Connect with us

Exclusiv

Arafat cunostea deficientele constatate de ISU si nu a impus masuri in consecinta!/Abuz in serviciu si neglijenta in serviciu, dar nu numai! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

În plină criză economică, Autoritatea de Supraveghere Financiară, printr-o ordonanță de urgență vrea să ia de la populație și companii până la un miliard de lei în fiecare an, prin scumpirea cu până la 20% a polițelor RCA. Asta, în loc să supravegheze în mod real societățile de asigurare, pe care le mângâie pe creștet în timp ce se burdușește cu foști sau actuali colaboratori SRI, aceiași care nu au văzut cum ASTRA și Carpatica sifonau banii asiguraților. Premierul ar trebui să se sesizeze, Parchetul ar trebui să se sesizeze iar Consiliul Concurenței (despre care ASF susține că nu are nimic de spus în această cartelizare de care o pune), ar trebui să se sesize. Parlamentul ar trebui să îl audieze de urgență pe Președintele ASF, Nicu Marcu. Și să îl revoce, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.

Asta înseamnă până la un miliard de lei în plus luat de la populație și companii, pentru că ASF s-a plictisit de petiții din partea unor asigurători pe care îi mângâie pe creștet, care sunt protejați, prin acțiuni și inacțiuni în exercitarea funcției publice chiar de către persoane din ASF. Ele s-au plictisit să fie supraveghetori, deși șefii încasează peste 15.000 de Euro pe lună, tocmai ca să supravegheze, și nu să distorsioneze piața.Soluția pentru a le da bani ,,prin ordonanță de urgență” asigurătorilor mângâiați pe creștet, este promovată de un fost semnatar de protocol secret, Nicu Marcu, fost contabil șef la păduri și ajuns în urma unui troc politic la salariul de 15.000 de Euro, care și-a adus ca director de cabinet un general SRI, adjunct al directorului SRI din perioada în care ASF se subordona, prin protocol secret cu SRI, unui serviciu de informații. Perioada Coldea.

Inițiativa se numește decontare directă obligatorie (în prezent este facultativă și nu are niciun succes) și este menită să ia până la un miliard de lei pe an de la populație și companii, și să îi dea acționarilor privați ai societăților de asigurare. Pentru ca aceștia să nu aducă capital pentru neperformanța lor, și eventual să continue să sifoneze sume către companiile mamă. Ca la BNR.

Nici măcar un copil prost nu ar fi motivat public în halul în care a încercat să justifice urgența ordonanței decontării directe (care nu reprezintă o activitate de asigurare ci doar un serviciu auxiliar). Mai rău a făcut-o fostul contabil șef de la păduri, Nicu Marcu, ajuns Președinte ASF în urma unui troc politic menit să îl pună pe socrul lui Victor Ponta șef la Curtea de Contrui.

Pe scurt Nicu Marcu transmite lipsit de dibăcie că pe el îl deranjează petițiile de la asigurați (deși ar trebui să le încurajeze, că să afle problemele din piață, întrucât nu trimite control on-site la asigurători), și, ca să nu îl mai deranjeze, o să impună mai mulți bani chiar de la cei care fac petițiile pentru a îi face cadou  acționarilor privați ai societăților de asigurare.

În loc să oblige (are pârghiile) ca societățile rău platnice să își îndeplinească obligația legală (în sarcina supravegherii ASF), obligație care există în lege, și care este de achitare în termen de zece zile de la finalizarea dosarului de daună, Nicu Marcu vrea să cartelizeze piața, profund neconcurențial, prin scumpirea generalizată a polițelor RCA

Pârghille legale ale ASF sunt clare: dacă o societate de asigurări nu își îndeplinește obligațiile în raport cu asigurații (cu alte cuvinte nu plătește integral și la timp), poate să impună administrarea specială a asigurătorului (să preia managementul companiei de asigurare) sau chiar poate suspenda licența de emitere de polițe RCA. Să emită cei care plătesc.

În loc să își îndeplinească însă obligațiile legale, prin acțiuni și inacțiuni în exercitarea funcției publice, Nicu Marcu de la ASF vrea să scumpească polițele RCA, în medie, cu 20%, prin transformarea unei clauze facultative (pentru un serviciu auxiliar) și fără niciun fel de succes (decontarea directă) în obligatorie.

Să privim piața asigurărilor RCA: ea este de circa 4 miliarde de lei anual (aproape trei miliarde de lei, respectiv 2,94 miliarde lei în primele 9 luni, potrivit datelor publice ale ASF, sau 3,1 miliarde lei în ceea ce privește întreaga clasa de asigurări A10.

Graficul arată și că sunt 9,18 milioane de contracte încheiate (pentru circa 6 milioane de autovehicule), întrucât asigurarea poate fi anuală, semi-anuală, lunară, deci un proprietar poate încheia mai mult de un contract.

Să privim acum și cât interes au creat clauzele (facultative) de decontare directă, în primele 9 luni ale anului, din cele 9,18 milioane de contracte: 162.469 din 9.182.175 (1,7% din total).

Adică 98,3% din totalul celor care au încheiat contracte de asigurare RCA nu au ales clauza de decontare directă, pentru că le oferă NIMIC. Sau, le oferă ceea ce oricum ASF are obligația să se asigure, și fără clauza de decontare directă (facultativă sau obligatorie): că asigurătorul va plăti.

Dacă ASF ar supraveghea piața în mod real (și nu ar mângâia pe creștet asigurătorii), nu ar fi nevoie nici măcar de clauza de decontare directă facultativă. 

Pentru că dacă cineva vrea ca asigurătorul lui (și nu al celui care a provocat accidentul), are la dispoziție un alt instrument facultativ, care se numește CASCO. 

În total, din cele 162.469 de clauze de decontare directă (facultativă), asigurătorii au încasat  doar 16,1 milioane de lei – adică 0,5% din valoarea contractelor RCA.

ASF, prin decontarea directă OBLIGATORIE (care face sens doar pentru asigurătorii care vor scumpirea nejustificată a polițelor), încearcă să transforme un serviciu financiar AUXILIAR și facultativ de decontare de la propriul asigurător, în ceva OBLIGATORIU.

De fapt, ASF vrea să le ofere companiilor de asigurare până la un miliard de lei pe an, pe care să îii ia obligatoriu de la populație și companii, în plină criză, în condițiile în care acum nu încasează nici 17 milioane de lei, pentru că nu există interes.

Dealtfel, chiar ASF constată că  acesta nu este un serviciu cerut de către piață, în propriul raport, fiind accesată clauza doar în cazul a 1,7% din totalul celor peste 9 milioane de polițe RCA încheiate. 98,3% din cei care încheie contracte RCA obligatorii, nu consideră utilă clauza.

Prețul acestui serviciu financiar auxiliar (care nu ține de activitatea de bază de asigurare (preluarea riscului), motiv pentru care ASF nu are voie să se implice făcând un astfel de serviciu facultativ obligatoriu, este SUBSTANȚIAL, tot potrivit datelor ASF: 112 lei pe contract, în condițiile în care prima medie pentru populație este de 626 de lei. Adică aproape 20%

Multiplicați cu 9.1 milioane de contracte (sau cu 6 dacă vreți sau 4, câte vreți), și ajungeți la o estimare de până la un miliard de lei pe an, în fiecare an, pe care ASF vrea să îi ia de la asigurați (populație și companii) pentru un serviciu auxiliar și FACULTATIV, pentru că nu are chef să suprvegheze piața și nu are chef de petiții. 

Cat este prima medie RCA în primele 9 luni? Pe medie, 626 de lei, așa cum arată raportul ASF. Vor să o scumpească spre 750 de lei. În fiecare an.

Din raportul ASF rezultă multe lucruri clare:

  • după ce Mișu Negrițoiu a fost dat afară de la ASF de către Parlament (mai 2017) pentru că generat dezordine socială prin majorarea nejustificată a tarifelor de primă RCA, asigurătorii nu s-au mai simțit protejați de către ,,lupul” paznic la oi (vâzându-l dat afară) și au scăzut tarifele de primă RCA; Asigurarea medie costa cu 28% mai mult pe vremea lui Mișu Negrițoiu, când societățile de asiguare se cartelizau, neconcrențial, la scutul lui Mișu Negrițoiu.
  • Prima medie RCA (populație și companii) este de 626 de lei.
  • Prima medie RCA pentru populație este de 468 de lei, ceea ce înseamnă cu la un preț mediu de 112  lei, asigurărările RCA, obligatorii, pentru populație se vor scumpi cu 24%. ASF nu prezintă date defalcat din nesemnificativele ,,decontări directe faculative (17 miliaone de lei) încheiate sunt pentru persoane fizice și persoane juridice.
  • Prima medie RCA pentru companii a scăzut de la 1.719 lei în mandatul cartel al lui Mișu Negrițoiu, la 1.188 de lei, ceea ce înseamnă că, prin cartelizare (dovedită de Consiliul Concurenței), companiile plăteacu 45% la mai mult decât în prezent, ca asigurare RCA.
  • La nivelul primei medii RCA de 626 de lei, prețul clauzei facultative de decontare directă reprezintă aproape 20% din valoarea poliței RCA fără decontare directă.

Astfel, obligativitatea introducerii drept obligatorie a serviciului facultativ de decontare directă, poate conduce la o scumpire a polițelor RCA de până la 20%.

Raportat la o piață anuală de peste 4 miliarde de lei, măsura neconcurențială pe crea vrea să o impună ASF, ca să ia bani de la populație și companii și să îi transfere către acționarii privați ai societăților de asigurare urcă până la un miliarde de lei în fiecare an.

În plină criză.

De aceea, arat că toți factorii decizionali ar trebui să frângă încă din start această inițiativă neconcurențială și îndreptată împotriva populației și companiilor, în plină criză, de a jumuli până la un miliard de lei în fiecare an, de la populație și companii, printr-o clauză INVENTATĂ, dar obligatorie. Astfel:

  • Este un motiv suficient pentru ca Președintele ASF, care prin această inițiativă (Ordonanță de Urgență) vrea să sară Parlamentul, să fie de urgență convocat de către Parlament. Și revocat.
  • Este un motiv suficient pentru ca în mod real, Consiliul Concurenței să nu își dea avizul pentru o astfel de clauză obligatorie și să împingă în matca de supraveghere ASF, și nu de sifonare a banilor asiguraților către companiile rău-platnice, pe care se presupune că ASF ar trebui să le supravegheze;
  • Este un motiv suficient ca șeful Guvenrului, Florin Cîțu, să înțeleagă că o astfel de inițiativă, în plină criză, vine împotriva statului de drept (în fapt, prin aceste scumpiri se încearcă, într-un mod ticălos întrucât vine chiar de la o autoritate a statului, ca societăților de asigurare amendate de Consiliului Concurenței pentru că au umflat prețul asigurărilor RCA, să primească banii pentru amendă tot de la populație, prin cârdășia ASF). După ce înțelege, Florin trebuie să respingă acest proiect de Ordonanță de Urgență, să îl evalueze pe Alexandra Nazare, ministru al finanțelor publice prin care a fost vârât proiectul, și dacă consideră că de prost a făcut acest proiect de Ordnanță de Urgență, să infirme caracterul de urgent la Ordonanței și să trimită proiectul de lege, spre respingere, în Parlament.

În mod evident, Președintele ASF, Nicu Marcu îl ia drept prost și pe premierul României, prin fundamentarea ,,urgenței”: 

i) pe de-o parte, pentru că nu mai au chef de petiți, iar pe de altă parte cică

ii) Brexit-ul impune această Ordonanță de Urgență și încălcarea ordinii de drept.

În privința motivării că ASF nu mai are de petiții și nici să supravegheze, ea rezultă clar de aici:

i) verbal, prin interviuri abracadabrante, Președintele ASF folosește motivări de copil prost, așa cum rezultă din interviul acordat de acesta AGERPRES. Întregul interviu este o mostră de necunoaștere a principiilor de bază ale pieței asigurărilor (nici măcar ce înseamnă constatul amiabil (,,urmează să îl reglementeze ulterior”), habar nu are nici despre indicatorii în funcție de care se verifică soliditatea unei societăți de asigurare, deși se presupune că le supraveghează).

O prestație cu motivare și mai de copil prost a avut Președintele Nicu Marcu într-un interviu alifie luat de Bogdan Chireac, pentru DCNews (poate îl voi detalia cu alte ocazii).

Dar iată ce zice Nicu Marcu în interviul Agerpres, ascunzând cauza reală, respectiv că el personal nu spraveghează în mod real piața asigurărilor.

Dacă ar fi supravegheat-o, deja cel puțin una dintre cele 2 societăți de asigurare nu ar mai fi avut voie să emită RCA (dacă nu plătesc) sau ar fi fost deja în administrare specială:

ii) Motivarea în scris a ordonanței de urgență, și a ,,urgenței” îl ia efectiv de prost pe ministrul de finanțe care și-a asumat, Alexandru Nazare, dar și pe premier. Nicu Marcu vrea să ia până la un miliard de lei de la populație pe motiv de (?!?) Brexit:

III) Absolventul Colegiului Național de Apărare, al Institutului Diplomatic Român și contabil șef la păduri fără studii superioare la acel moment, Nicu Marcu, acum Președinte ASF, ia în derâdere întreaga piață, susținând că activitatea de cartelizare demonstrată de o scumpire generalizată a asigurărilor RCA, nu necesită avizul Consilului Concurenței. Poate la păduri, în niciun caz în piața financiară:

Observând cum estimează Nicu Marcu (fost contabil șef la păduri) și Alexandru Nazare (fără școală economică), impactul acestei ticăloșii, orice economist de bun simț realizează că acești oameni au un scop ticălos și că nu înțeleg o boabă de economie. Vor să vă jumulească de bani.

 

  1. În mod evident, OUG-ul are impact macroeconomic, luând până la un miliard de lei de la populație printr-un serviciu financiare care se vrea obligatoriu (din consumul lor și din investiții), și dându-l spre acționarii privați ai companiilor de asigurare, fără o contraprestație reală, întrucât societățile de asigurare AU ȘI ACUM OBLIGAȚIA SĂ PLĂTEASCĂ. Cu alte cuvinte, vor să adauge la obligația de plată, încă o obligație de plată, transformând un serviciu auxiliar și facultativ, drept oblgiatoriu.
  2. În mod evident, OUG are impact supra mediului concurențial, întrucât facilitatează înțelegerea asigurătorilor de a scumpi toți, produsul obligatoriu RCA. Cartelizarea pe piața asigurărilor, prin înțelegerea la preț pentru majorarea tarifelor de primă RCA a fost demonstrată în 2018, deja, de Consiliul Concurenței.
  3. În mod evident există și un impact asupra mediului de afaceri: În loc ca ASF să facă supravegherea reală, el permite externalizarea veniturilor încaste de companii precum Euroins către firma mamă, în timp ce ASF tolerează neplata obligațiilor și vrea să faciliteze sifonările, prin scumpiri.
  4. În mod evident are efect și asupra întreprinderilor mici și mijlocii, întrucât multe au în patrimoniu autovehicule, a căror asigurare se va scumpi;
  5. Alte informați: ,, nu este cazul” susțin la unison ASF și Ministerul Finanțelor Publice. Eu consider că este cazul de alte informații și anume cum a ajuns acest ordonanță care vrea să jumulească până la un miliard de lei pe an de la populație și companii, SCRISĂ DE UN ASIGURĂTOR, să fie promovată de un fost contabil șef la păduri și de un ministru al finanțelor publice fără școală economică. Același care se pregătește să încalce legile Uniunii Europene pentru că vrea să dea deductibilitate fiscală pentru investițiile turce, deși Uniunea Europeană i-a pus pe lista gri: fără deductibilitate.

Legate de ,,alte informații’‘, voi reveni în al doilea episod. Până atunci consider că toți cei responsabili de economie din România trebuie să se autosesizeze (Consiliul Concurenței, Parchet, Guvern, etc) și să împiedice tentativa lui Nicu Marcu de a transfera până la un miliard de lei în fiecare an, de la populație și companii, spre acționarii privați ai companiilor de asigurare rău platnice.

Până atunci, arăt doar atât:

Prin inițiativa de cartelizare împotriva populației și companiilor, Nicu marcu acționează întocmia ca fostul lucrător în comerțul exterior, Mișu Negrițoiu, demis de către Parlament, în mai 2017, după ce a cartelizat piața asigurărilor și a incitat, la majorarea tarifelor RCA, cu până la 50%

Ulterior, Consiliul Concurenței a amendat 9 companii de asigurări și organizația profesională a acestora (UNSAR), cu 53 de milioane de Euro pentru că s-au cartelizat, așa cum le-a sugerat Mișu Negrițoiu prin protocol, și umflat primele RCA.

Acum, Nicu Marcu, a cărui primă măsură în ASF a fost să îl aducă drept șef de cabinet pe George Voinescu, adjunctul directorului SRI din perioada Florian Coldea și lucrător al Securității înainte de 1989, vrea să facă exact ca Mișu Negrițoiu: să jumulească bani de la populație și companii și să îi dea acționarilor privați ai societăților de asigurare. Pe Geoerge Voinescu, Eduard Hellwig l-a trecut în rezerva iar la nicio lună, hop la ASF.

Mișu Negrițoiu a fost între timp revocat, iar piața și-a revenit după revocarea lui. Urmează mai multe informații despre cum a ajuns Nicu Marcu, semnatar de protocol secret în perioada Coldea și Predoiu, ca Președinte ASF acum, cu un director de cabinet fost adjunct la SRI, să încerce același lucru ca și Mișu Negrițoiu: să jumulească populația.

Este exact același gen de explicații ticăloase pe care le dădea Adrian Vasilescu  pus de turnătorul Securității Manole, că de vină pentru cele mai mari dobânzi la credite din Uniunea Europeană sunt tot românii, că au credite neperformante. Nu ei de la BNR, pentru că au tolerat și acoperit mulți ani rețelele mafiote de creditare din bănci, gen creditul Elenei Udrea, al lui Remus Truică sau al altor derbedei care, în timp ce erau venerați de BNR, fraudau bugeul de stat. Sau care au tolerat externalizarea creditelor ,,neperformante” la 5% din valoare, în frauda bugetului de stat, mai dezvaluie sursa citata. (Cerasela N.).

Afaceri

Cum se construiește o comunitate în care calitatea contează mai mult decât numărul?

Publicat

pe

Cum se construiește o comunitate în care calitatea contează mai mult decât numărul?

La o masă cu zece oameni se poate întâmpla mai mult decât într-o sală cu trei sute. Am văzut întâlniri mari din care participanții plecau cu buzunarele pline de cărți de vizită și cu foarte puțini oameni pe care i-ar fi sunat, cu adevărat, a doua zi. Și am văzut mese mici unde conversația începea prudent, aproape protocolar, iar două ore mai târziu nimeni nu se mai uita la ceas.

Diferența nu stă în decor și nici în valoarea meniului. Stă în felul în care sunt aleși oamenii și în ceea ce se întâmplă între ei după ce se așază la aceeași masă.

Numărul se vede imediat. Calitatea se descoperă mai încet.

Probabil tocmai de aceea este atât de ușor să confundăm o audiență cu o comunitate. O mie de membri sună impresionant, iar zece mii sună și mai bine. Numai că, dacă membrii aceia nu se cunosc, nu au încredere unii în ceilalți și nu simt nicio responsabilitate față de grup, avem mai curând o bază de date bine hrănită decât o comunitate.

O comunitate serioasă se construiește altfel. Selectează, observă, protejează și, uneori, refuză.

Gentlemen’s Club GTM este relevant tocmai prin această logică. Clubul își asumă o poziționare exclusivistă, în care apartenența nu se obține prin simpla plată a unei taxe, iar accesul este legat de recomandările membrilor actuali, de invitație și de un proces de selecție.

Accesul se poate face pe baza recomandărilor membrilor actuali și a invitațiilor, dar există și posibilitatea aplicării pe site, urmată de un interviu și de o evaluare. Aplicarea nu înseamnă admitere automată. E o diferență importantă și, cred eu, una dintre condițiile fără de care un club privat riscă să devină doar un abonament cu un logo frumos.

O comunitate bună începe cu o ușă care nu se deschide automat

Ne-am obișnuit cu accesul instantaneu. Apeși un buton, completezi un formular, plătești și primești parola.

Pentru un serviciu digital, mecanismul este firesc. Pentru o comunitate construită pe încredere, lucrurile se complică.

Dacă oricine poate intra fără ca nimeni să știe cine este, ce caută și cum se raportează la ceilalți, comunitatea începe să piardă tocmai lucrul care o făcea valoroasă. Nu brusc, ci încet. Într-o seară apare omul care transformă fiecare conversație într-o prezentare de vânzări, apoi cel care vorbește mai mult decât ascultă, apoi cineva care privește membrii grupului exclusiv ca pe niște contacte utile.

La început, asemenea comportamente par suportabile. După o vreme, oamenii buni încep să vină mai rar.

Selecția nu trebuie confundată cu snobismul. Un proces serios de admitere nu ar trebui să caute omul cu cea mai scumpă mașină din parcare, ci persoana care se potrivește culturii comunității.

Asta presupune caracter, discreție, experiență, curiozitate și disponibilitatea de a contribui. Mai presupune ceva foarte simplu, dar surprinzător de rar: capacitatea de a sta într-o încăpere fără nevoia de a fi permanent cea mai importantă persoană din ea.

Un club exclusivist devine interesant abia când exclusivitatea lui protejează ceva real. Dacă nu protejează calitatea conversației, timpul membrilor, reputația grupului și încrederea dintre oameni, exclusivitatea rămâne decor.

Recomandarea schimbă natura accesului

Recomandarea are o greutate specială într-o comunitate privată fiindcă îl implică și pe cel care recomandă. Când aduci un om într-un cerc în care ești deja membru, pui puțin din reputația ta lângă numele lui.

Nu este o garanție absolută. Oamenii pot surprinde, în bine sau în rău.

Totuși, mecanismul schimbă întrebarea. În loc să te gândești dacă persoana respectivă ar vrea să intre, începi să te întrebi dacă ea ar aduce ceva bun grupului.

Aici se vede diferența dintre recrutare și selecție.

Recrutarea urmărește să aducă mai mulți oameni. Selecția urmărește să aducă oamenii potriviți.

În cazul Gentlemen’s Club GTM, această distincție este esențială. Clubul pune accent pe recomandarea venită din partea membrilor actuali, pe invitație și pe evaluarea celor care aplică, ceea ce transmite un mesaj destul de limpede: accesul trebuie câștigat prin potrivire, nu cumpărat prin simpla disponibilitate financiară.

Cine analizează structura clubului poate consulta nivelurile de membership din Gentlemen’s Club GTM, dar nivelul ales nu înlocuiește ideea de selecție. Un membership are sens abia după ce omul potrivit a trecut de ușă.

De ce ne impresionează atât de mult cifrele

Numărul este seducător pentru că nu cere explicații.

Dacă spui că o comunitate are zece mii de membri, aproape oricine înțelege imediat mesajul. Pare mare, deci pare importantă.

În schimb, dacă spui că o comunitate are trei sute de membri dintre care o bună parte se cunosc, fac afaceri împreună, se recomandă și își răspund la telefon, povestea trebuie explicată. Nu încape într-o cifră.

Aici apare una dintre capcanele frecvente ale comunităților care cresc. Fondatorii încep prin a vorbi despre oameni, iar după un timp ajung să vorbească aproape exclusiv despre înscrieri, audiență și ritm de creștere.

Nu e nimic rău în măsurători. Ar fi absurd să conduci orice organizație fără să te uiți la cifre.

Problema apare când cifra devine scopul.

O comunitate cu cinci sute de membri activi poate fi mai puternică decât una cu cincizeci de mii de nume într-o bază de date. Prima are relații. A doua are volum.

În multe domenii, volumul produce valoare. În comunități private, volumul necontrolat poate produce exact opusul.

Calitatea membrilor nu înseamnă perfecțiune

Când vorbim despre un club selectiv, apare repede imaginea unui portar imaginar care verifică funcția, costumul și contul bancar. E o caricatură comodă și, sincer, destul de plictisitoare.

Calitatea unui membru se vede mai ales în comportamentele mici.

Ascultă când altcineva vorbește sau își pregătește următoarea intervenție? Își ține promisiunile? Face o introducere între doi oameni când vede că aceștia s-ar putea ajuta?

Poate să spună nu știu fără să se simtă amenințat? Poate să fie curios față de un om care are o afacere mai mică decât a lui?

Astea sunt lucruri greu de prins într-un formular.

Un om poate avea un succes profesional impecabil și să fie nepotrivit pentru o anumită comunitate. Altul poate avea o companie mai puțin spectaculoasă, dar să aducă experiență, echilibru și relații construite în douăzeci de ani.

Dacă un club selectează exclusiv pe criteriul statutului, va strânge titluri. Dacă selectează și după caracter, poate construi încredere.

Iar încrederea valorează mai mult decât o sală plină de funcții impresionante.

Un club privat nu ar trebui să devină un târg permanent

Antreprenorii fac afaceri. Investitorii caută oportunități. Profesioniștii vând servicii.

Ar fi ridicol să pretindem că, într-o comunitate de business, partea comercială dispare la intrare.

Problema apare când orice conversație ajunge să fie privită ca o posibilă vânzare.

Am întâlnit, probabil ca mulți alții, oameni care după cinci minute de conversație te trec mental din categoria persoană în categoria prospect. De acolo încolo discuția are o ușoară rigiditate. Îți dai seama că întrebările nu sunt puse din curiozitate, ci din calificare comercială.

Într-o comunitate mică, comportamentul acesta se simte imediat.

Dacă este tolerat, începe să schimbe atmosfera. Membrii devin mai atenți la ceea ce spun și mai suspicioși față de intențiile celorlalți.

După o vreme, dispar tocmai discuțiile care fac un club valoros.

O comunitate bună lasă loc afacerilor, dar nu transformă fiecare masă într-o licitație.

Încrederea este infrastructura pe care nu o fotografiază nimeni

Să ne imaginăm o cină la care un antreprenor spune că firma lui trece printr-o perioadă dificilă. Nu ține un discurs public și nici nu caută expunere. Vrea pur și simplu o opinie.

Într-un grup matur, conversația rămâne acolo.

Într-un grup slab, informația ajunge a doua zi în alte telefoane și, de acolo, cine știe unde.

Diferența pare mică până când ești omul despre care se vorbește.

Încrederea este infrastructura nevăzută a oricărui club privat. Nu apare în fotografiile de la evenimente, dar decide cât de sincere pot deveni discuțiile dintre membri.

O comunitate în care oamenii trebuie să calculeze permanent ce poate ieși din cameră nu mai este un spațiu de încredere. Este doar un eveniment cu acces restricționat.

Din acest motiv, discreția trebuie să fie o regulă trăită, nu doar o formulare frumoasă.

Interviul află ce formularul nu poate vedea

Formularele sunt ordonate. Oamenii, mai puțin.

Într-un formular poți vedea profesia, compania și experiența. Într-un interviu vezi motivația.

Acolo se poate observa dacă cineva vorbește numai despre beneficiile pe care speră să le obțină sau este curios și despre oamenii pe care îi va întâlni. Se vede dacă privește clubul ca pe un produs ori ca pe o comunitate.

De aceea procesul de acces în Gentlemen’s Club GTM are sens atunci când include interviul și evaluarea. Persoanele care nu vin prin recomandare sau invitație pot aplica pe site, dar drumul nu se termină la formular.

Urmează discuția.

Interviul nu trebuie să fie un examen teatral și nici o încercare de a-l face pe candidat să se simtă privilegiat pentru că a fost primit într-un hol elegant. Rolul lui este mult mai practic.

Trebuie să reducă riscul unei nepotriviri.

Uneori un candidat poate fi remarcabil și totuși nepotrivit pentru cultura unui anumit grup. Nu e o tragedie și nici un verdict asupra valorii personale.

Înseamnă doar că o comunitate care încearcă să aibă identitate trebuie să poată spune uneori nu.

Cultura se vede în lucrurile aparent mărunte

Cultura unui club nu se formează în documentul de prezentare. Se formează la masă, în hol, în mesaje și în felul în care oamenii se poartă atunci când nimeni nu îi evaluează.

Cine salută membrul nou? Cine își amintește o promisiune făcută în urmă cu două săptămâni?

Cine vorbește frumos cu oamenii care servesc masa? Cine întrerupe constant?

Sunt detalii mici. Repetate suficient de des, devin cultura reală.

Membrii noi nu învață regulile numai citindu-le. Se uită la cei vechi.

Dacă oamenii respectați din comunitate ascultă, sunt discreți și îi includ în conversație pe cei mai retrași, comportamentul se transmite. Dacă aceiași oameni domină mesele și își folosesc statutul pentru a ocoli regulile, și asta se transmite.

Un singur membru influent căruia i se permite orice poate strica mai mult decât repară zece pagini de regulament.

Exclusivitatea are sens doar dacă protejează ceva

Termenul exclusivist a fost folosit atât de des în publicitate încât aproape și-a pierdut greutatea. Avem oferte exclusiviste trimise simultan la mii de adrese și produse exclusive care stau în raft lângă alte câteva sute.

În cazul unui club privat, cuvântul ar trebui tratat mai serios.

Exclusivitatea nu este valoroasă pentru că îi lasă pe unii afară. Este valoroasă dacă protejează ceea ce se află înăuntru.

Poate proteja timpul membrilor, calitatea relațiilor, discreția și sentimentul că oamenii din cameră au trecut printr-un filtru asemănător.

Poate proteja și un anumit ritm. Când comunitatea nu este foarte mare, oamenii ajung să se revadă.

A doua întâlnire este deja diferită de prima. La a treia, conversațiile nu mai pornesc de la funcția de pe cartea de vizită.

De acolo începe să apară memoria comună.

Fără aceste lucruri, exclusivitatea rămâne un cuvânt scump.

O carte de vizită nu este o relație

Într-un sertar vechi se strâng uneori zeci de cărți de vizită. Unele au hârtie groasă, litere în relief și acel aer foarte serios pe care îl aveau obiectele profesionale înainte ca LinkedIn să mute aproape totul în telefon.

După câțiva ani, te uiți la unele nume și nu mai știi exact cine erau oamenii.

Asta spune destul de multe despre networkingul făcut mecanic.

Poți întâlni două sute de persoane într-o seară fără să construiești o singură relație. Poți întâlni trei și să rămâi cu una importantă.

O comunitate de calitate creează contexte în care oamenii au timp să treacă de prezentările standard. Conversația începe cu ce faci și, dacă locul funcționează bine, ajunge la ce construiești, ce te preocupă sau unde ai nevoie de ajutor.

Nu poți fabrica apropierea. Poți însă crea condițiile în care ea apare.

Aici grupurile atent selectate au un avantaj.

Când oamenii știu că participanții au fost recomandați, invitați sau evaluați înainte de admitere, primul strat de încredere există deja.

Membrii trebuie să poată oferi ceva și când nu vând nimic

Unul dintre cele mai bune semne ale unei comunități sănătoase apare atunci când oamenii se ajută fără să transforme fiecare gest într-o tranzacție.

Cineva cunoaște un avocat potrivit și face introducerea. Altcineva știe un medic bun și dă un număr de telefon.

Un antreprenor povestește cum a trecut printr-o negociere dificilă și spune inclusiv unde a greșit. Altul face legătura dintre doi membri care au motive reale să se cunoască.

Nimic spectaculos.

Totuși, asemenea gesturi se adună.

După câțiva ani, ele formează capitalul real al comunității.

Asta nu înseamnă că membrii trebuie să lucreze gratuit unii pentru ceilalți. Ar fi o așteptare nesănătoasă.

Înseamnă doar că relația nu poate fi redusă la un calcul permanent al favorurilor.

În grupurile bune, oamenii înțeleg când este firesc să ajute și când începe munca profesională care trebuie plătită.

Uneori trebuie să refuzi un om foarte bun

Aici selecția devine incomodă.

Un candidat poate avea o reputație excelentă, o companie puternică și conexiuni impresionante. Totuși, poate să nu se potrivească într-o comunitate.

Fondatorului îi vine greu să refuze un asemenea om. E de înțeles.

Fiecare membru nou aduce venit, vizibilitate și alte relații.

Numai că un da spus persoanei nepotrivite poate costa mai mult decât taxa de membru încasată.

Un singur participant excesiv de agresiv comercial poate schimba dinamica unei mese. Membrii încep să vorbească mai puțin, apoi să evite anumite subiecte.

După aceea vin mai rar.

Așa se pierde calitatea de cele mai multe ori. Nu cu scandal.

Oamenii pur și simplu nu mai apar.

Selecția nu se termină în ziua admiterii

Un proces bun de admitere reduce riscul, dar nu îl elimină.

Oamenii se schimbă. Uneori interviul nu surprinde tot.

De aceea o comunitate matură trebuie să poată corecta comportamentele care încalcă regulile. Dacă problema continuă, trebuie să existe și posibilitatea încetării apartenenței.

Pare sever până când te gândești la ceilalți membri.

Dacă douăzeci de oameni respectă confidențialitatea, iar unul transmite mai departe conversațiile private, cine ar trebui protejat?

Cel care încalcă regula sau ceilalți douăzeci?

Toleranța fără limite nu ajută o comunitate. Uneori o slăbește.

Calitatea trebuie apărată și după ce ușa s-a închis în urma noului membru.

Evenimentele mici au un avantaj pe care cifrele nu îl văd

La o masă cu doisprezece oameni observi repede dacă cineva nu a vorbit aproape deloc. La un eveniment cu cinci sute poate pleca fără să fi purtat o conversație adevărată și nimeni să nu remarce.

Asta nu înseamnă că evenimentele mari sunt inutile.

Au energie. Creează întâlniri improbabile și pot aduce oameni foarte diferiți în același loc.

Dar o comunitate are nevoie și de contexte mici.

Cina restrânsă, o întâlnire tematică sau o experiență comună permit alt tip de conversație.

După câteva întâlniri, oamenii nu mai repetă prezentarea standard. Știu cine lucrează la un proiect nou, cine tocmai a vândut o companie, cine trece printr-o perioadă grea și cine poate ajuta.

Funcțiile se estompează puțin. Oamenii rămân.

Acolo începe comunitatea.

Statutul atrage atenția, caracterul ține oamenii împreună

Un club destinat antreprenorilor, investitorilor și profesioniștilor are nevoie de un anumit teren comun. Altfel, conversațiile riscă să rămână fără centru.

Dar asemănarea profesională este doar începutul.

Un antreprenor cu o companie foarte mare poate fi un partener de conversație extraordinar. Poate fi și insuportabil.

Un fondator aflat într-o etapă mai mică poate avea exact experiența care îi lipsește altui membru.

De aceea diferențele de statut nu ar trebui să dicteze valoarea socială în interiorul clubului.

O comunitate serioasă îi tratează pe oameni după felul în care contribuie, nu după dimensiunea companiei pe care o conduc.

În situații reale, lucrul acesta se vede repede.

Când ai o problemă, nu suni neapărat numele cel mai cunoscut din telefon. Îl suni pe omul despre care știi că răspunde.

Comunitatea are nevoie de memorie

O serie de evenimente nu devine automat comunitate.

Poți organiza o cină în fiecare lună și, dacă oamenii se întâlnesc de fiecare dată aproape ca niște străini, ai construit un calendar, nu o rețea de încredere.

Comunitatea apare când relațiile acumulează istorie.

Cineva își amintește că ai căutat un specialist acum șase luni. Altul te întreabă ce s-a întâmplat cu proiectul despre care ați vorbit ultima dată.

O introducere făcută într-o seară duce la o colaborare, iar câteva luni mai târziu povestea revine la aceeași masă.

Continuitatea schimbă natura grupului.

Oamenii nu mai participă doar la evenimente. Revin într-un loc în care există deja amintiri comune.

Tehnologia poate ajuta. O platformă sau un canal privat pot menține contactul între întâlniri.

Totuși, nicio aplicație nu creează singură apropiere. Și într-un bloc locuiesc zeci de oameni conectați la același interfon.

Membrii trebuie să simtă că locul le aparține puțin

Dacă un club este condus numai de sus în jos, după un timp membrii ajung să se comporte ca niște clienți.

Plătesc. Participă. Consumă.

Relația rămâne comercială.

Într-o comunitate adevărată, membrii influențează și ei spațiul.

Recomandă oameni potriviți. Fac introduceri. Propun idei și semnalează situațiile care nu funcționează.

Aici recomandarea capătă încă un sens.

Când unui membru i se cere opinia despre cine ar trebui să intre, i se transmite că el nu este doar beneficiar. Este și custode al comunității.

Sigur, vine și responsabilitatea.

Nu recomanzi pe cineva doar pentru că îl cunoști sau pentru că ți-a cerut o favoare. Îl recomanzi fiindcă ai motive să crezi că va respecta locul în care îl introduci.

Reputația clubului se construiește din asemenea decizii mici.

Creșterea prea rapidă poate strica exact lucrul pe care îl vinzi

Orice comunitate reușită ajunge la un moment dat într-o situație plăcută și periculoasă. Tot mai mulți oameni vor să intre.

Instinctul spune să deschizi porțile.

Cererea confirmă că ai construit ceva valoros.

Numai că ritmul contează.

Dacă într-o comunitate de o sută de persoane intră cinci membri noi, cei vechi au șansa să îi cunoască. Dacă intră cincizeci într-un timp foarte scurt, dinamica se schimbă.

Oamenii încep din nou să se prezinte la fiecare întâlnire. Apar cercuri separate.

Membrii vechi încep să spună că nu mai este ca înainte.

Expresia pare sentimentală, dar ascunde de obicei un fenomen concret. Rețeaua de încredere a crescut mai repede decât putea fi absorbită.

Un club care pune calitatea înaintea numărului trebuie să accepte și perioade de creștere lentă.

Uneori să nu crești spectaculos este chiar o formă de protecție.

Un brand de club privat se definește și prin ceea ce refuză

Brandurile obișnuite vor să fie cumpărate de cât mai mulți oameni. Cluburile private funcționează după altă logică.

Trebuie să poată spune nu.

Nu comportamentelor agresive. Nu lipsei de discreție.

Nu ideii că un membru cunoscut sau foarte bogat poate avea reguli diferite.

Dacă standardele se aplică doar celor fără influență, ele nu mai sunt standarde.

Din acest punct de vedere, Gentlemen’s Club GTM își poate consolida caracterul exclusivist tocmai păstrând filtrul de acces real. Recomandarea membrilor actuali, invitația, aplicarea urmată de interviu și evaluarea trebuie să rămână instrumente de selecție, nu simple formalități.

Testul unui club privat nu este cât de elegant vorbește despre exclusivitate.

Testul este cât de dispus este să protejeze comunitatea atunci când ar fi mai profitabil, pe termen scurt, să nu o facă.

Beneficiile sunt importante, dar relațiile sunt cele care rămân

Orice membership trebuie să ofere utilitate concretă.

Oamenii vor evenimente bune, acces, experiențe și contexte în care timpul petrecut în comunitate să aibă sens.

Totuși, aproape toate aceste beneficii pot fi copiate.

Un alt club poate organiza o cină asemănătoare. Un alt organizator poate aduce un invitat interesant.

O altă comunitate poate negocia avantaje comerciale.

Mai greu de copiat sunt relațiile.

Dacă valoarea principală a clubului este un discount, membrul poate pleca atunci când găsește unul mai bun. Dacă valoarea este faptul că într-o seară poate sta la masă cu oameni în care are încredere, comparația devine mult mai grea.

Relația produce retenție într-un mod în care promoția nu poate.

De aceea beneficiile ar trebui să sprijine comunitatea. Nu să încerce să o înlocuiască.

Cum îți dai seama că o comunitate este sănătoasă

La finalul unui eveniment este foarte ușor să numeri scaunele ocupate.

Mai greu este să vezi ce se întâmplă a doua zi.

Acolo aș căuta eu răspunsul.

Își scriu oamenii între ei? Apar introduceri făcute fără intervenția organizatorului?

Cineva care a cerut ajutor primește un răspuns? Membrii revin la următoarea întâlnire fiindcă vor, nu doar fiindcă au plătit un abonament?

Mai există un semn pe care nu l-aș ignora.

În comunitățile fragile, oamenii povestesc aproape numai succese.

Toate afacerile merg bine. Toate investițiile au fost inspirate.

Nimeni nu greșește.

În comunitățile mature apare, la un moment dat, propoziția am greșit.

Când un antreprenor poate spune asta fără teama că informația va fi folosită împotriva lui, grupul a trecut de la networking la încredere.

Nu e un indicator pe care îl pui ușor într-un dashboard.

Poate tocmai de aceea contează.

O comunitate bună trebuie să rămână relevantă și peste zece ani

O petrecere bună poate atrage oameni.

O comunitate trebuie să îi țină aproape ani întregi.

Pentru asta, trebuie să evolueze odată cu ei.

Antreprenorul care la treizeci și cinci de ani caută parteneri poate ajunge, peste zece ani, mai interesat de investiții, educația copiilor, sănătate sau proiecte cu miză socială.

Dacă grupul îl tratează permanent ca pe funcția scrisă pe cartea de vizită, relația îmbătrânește prost.

Cluburile mature înțeleg că membrii lor trec prin etape.

Afacerile se vând. Funcțiile se schimbă.

Oamenii rămân.

Tocmai aici comunitățile construite exclusiv în jurul tranzacțiilor tind să slăbească.

Gentlemen’s Club GTM și raritatea socială

Un loc poate fi rar pentru că are puține scaune. E cea mai simplă formă de exclusivitate.

Mult mai interesantă este raritatea socială.

Ea apare atunci când într-o singură comunitate ajung oameni care altfel s-ar întâlni greu, dar au suficiente puncte comune pentru ca întâlnirea să producă ceva.

Un antreprenor poate sta lângă un investitor. Un profesionist cu douăzeci de ani de experiență poate discuta cu un fondator aflat la începutul unei etape noi.

Un om poate descoperi o perspectivă pe care cercul lui obișnuit nu i-ar fi oferit-o.

Valoarea nu vine din faptul că toți seamănă.

Ar fi teribil de plictisitor.

Vine din faptul că sunt suficient de diferiți încât să aibă ce învăța unii de la alții și suficient de compatibili încât să poată construi încredere.

Asta se obține greu la scară foarte mare.

Și poate că nici nu trebuie.

Cea mai bună comunitate nu este cea cu fotografia cea mai aglomerată

Mă întorc la masa mică de la început.

Paharele rămăseseră pe jumătate pline și câțiva oameni mai stăteau în picioare, deși seara se terminase. Nimeni nu făcuse un anunț spectaculos.

Unul aflase cum să evite o greșeală costisitoare. Doi descoperiseră că aveau interese profesionale care se potriveau.

Altcineva nu obținuse nimic măsurabil în seara aceea, dar întâlnise un om pe care avea să îl sune peste câteva luni.

Asta mi se pare o comunitate bună.

Nu una în care fiecare întâlnire trebuie justificată prin rezultate imediate. Nici una care își măsoară valoarea după câte persoane încap într-o fotografie.

Gentlemen’s Club GTM își poate păstra identitatea tocmai prin caracterul selectiv al accesului și prin refuzul ideii că mai mult înseamnă automat mai bine. Recomandarea membrilor actuali, invitația și procesul de aplicare cu interviu și evaluare pun un filtru acolo unde multe comunități preferă să pună doar un formular de plată.

Pentru un club exclusivist, întrebarea importantă nu este câți oameni mai pot intra anul acesta.

Întrebarea este câți oameni potriviți pot intra fără ca oamenii care sunt deja acolo să simtă că locul s-a golit de sens.

Uneori răspunsul va fi zece. Alteori cincizeci.

Și poate, într-o anumită perioadă, niciunul.

Comunitatea începe să aibă valoare exact în clipa în care ușa nu mai este doar un punct de acces, ci o responsabilitate.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă o comunitate în care calitatea contează mai mult decât numărul?

Înseamnă o comunitate care urmărește relevanța, compatibilitatea și implicarea membrilor, nu simpla creștere a bazei de utilizatori. Valoarea ei vine din relațiile formate, din încrederea dintre oameni și din capacitatea membrilor de a se ajuta, de a colabora și de a reveni în comunitate pe termen lung.

O astfel de comunitate poate fi mai mică numeric și, totuși, mult mai valoroasă pentru membrii săi.

Cum se face accesul în Gentlemen’s Club GTM?

Accesul este selectiv și nu se obține automat prin simpla achitare a unei taxe. Intrarea poate avea loc prin invitație sau pe baza recomandărilor venite din partea membrilor actuali.

Cei interesați pot și aplica pe site, însă aplicația este urmată de un interviu și de un proces de evaluare. Trimiterea unei aplicații nu garantează admiterea.

De ce este importantă recomandarea unui membru actual?

Recomandarea aduce un strat suplimentar de încredere și responsabilitate. Membrul care recomandă o persoană spune, implicit, că aceasta este compatibilă cu valorile și cu stilul comunității.

Într-un club privat, mecanismul reduce riscul ca admiterea să devină pur comercială și îi implică pe membrii existenți în protejarea culturii grupului.

De ce este necesar un interviu înainte de admitere?

Un formular poate oferi informații despre profesie și experiență, dar spune puține despre motivația și comportamentul unei persoane. Interviul ajută la înțelegerea motivelor pentru care candidatul dorește să intre și a modului în care acesta se raportează la ideea de comunitate.

Scopul nu este crearea artificială a unui aer de inaccesibilitate, ci reducerea riscului unei nepotriviri între candidat și cultura clubului.

Un club exclusivist înseamnă automat un club bazat pe statut financiar?

Nu. Exclusivitatea poate fi construită în jurul selecției, al comportamentului, al discreției și al compatibilității dintre membri.

Un club care urmărește exclusiv averea sau notorietatea riscă să adune oameni importanți pe hârtie, dar fără relații autentice între ei. Valoarea apare atunci când statutul profesional este însoțit de caracter, contribuție și respect față de ceilalți membri.

De ce poate fi o comunitate mică mai valoroasă decât una foarte mare?

În comunitățile mai restrânse, oamenii au șanse mai mari să se revadă, să își amintească discuțiile și să construiască încredere în timp. Relațiile devin mai profunde, iar membrii nu rămân simple nume într-o listă.

O comunitate mare poate funcționa foarte bine, dar numai dacă ritmul de creștere nu depășește capacitatea oamenilor de a integra noii membri.

Cum poate fi măsurată calitatea unei comunități?

Numărul membrilor spune doar o parte din poveste. Mai relevante sunt frecvența cu care membrii revin, relațiile care continuă între evenimente, colaborările care apar și disponibilitatea oamenilor de a se ajuta.

Un semn important este și nivelul de încredere. Atunci când membrii pot vorbi deschis despre dificultăți, greșeli și decizii importante, comunitatea a trecut dincolo de networkingul superficial.

Ce poate distruge cel mai repede o comunitate exclusivistă?

Lipsa de consecvență în aplicarea regulilor este una dintre cele mai mari vulnerabilități. Dacă anumitor membri li se permite să ignore standardele pentru că sunt cunoscuți, bogați sau influenți, cultura grupului începe să se erodeze.

La fel de nocive sunt vânzarea agresivă, lipsa discreției și creșterea prea rapidă. Toate pot transforma încrederea într-o simplă promisiune de marketing.

De ce contează atât de mult calitatea conversațiilor într-un club privat?

Pentru că majoritatea beneficiilor materiale pot fi imitate. Evenimentele, reducerile și experiențele pot fi reproduse de alte organizații.

O conversație sinceră între oameni care au încredere unii în ceilalți este mult mai greu de copiat. Tocmai acest tip de relație poate transforma apartenența la un club într-o experiență cu valoare pe termen lung.

Cum poate un club să crească fără să își piardă identitatea?

Creșterea trebuie să fie mai lentă decât capacitatea comunității de a integra oamenii noi. Membrii existenți au nevoie de timp să îi cunoască pe cei care intră, iar noii membri au nevoie de contexte în care să înțeleagă regulile nescrise ale grupului.

Selecția atentă, recomandările, interviurile și păstrarea unor formate de întâlnire restrânse pot ajuta un club să crească fără să devină anonim.

Citeste in continuare

Exclusiv

Parodontoza în stadii avansate și laserul – ce funcționează cu adevărat și ce nu

Publicat

pe

De

Dinții se mișcă. Gingia s-a retras vizibil. Medicul a spus „grad 3″ sau „grad 4″ și ai ieșit din cabinet cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Poate ai citit despre tratamentul cu laser și te-ai întrebat dacă mai există o șansă reală sau dacă e prea târziu.

Problema cu majoritatea informațiilor disponibile online este că fie prezintă laserul ca pe o soluție miraculoasă, fie îl ignoră complet în favoarea chirurgiei clasice. Niciunul dintre extreme nu îți spune ce se întâmplă concret cu un dinte afectat sever, ce poate și ce nu poate face laserul în stadii avansate, și de ce „rezultate bune” nu înseamnă același lucru pentru toată lumea.

Dacă ai primit un diagnostic de parodontoză avansată și vrei să înțelegi ce înseamnă cu adevărat tratamentul laser pentru parodontoză în situația ta, citește mai departe.

Ce se întâmplă în parodontoza de grad 3 și 4

Parodontoza nu doare în stadiile timpurii. Asta e una dintre problemele ei principale. Până când simți că un dinte se mișcă sau că gingia s-a retras semnificativ, boala a lucrat deja ani de zile sub suprafață.

În stadiile 3 și 4, tabloul clinic este diferit față de ce se vede în ghidurile generale. Nu mai vorbim doar de inflamație gingivală sau pungi parodontale superficiale. Vorbim de:

  • Pierdere osoasă de peste 50% din înălțimea rădăcinii
  • Pungi parodontale adânci, de 6 mm sau mai mult
  • Mobilitate dentară vizibilă, uneori severă
  • Retracție gingivală avansată, cu rădăcini expuse
  • Risc real de pierdere a dinților în absența tratamentului

Medicii de la Life Dental Spa subliniază că boala parodontală este diagnosticată târziu în România, tocmai pentru că evoluează fără durere. Laserul ajută la repararea ligamentului parodontal și la reatașarea acestuia la os, dar nu crește os nou. Asta e o distincție pe care puțini o explică clar. (Life Dental Spa, YouTube, „Tratamentul parodontozei cu laserul”, 2024)

Stadiul 4 adaugă un element suplimentar: dinții pot fi deja compromiși funcțional, adică nu mai pot susține masticația normală. Tratamentul în acest punct nu mai urmărește recuperarea completă, ci stabilizarea și salvarea a ceea ce mai poate fi salvat.

Ce face laserul și unde se oprește

Laserul dentar acționează pe mai multe niveluri simultan, ceea ce îl face util în parodontoza avansată. Dar „util” nu înseamnă „suficient” în toate cazurile.

Concret, laserul:

  1. Distruge bacteriile patogene din pungile parodontale, inclusiv cele care nu pot fi atinse prin detartraj clasic
  2. Vaporizează țesuturile infectate de sub gingie, lăsând zona curată și capabilă să se vindece
  3. Reduce inflamația din primele ședințe, ceea ce pacienții observă rapid
  4. Stimulează biologic refacerea ligamentului parodontal
  5. Reduce sângerarea și disconfortul față de metodele chirurgicale clasice

Laserul dentar poate avea un rol important în tratamentul parodontozei, însă eficiența sa depinde de stadiul bolii, de gradul pierderii osoase și de starea generală a țesuturilor parodontale. Pentru pacienții care vor să afle mai multe despre această abordare, poate fi util să consulte informații despre tratamentul parodontozei cu laser la clinica Deos Dental.

Unde se oprește? Laserul nu regenerează osul pierdut. Dacă pierderea osoasă este severă, laserul poate opri progresia și poate crea condiții mai bune pentru vindecare, dar nu poate reconstrui structura osoasă distrusă. Pentru asta există alte proceduri, cum ar fi grefele osoase sau membranele de regenerare, care se pot combina cu terapia laser.

Important: Dacă un dinte are mobilitate de gradul 3 (se mișcă în toate direcțiile) și pierdere osoasă circumferențială completă, laserul singur nu îl poate salva. Tratamentul laser este parte dintr-un protocol complex, nu o soluție independentă în cazurile severe.

Dr. Cristina Obreja explică în videoclipul său că, atunci când tratamentul este implementat într-un stadiu foarte avansat al bolii, rezultatele nu mai sunt aceleași ca în stadiile incipiente. Asta nu înseamnă că nu există rezultate, ci că așteptările trebuie calibrate corect. (Dr. Cristina Obreja, YouTube, „Cum se realizează tratamentul parodontozei cu laser?”, 2024)

Experiențe reale: ce spun pacienții cu parodontoză avansată

Comunitatea online de pe Reddit dedicată bolilor parodontale este una dintre puținele locuri unde pacienții vorbesc deschis despre ce s-a întâmplat cu adevărat, nu despre ce ar fi trebuit să se întâmple.

„Am avut o pungă de 7 mm care a ajuns la 3 mm după terapia laser. Dinții s-au stabilizat și nu mai am sângerare. Nu a fost o vindecare completă, dar a funcționat mai bine decât mă așteptam.” (u/throwaway_perio_help, r/PeriodontalDisease, 2025).

Experiența asta e mai comună decât pare. Reducerea pungilor parodontale de la valori severe la valori controlabile este un rezultat realist și valoros, chiar dacă nu înseamnă că boala a dispărut complet. Parodontoza rămâne o afecțiune cronică, iar tratamentul laser face parte dintr-un management pe termen lung, nu dintr-o rezolvare punctuală.

„Boala mea de stadiu 4 s-a stabilizat după tratamentul laser. Există mai puțin suport în spatele cercetărilor pentru unele tehnici, dar în cazul meu a funcționat. Dinții sunt acolo, nu i-am pierdut.” (u/gum_healed_2025, r/PeriodontalDisease, 2025).

Există și voci sceptice. Unii pacienți raportează că laserul a fost recomandat agresiv fără o evaluare clară a indicațiilor, sau că rezultatele au fost modeste față de costul tratamentului. Asta nu invalidează metoda, dar confirmă că indicația corectă contează enorm. Nu orice caz de parodontoză avansată răspunde la fel la laser.

Când laserul nu este suficient și ce urmează

Există situații clare în care laserul singur nu rezolvă problema. Nu e un eșec al metodei, ci o realitate clinică pe care e bine să o cunoști înainte de a începe tratamentul.

  • Pierdere osoasă orizontală extinsă, unde nu mai există suport suficient pentru dinte
  • Mobilitate dentară de gradul 3, cu dinte compromis funcțional
  • Infecții acute sau abcese parodontale care necesită drenaj chirurgical
  • Cazuri în care anatomia rădăcinii nu permite accesul instrumentelor laser în pungile profunde

În aceste situații, protocolul se extinde. Chirurgia parodontală clasică, grefele osoase sau extracția urmată de implant dentar devin opțiuni reale. Laserul poate fi folosit și în combinație cu chirurgia, pentru decontaminare și accelerarea vindecării post-operatorii.

De exemplu: Un pacient cu parodontoză de grad 3 la molarii inferiori, cu pungi de 7-8 mm și pierdere osoasă de 40-50%, poate beneficia de un protocol combinat: detartraj subgingival, tratament laser pe 4 ședințe la interval de 7-10 zile, urmat de reevaluare la 3 luni. Dacă pungile se reduc sub 4 mm și mobilitatea scade, dinții pot fi menținuți. Dacă nu, se discută chirurgia sau extracția selectivă. Costul unui astfel de protocol variază, în România, între 2.000 și 5.000 RON per arcadă, în funcție de complexitate.

Un aspect ignorat în aproape toate ghidurile: ce se întâmplă după tratament contează la fel de mult ca tratamentul în sine. Parodontoza are tendința de a recidiva dacă igiena orală nu este menținută riguros și dacă nu există controale periodice. Ozonoterapia de întreținere, periajul corect cu periuță interdentară și vizitele la 3-6 luni sunt parte din protocol, nu opționale.

Prevenirea pierderii dinților: ce mai poate fi făcut în stadii avansate

Întrebarea pe care o au cei mai mulți pacienți cu parodontoză de grad 3-4 nu este „cum funcționează laserul”, ci „mai pot fi salvați dinții mei”. Răspunsul depinde de câțiva factori pe care niciun articol nu îi poate evalua în locul unui medic, dar există câteva principii clare.

Dinții cu mobilitate redusă sau medie și cu pierdere osoasă parțială au șanse reale de a fi menținuți prin tratament activ. Dinții cu mobilitate severă și pierdere osoasă circumferențială completă sunt, în general, compromiși pe termen lung, indiferent de metoda de tratament.

Ce poți face concret:

  1. Solicită o radiografie panoramică actualizată și o evaluare parodontală completă cu sondaj al pungilor
  2. Cere medicului să îți explice care dinți sunt „mentenabili” și care sunt compromiși, cu criterii clare
  3. Nu amâna tratamentul activ, chiar dacă nu doare. Pierderea osoasă continuă silențios
  4. Renunță la fumat, dacă fumezi. Fumatul reduce semnificativ răspunsul la orice tratament parodontal, inclusiv laser
  5. Controlează afecțiunile sistemice asociate, în special diabetul, care agravează evoluția parodontozei

Un comentariu dintr-un videoclip de pe YouTube surprinde bine dilema multor pacienți: „Eu am diabet și un dinte abia mai stă. Ce aș putea face?” (@iasminadiaconu5790, YouTube, „Se mai tratează parodontoza avansată sau e nevoie de implanturi?”, 2023). Răspunsul nu e simplu, dar există. Diabetul controlat nu exclude tratamentul parodontal, ci impune un protocol adaptat și o colaborare între medicul stomatolog și medicul diabetolog.

Pierderea unui dinte din cauza parodontozei nu este un eșec definitiv. Implantul dentar rămâne o opțiune viabilă, dar și implantul necesită un teren parodontal sănătos. Tratarea parodontozei înainte de implant nu este opțională, ci obligatorie.

Ceea ce nu apare în niciun ghid despre parodontoza avansată este că momentul în care decizi să tratezi contează mai mult decât metoda pe care o alegi. Laserul în stadiu 2 dă rezultate spectaculoase. Laserul în stadiu 4 dă rezultate reale, dar mai modeste. Diferența nu o face tehnologia, ci timpul pierdut înainte de a ajunge la cabinet.

Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist. Consultați un profesionist înainte de a lua orice decizie legată de sănătatea dumneavoastră.

Surse și experiențe din comunitate

  • YouTube — Life Dental Spa — „Tratamentul parodontozei cu laserul” — youtube.com/watch?v=LNre9OYpTgc — 2024
  • YouTube — Dr. Cristina Obreja — „Cum se realizează tratamentul parodontozei cu laser?” — youtube.com/watch?v=BsH9jbmr9_E — 2024
  • YouTube — @iasminadiaconu5790 — „Se mai tratează parodontoza avansată sau e nevoie de implanturi?” — youtube.com/watch?v=oODLM2q2pzE — 2023
  • Reddit — u/throwaway_perio_help — r/PeriodontalDisease — reddit.com/r/PeriodontalDisease/comments/1dznfsl/ — 2025
  • Reddit — u/gum_healed_2025 — r/PeriodontalDisease — reddit.com/r/PeriodontalDisease/comments/1t81vnj/ — 2025
Citeste in continuare

Exclusiv

Ce înseamnă un sejur confortabil într-o cameră de hotel bine amenajată

Publicat

pe

De

Pentru majoritatea oaspeților, camera de hotel este spațiul în care se formează cea mai mare parte a amintirilor legate de un sejur. Aici se odihnesc, se pregătesc pentru ziua următoare și, de multe ori, decid dacă vor reveni la aceeași unitate sau vor căuta alta la următoarea călătorie. Decizia se formează adesea din motive greu de pus în cuvinte de către oaspete, dar care se leagă direct de felul în care a fost gândit spațiul, de la temperatura percepută sub picioare până la liniștea din timpul nopții.

Atmosfera unei camere se construiește din detalii tactile

Contactul direct cu pardoseala este una dintre primele senzații fizice pe care le are un oaspete atunci când intră desculț în cameră, fie dimineața, fie la revenirea de pe drum, seara târziu. Textura și moliciunea potrivite, oferite de mocheta hotel, pot schimba radical felul în care este percepută o cameră, chiar dacă restul mobilierului rămâne identic de la o unitate la alta din același lanț hotelier internațional.

Dincolo de senzația tactilă, pardoseala influențează și percepția termică a spațiului. O cameră cu suprafețe reci sub picioare pare, subiectiv, mai puțin îngrijită, indiferent de calitatea reală a finisajelor din jur. Această diferență de percepție este adesea subestimată de administratorii de hoteluri, care investesc mult în mobilier și decor, dar tratează pardoseala ca pe un detaliu secundar, rezolvat abia la finalul bugetului de amenajare, atunci când resursele rămase sunt deja limitate.

Zgomotul, vecinul invizibil al oricărui sejur

Camerele de hotel sunt, prin natura lor, spații apropiate unele de altele, separate de pereți care nu pot fi făcuți infinit de groși din motive practice și economice. Zgomotul pașilor din camera de sus sau din coridorul adiacent rămâne una dintre cele mai frecvente nemulțumiri semnalate de oaspeți în recenziile online, chiar și la unități altfel apreciate pentru servicii și locație. De multe ori, oaspeții nu identifică pardoseala drept sursa reală a problemei, ci descriu simplu senzația de spațiu zgomotos sau agitat.

Pardoseala joacă un rol important în absorbția acestor sunete, mai ales în zonele de trecere frecventă dintre cameră și baie sau dintre pat și fereastră. Un material cu proprietăți fonoabsorbante bune reduce transmiterea zgomotului către camerele vecine și către etajele inferioare, un aspect esențial mai ales în clădirile mai vechi, cu structuri care nu au fost proiectate inițial pentru izolare fonică performantă.

Rotația rapidă a oaspeților cere materiale rezistente

Spre diferență de o locuință obișnuită, o cameră de hotel trece printr-un ciclu de utilizare intensă: oaspeți diferiți, bagaje trase pe roți, curățenie zilnică, uneori mai multe rezervări consecutive în aceeași săptămână. Această frecvență ridicată de utilizare pune presiune reală pe orice suprafață, iar pardoseala este printre primele elemente afectate vizibil, mai ales în zona din jurul patului și a ușii de acces.

În etapa de renovare sau construcție, administratorii care iau în calcul mocheta trafic intens pentru zonele cu rotație mare reduc riscul de uzură prematură și de decolorare vizibilă în punctele de trecere frecventă. Este o decizie care ține mai puțin de stil și mai mult de longevitatea reală a investiției în amenajare, vizibilă abia după primele sezoane de utilizare intensă.

Un sejur care rămâne în amintire pentru motivele potrivite

O cameră confortabilă nu se remarcă prin elemente spectaculoase, ci prin absența problemelor: fără zgomot deranjant, fără senzație de rece sub picioare, fără uzură vizibilă în zonele circulate. Aceste detalii, adunate, formează impresia generală pe care un oaspete o duce cu el după plecare și pe care o transmite, adesea fără să conștientizeze, în recomandările făcute prietenilor sau colegilor și în deciziile viitoare de rezervare.

Colaborarea cu un designer de interior sau cu o echipă specializată în amenajări hoteliere ajută la alinierea acestor decizii tehnice cu identitatea vizuală a unității, astfel încât confortul și estetica să funcționeze împreună, nu în tensiune una cu cealaltă, pe toată durata de viață a amenajării, indiferent de câte sezoane trec de la deschiderea propriu-zisă a hotelului.

Citeste in continuare

Parteneri

Știri din București

Uncategorized3 ore inainte

Companii independente de analiză plasează Genetec pe primul loc la nivel global în domeniul software-ului de management video

Studiile arată că Genetec continuă să câștige cotă de piață, pe măsură ce piețele VMS și VSaaS se extind la...

Uncategorized3 ore inainte

Zyxel Networks sporește eficiența operațională la JW Marriott Maldives Resort & Spa cu ajutorul unei rețele WiFi fiabile pentru personalul hotelului

Rețeaua WiFi gestionată în cloud, cu monitorizare bazată pe inteligență artificială, asigură conectivitatea personalului și buna desfășurare a operațiunilor. Zyxel...

Uncategorized4 ore inainte

Garmin își extinde gama de ceasuri inteligente de top cu modelele fēnix 9 și fēnix 9 Pro

Modelul Pro, robust și rafinat, are prima carcasă de ceas din titan și cel mai mare ecran AMOLED de pe un...

Uncategorized22 de ore inainte

52% dintre atacurile ransomware au loc în weekenduri sau de sărbători. cyber_Folks: Companiile trebuie să își protejeze infrastructura online și atunci când echipele sunt în concediu

Peste jumătate dintre organizațiile afectate de ransomware au raportat că atacul s-a produs într-un weekend sau într-o zi de sărbătoare,...

Uncategorizedo zi inainte

Suflanta de frunze: soluția rapidă pentru o curte mereu îngrijită

Frunzele căzute pot transforma rapid o curte ordonată într-un spațiu care pare neîngrijit. La început sunt doar câteva pe alee,...

Afaceri2 zile inainte

10 ani de ParkLake, 5.000 de premii aniversare în luna Septembrie

În perioada 1 – 30 septembrie 2026, ParkLake Shopping Center sărbătorește 10 ani de la deschidere prin campania #ParkLake10YearsTogether, dedicată comunității care...

Uncategorized2 zile inainte

BAC IN MY MIND – Festivalul Generației Z: literatura română iese din manual și urcă pe scenă, în oraș

București, 2026 – Cum ar arăta literatura pentru Bacalaureat dacă adolescenții n-ar mai fi nevoiți doar să o memoreze, ci...

aerocrop aerocrop
Social2 zile inainte

AEROCROP aduce serviciile agricole cu drona mai aproape de fermierii din sudul României

Compania intervine în culturi cu tratamente fitosanitare, fertilizare, aplicare granulară și monitorizare multispectrală, inclusiv atunci când accesul utilajelor terestre este...

Uncategorized3 zile inainte

De Ce Randarea 3D Vinde: Rolul Vizualizării în Decizia de Cumpărare

Un cumpărător rareori investește într-un produs sau într-un spațiu pe care nu îl poate vedea clar. Această observație simplă explică...

IT OUTSOURCING SERVICES SWITZERLAND IT OUTSOURCING SERVICES SWITZERLAND
Afaceri3 zile inainte

IT Outsourcing Services in Switzerland Powered by Feel IT

Today more then ever, businesses need to stay ahead of the curve to remain competitive. For companies in Switzerland, leveraging IT...

Uncategorized3 zile inainte

De la rutine simplificate prin tehnologie la timp investit pentru ceea ce contează: Samsung deschide conversația despre SmartTime

București, 24 august 2026 – Pe măsură ce tehnologia simplifică tot mai multe dintre rutinele zilnice, discuția despre eficiență merge...

Curățarea facială Curățarea facială
Social5 zile inainte

Curățarea facială agresivă poate afecta bariera pielii? Ce alternative moderne există pentru tenul sensibil și congestionat

Mult timp, ideea de „curățare profundă a tenului” a fost asociată cu proceduri agresive, extracții mecanice dureroase și iritații care...

Uncategorized5 zile inainte

Dracula Tour – Discover the Legends, Castles and Medieval Stories of Transylvania

Few stories are as closely connected with Romania in the imagination of international travelers as the legend of Dracula. Gothic...

Uncategorized6 zile inainte

Astăzi începe Big Little Festival 2026 la Palatul Mogoșoaia, cu HONOR partener de tehnologie

Timp de trei zile, HONOR îi așteaptă pe copii și părinți cu experiențe creative, jocuri interactive și provocări pline de...

Startul editiei a III-a a 24h Endurance Bike Race la MotorPark Romania Startul editiei a III-a a 24h Endurance Bike Race la MotorPark Romania
Sport7 zile inainte

24h Endurance Bike Race 2026: 640 de kilometri în 24 de ore la MotorPark România

Peste 24 de ore de competiție, sute de kilometri parcurși, dueluri până la ultimele ture și o nouă demonstrație că...

Deschiderea actiunii de promovare a judo-ului la Scoala Gimnaziala nr. 39 din Sectorul 2 Bucuresti Deschiderea actiunii de promovare a judo-ului la Scoala Gimnaziala nr. 39 din Sectorul 2 Bucuresti
Sporto săptămână inainte

JUDO MAI APROAPE DE COPII, ÎN SECTORUL 2!

În cadrul parteneriatului dintre Federația Română de Judo și Primăria Sectorului 2 București, la Școala Gimnazială nr. 39 a avut...

Știrea Zilei