiile alianțelor sunt numeroase: informațiile sunt verificate eficient, vizibilitatea și încrederea publică cresc, conținutul este amplificat, interesul pentru finanțatorii care ar putea investi în această activitate crește, accesul la tehnologia de vârf se intensifică, se construiesc comunități și se consolidează capacități la scară largă.

Martin Fornusek de la The Kyiv Independent a explicat mecanismele complexe ale propagandei rusești în timpul războiului din Ucraina și modul în care aceasta își adaptează constant și țintit narațiunile, astfel încât să influențeze mai ales persoanele care nu au opinii puternic formate

„Propaganda rusă s-a adaptat și vulnerabilitățile pe care le exploatează sunt anxietățile, temerile și resentimentele pe care oamenii le au față de război. Scopul e să atace coeziunea socială, să distrugă elementele care mențin unitatea societății ucrainene. Propaganda rusă a început să exploateze diferențele regionale. Ei vizează persoanele care locuiesc în regiunile din prima linie și le spun: <<Uitați-vă, voi sunteți cei asupra cărora cad bombe, cad drone, iar oamenii din vest stau confortabil, se distrează, petrec și se îmbogățesc din ajutorul extern>>. În același timp, vizează ucrainenii din regiunile vestice și le transmit: <<De ce ar trebui ca fiii voștri să fie târâți să lupte pentru războiul oamenilor din est?>>”, explică Martin Fornusek.

Profesorul Gernot Wolfram, specialist în management media și cultural la Macromedia University Berlin, a subliniat importanța înțelegerii modului în care emoțiile și cultura populară pot fi folosite în procesele de comunicare și influență. El a arătat că propaganda modernă, inclusiv cea rusă, nu se bazează doar pe argumente raționale, ci exploatează domenii precum muzica, filmul și divertismentul – zone în care oamenii devin mai receptivi din cauza implicării emoționale. În acest context, Wolfram a încurajat adoptarea unui optimism realist, precum și utilizarea umorului și satirei ca instrumente eficiente pentru a combate dezinformarea și pentru a cultiva o gândire critică echilibrată în societate.

„Știți cum se întâmplă – vii acasă noaptea, te uiți puțin pe Instagram sau TikTok sau te uiți la un serial pe Netflix. Vrei să te relaxezi și să nu te mai gândești la toate lucrurile ciudate care se întâmplă în lume, la crize și probleme. Și exact în acest moment, când încerci să te relaxezi și vrei să uiți de toate, propaganda te așteaptă. Vedem, de exemplu, filme din Rusia difuzate de platforme, filme istorice foarte bine realizate, cu satul ntradițional rusesc acoperit de zăpadă, case din lemn, familii cu copii, care apoi ei se luptă iar eroii ruși sunt întotdeauna învingători. Sau Shaman, unul dintre cei mai faimoși cântăreți pop din Rusia, care îl susține pe Vladimir Putin și care este destul de prezent în mass-media occidentală, în special în cercurile de dreapta. El folosește elemente din cultura pop, din Rammstein, având acest aspect occidental, dar apoi vine mesajul – acesta este sângele meu rusesc și voi lupta până la capăt. În aceste momente când trăim emoții suntem mult mai deschiși să credem lucruri”, explică Gernot Wolfram, profesor de management media și cultural la Macromedia University Berlin.

Evenimentul Takeover Disinfo face parte din seria Atelierele Superscrieri, susținută de ING Bank, un program de workshop-uri dedicate dezvoltării profesionale și specializării jurnaliștilor.

„Ne bucurăm că am putut aduce împreună timp de o zi întreagă, în București, jurnaliști din România, Republica Moldova, Ucraina, Malaezia și Germania care să discute despre cum apare și cum poate fi combătută dezinformarea. Schimburile de idei care se nasc într-un astfel de context, relațiile profesionale și prieteniile care se leagă pot duce la proiecte și, implicit, la schimbări extraordinare pe termen lung. La ING Bank înțelegem ce înseamnă să investești în lucrurile care contează, iar sprijinirea unui jurnalism de calitate este o prioritate pentru noi. Parteneriatul cu Fundația Friends For Friends face parte dintr-o construcție amplă, prin care susținem inițiative educaționale, produse relevante și colaborări care au un impact real și măsurabil în viața cetățenilor români”, adaugă Silvia Jalea, Head of Internal & External Corporate Communication, ING Bank România.

***

Despre ING Bank România
ING Bank România este parte a ING Group, instituție financiară internațională globală, care oferă servicii bancare unui număr de peste 38 de milioane de clienți individuali, companii sau instituții din peste 40 de țări. Înființată în 1994, ING Bank România este în prezent o bancă universală, oferind produse și servicii tuturor categoriilor de clienți – companii mari și mici, instituții financiare, mici antreprenori și persoane fizice. ING Bank România este singura bancă cu o creștere organică din top 10 bănci locale după active, fără achiziții de portofolii de clienți sau alte bănci. ING Bank România este o bancă universală cu peste 1,7 milioane de clienți din trei segmente de business: persoane fizice (retail), companii IMM-uri & Mid-Corporate și Wholesale Banking. Misiunea ING este aceea de a-i susține pe oameni să fie cu un pas înainte, în viață și în afaceri.

Despre Superscrieri, programul Fundației Friends For Friends (FFFF.RO):
Superscrieri este tributul pe care din 2011 îl aducem autorilor care, prin forța scriiturii lor, prin originalitate, onestitate și curaj încă ne mai spun poveștile care contează. Autorilor care cred în forța cuvântului bine ales, ne arată cum stau de fapt lucrurile, ne scapă de prejudecăți și stereotipuri, ne emoționează, ne îmbogățesc, ne feresc de fake news. Lor le dedicăm, cu recunoștință, premiile, bursele și seminariile Superscrieri.