Exclusiv
EDITORIAL/TOT „ALIFONFÂNDU-NE” ATÂT, AM AJUNS ÎNCET ȘI SIGUR LA POARTA CIMITIRULUI/Canon vs. Cazon
Domnule ministru,
In considerarea atributiilor prevazute de art. 12 din HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 1, alin. (1) din HG nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și pentru modificarea HG nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției (MJ),
Supunem atentiei dumneavoastra, cu toata seriozitatea si responsabilitatea din partea ziarului, cateva concluzii ale unei investigatii jurnalistice in legatura cu anumite carente, suficient de grave pentru a face obiectul informarii dv., disfunctii aparute de mult timp in activitatea si managementul comisarului șef de poliție penitenciară, STANCIU FLORIN, directorul Penitenciarului de Femei Târgşor, loc. Târgşorul Nou, jud. Prahova, din structura Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care treneaza si astazi.
Va confiem ca, dat fiind contextul pandemiologic generat de raspandirea virusului SARS-COV-2, temerile noastre sunt si mai mari si mai justificate prin factualitatea deplorabila a non-masurilor specifice de preventie luate / mimate sau nerespectate la Penitenciarul de Femei Targsorul-Nou.
Ca sa ne exprimam jurnalistic, sa nu va mirati, domnule Predoiu, daca va veti trezi in propria „ograda” cu un cogeamite focarul de COVID-19!
De ce? Pentru ca:
În această perioadă de pandemie, contrar regulilor de distantare sociala elementare / minimale, directorul penitenciarului obișnuiește să organizeze ședințe în clubul unității, un spațiu complet închis, in fapt o improvizatie de încăpere neventilata, de multe ori chiar cu un număr de persoane, ideal pentru transmiterea necontrolata in colectivitate a periculosului virus SARS-COV – 2, care a intors Planeta cu susul in jos. Pe Stanciu il doare in epoleti! Are „spatele” asigurat.
Ca nu da doi bani pe ordonantele militare, ordinele MJ si ale ANP, rezulta si din aroganta ca, simtindu-se a fi alesul lui Dumnezeu pe Pamant, „dribleza” inconstient filtru de intrare în penitenciar cu valente de triaj epidemiologic.
Subiectul ne-a atras atentia in demersul nostru gazetaresc din cel putin doua motive:
I. STANCIU FLORIN a devenit celebru in presa locala si nationala, scrisa si audio-vizuala, din cauza acuzatiilor de:
– fals material si complicitate la fals intelectual in pontaje:
Notele redactiei: 1. Asa cum am aflat toti, recent, din presa, managerul mentionat a incercat o ajustare a viitorelor drepturi de pensie prin manipularea pontajelor in care aparea ca ar fi lucrat in zile de sambata si duminica ceva mai mult decat in restul saptamanii, vizand majorarea de 75% care s-a calculat la un salariu corespunzator functiei de director, majorat, pe alocuri, si cu spor TBC!
Un post important de televiziune a difuzat detalii privind acest subiect, oferind inclusiv pontajele respective, iar ministrul Justitiei s-a autosesizat si a dispus un control. Nu avem toate detaliile situatiei, dar se pare ca unul dintre aspectele vizate, dincolo de faptul ca pontajele erau “umflate” exagerat, a fost si acela ca registrele de acces au suferit modificari, pentru ca nu se potriveau nicicum cu pontajele managerului. Lipsa aprobarii sefului ierarhic (directorul general ANP), pentru prestarea muncii suplimentare, apare ca un simplu detaliu neimportant in speta.
luna ianuarie 2018: 65 ore cu 75%, 11 ore spor TBC, 8 ore de noapte.
luna februarie 2018: 58 ore cu 75%, 20 ore spor TBC.
luna martie 2018: 72 ore cu 75%, 18 ore spor TBC.
2. Familiarizat cu “cheia succesului” in concursurile profesionale, în 2013, Stanciu Florin a câștigat concursul organizat pentru un post de director la Târgșor. Însă, după sancțiunea primită în 2011, Stanciu nu ar fi putut participa la concurs. La condiții era stipulata si acelea potrivit carora persoanele care candideaza să nu fi fost destituite în ultimii șapte ani și, respectiv, să nu fi fost sancționate disciplinar (conform Ordinului MJ nr. 2478 din 2010 al Ministerului Justiţiei, art.3 alin. 4).
Exista suspiciunea rezonabila ca participarea sa la concurs, avut loc ca urmare a comiterii unor infracțiunii de fals in inscrisuri oficiale, iar pe membrii comisiei ii suspecțam de abuz în serviciu si complicitate la fals. Rezultă fără putință de tăgadă că sancțiunea disciplinară de revocare din funcția de conducere se radiază după împlinirea termenului de șapte ani. Asadar, Florin Stanciu se afla sub efectul sancțiunii disciplinare prevăzute de art. 70 lit. e din Legea nr. 293/2004 și, pe cale de consecință, apreciem că înscrisul cu nr 42553/DMRU/04.06.2013 este un fals (la poziția 13, îndeplinirea condiciilor de participare la concurs de către comisaru-șef de penitenciare Florin Stanciu). Sesizarea faptelor a ajuns, via Corpul de Control al MJ, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru a verifica dacă s-a comis vreo fapta penala. Este neclar ce si cum s-a derulat procedura penala la organul de urmarire penala, cert este ca cel in cauza este, din nou, director de penitenciar.
– Nerespectarea regimului armelor si munitiilor:
Comisarul şef Stanciu Florin a tinut prima pagina de ziar după ce a fost amendat contraventional cu 5.000 lei şi i s-a suspendat permisul de port armă. Poliţiştii dâmboviţeni l-au sanctionat după ce, într-o noapte din luna iunie 2013, din maşina lui au dispărut un pistol Glock de calibru 9 mm, două încărcătoare, precum şi suma de 7.000 de euro. La vremea respectivă, a declarat că a intrat doar câteva minute în curtea unui prieten, timp în care i-a fost spartă maşina, dar surse apropiate anchetei susţineau că e vorba de curtea unei prietene, foarte apropiată de director, care ar şi deţine maşina cu care circula Stanciu, un Volkswagen roşu cu numărul de înmatriculare DB-07-FDA.
– Management defectuos (fiind revocat prin ordinul ministrului Justitiei nr. 2726 din 10 iulie 2018), fiind reintegrat in functia publica de director penitenciar [Tribunalul Dâmbovița dând următoarea soluție: „Admite acțiunea în parte. Completează dispozitivul sentinței nr. 859/11 07.2019 pronunțată în dosarul nr. 567/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița, în sensul că dispune reintegrarea reclamantului în funcția publică deținută, de director al Penitenciarului de femei Targșoru Nou. Respinge cererea de obligare a pârâtului la plata daunelor morale. Document: Hotarâre 1429/2019 03.12.2019.”]. De fapt, era a doua revocare și, din motive misterioase, a revenit pe aceeași funcție, în același loc.
Dacă organele de control ale dv., domnule ministru, s-ar apleca cu obiectivitate asupra acestui caz, Stanciu Florin ar trebui să “beneficieze” de o a treia revocare. Istoricul, insa, nu ne incurajeaza sa speram intr-o “vitejie” din partea actualei conduceri a MJ, deoarece – vorba Geniului pustiu, Eminescu,: “Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine. Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu … Tu rămâi la toate rece. Multe trec … şi trecutul. Sunt a filei două feţe…”
Nota redactiei: Conform legislatiei in vigoare in materie, in cazul functionarilor publici cu statut special, managerii pot fi revocati din functie fara cercetare in comisia de disciplina, pe criterii care vizeaza evaluarea managementului, verificari care sunt foarte complexe. Lista revocatilor este foarte scurta, insa lista cu cei revocati de doua ori include un singur nume: Stanciu Florin. Dupa prima revocare pe care a primit-o, s-a intamplat, insa, ceva extrem de ciudat pentru istoria sistemului nostru.
Stim ca un functionar public poate sustine un concurs pentru ocuparea unui post vacant doar daca indeplineste printre altele si urmatoarea cerinta: nu a fost eliberat din motive imputabile sau destituit dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani (Legea 293/2004 art 11). Iar aceasta cerinta a blocat accesul la o noua functie, pentru o perioada de 7 ani, tuturor salariatilor din sistem care au incasat vreo revocare. Cu exceptia lui Florin Stanciu. Pentru el, Ministerul Justitie a dat o dispensa in 2012, rasucind cuvintele pana nu a mai inteles nimeni nimic. Asta inseamna sa fii influent. Cert este ca Florin Stanciu, desi fusese revocat dintr-o functie de director, a primit verde sa ocupe o alta functie similara, concursul fiind evident o formalitate dupa un astfel de raspuns al MJ.
De altfel, treaba cu revocarile si (re)numirile in functii de conducere ale personajului nostru cu talent de comediant, este in realitate o dulceag-amara telenovela sud americana sau turceasca, ori – in alt registru abordand-o, putem spune ca ar merita scris pentru posteritatea organizatiei un roman epic.
În anul 2011, luna martie, la inițiativa ANP, comisarul Stanciu, pe atunci director al Penitenciarului Mărgineni, era sancționat cu schimbarea din funcție de MJ. Florin Stanciu a contestat măsura disciplinară la Curtea de Apel București, însă judecătorii au menținut sancțiunea disciplinara a eliberarii din functie.
În 2006, Stanciu se prezenta la concurs pentru toate funcţiile de director de penitenciar vacante în jurul Bucureştiului (Jilava, Giurgiu, Mărgineni). Însă soarta îi e potrivnică şi obţine doar nota 3 (trei), fapt care nu-i temperează absolut deloc ambiţiile.
După jenantul eşec, în mandatul ministrului Tudor Chiuariu, Florin Stanciu este numit FĂRĂ CONCURS (sau, dacă doriţi, în pofida celui pe care tocmai îl picase) director al Penitenciarului Mărgineni pentru o lună şi cateva zile.
Pentru că nu a făcut faţă, la sfârşitul lui 2007, a fost numit tot FĂRĂ CONCURS, după cum era obiceiul, şeful Direcţiei Inspecţie din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) unde până în prezent s-a remarcat semnând un tabel şi participând la simulacrul de control a …. 11 penitenciare într-o singură zi (sic!).
– Lipsa de respect fata de subordonati fata de care uzeaza (chiar abuzeaza) de un limbaj trivial. Intreaga atutudine este de superioritate, similara celei a vatafului pus sa se ingrijesca de mosia boierului. Nu o data, SNLP a fost la un pas de a organiza actiuni de protest in fata penitenciarului pentru ca celelalte posibilitati de actiune fusesera epuizate. In general, mesajul lui Florinel, a fost unul clar, asumat, de destructurare a filialei sindicatului din penitenciar, ceea ce aproape s-a si intamplat. Nu putem afirma ca Florin Stanciu nu are calitati. Noi, in investigatia facuta, nu le-am descoperit.
Salariatii sunt obisnuiti sa primeasca alarme (s-a intamplat si de doua ori in aceeasi saptamana) fara sa existe evenimente reale, la ore dintre cele mai ciudate, iar pe timpul alarmelor ofiterii si agentii erau tinuti in picioare in vestita sala de club nerenovata de decenii si nedotata cu scaune pana acum un an de zile (la nevoie se aduceau niste taburete de lemn micute), in sala fiind pastrata si o uriasa lozinca comunista afisata pe un perete, cu iz de vremuri apuse, din perioada romantica a socialismului biruitor. Salariatii stateau in picioare, in uniforme, in afara orelor de program, fara un motiv concret si fara salariu pentru acele ore, fiind obligati sa asculte discursuri interminabile de cate trei ore, presarate cu amenintari si cu jigniri de toate tipurile; salariatii primeau tot felul de apelative fiind categorisiti drept „pachetari”, curve etc. Asa intelege Stanciu conceptul de management, menirea democratica de director de penitenciar.
Solicitat sa inceteze cu jignirile si abuzurile, Stanciu a continuat cu un comportament antisocial, neadecvat. Sedintele ad-hoc, convocate in interesul său chiar si saptamanal, diferit de cele de consiliu, sunt un calvar: spatiu total insuficient, personal numeros, fara respectarea distanțarii sociale.
Cea mai năpăstuita structura din Penitenciar este Sectorul operativ (paza) este cel mai criticat de dansul, în situația în care nu au fost evenimente negative.
Insa, ceea ce nu prea am auzit vreodata de cand suntem in bransa asta, este ca directorul Stanciu, om luminat, le impune sindicalistilor sa fie informatori, nu parteneri de consultari, de dialog.
De altfel, chiar el este incapabil sa dialogheze, fiind arogant, având obiceiul ca atunci când cineva îi solicită un drept, în loc să analizeze situația și să rezolve într-un mod legal, dar omenos, individul începe și amenință cu mutarea în alte posturi și cu schimbarea din funcție. De aceea nu ne miram ca are obiceiul de a lua decizii de unul singur, încearcand să determine organizațiile sindicale să aibă mai mult un rol informativ, nicidecum consultativ.
Angajații, de-a-lungul timpului, au fost toți etichetați ca hoți, infractori, pachetari (insinuează că primesc șpăgi) etc. (Ec Adrian Radu).
Va facem trimitere la materiale mass-media scrisa si audio-vizuala:
https://www.libertatea.ro/stiri/sef-al-puscariei-printr-un-posibil-fals-1505954
Florin Stanciu, directorul Penitenciarului de Femei Târgsor, în comedia „Greu de revocat 3”
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/comisarul-sef-stanciu-vedeta-din-neatentie-averea-fostului-director-al-penitenciarului-poarta-alba-pradat-de-hoti-documente-461293.html
https://adevarul.ro/locale/targoviste/targsor-1_51cd9aa1c7b855ff56d81918/index.html
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/alerta-in-dambovita-sef-de-penitenciar-jefuit-de-7-000-de-euro-si-un-pistol–14564.html
https://www.romaniatv.net/sef-de-penitenciar-jefuit-de-7-000-de-euro-si-un-pistol_86635.html
http://www.ziare.com/bucuresti/stiri-actualitate/sef-al-puscariei-printr-un-posibil-fals-directorul-de-la-penitenciarul-de-femei-de-la-targsor-a-uitat-la-numire-ca-era-sanctionat-sapte-ani-6172442
Florin Stanciu, directorul Penitenciarului de Femei Târgsor, un personaj greu de revocat
Florin Stanciu, directorul Penitenciarului de Femei Târgsor, în comedia „Greu de revocat 3”
Afaceri
UZINEX livrează prima centrală fotovoltaică mobilă din România către ARS INDUSTRIAL | Comunicat de presă
Soluția elimină autorizația de construcție pentru proiectele alimentate cu energie regenerabilă pe fonduri europene
Iași, România — 25 mai 2026 — UZINEX, integrator industrial cu sediul în județul Iași, anunță livrarea primei centrale fotovoltaice mobile din România către beneficiar, companie cu sediul în Ploiești, județul Prahova. Soluția — un container expandabil care se desfășoară pe aproximativ 60 de metri liniari de panouri fotovoltaice — alimentează un echipament 100% electric de subtraversări orizontale, eligibil pentru finanțări din fonduri europene.
O soluție pentru un decalaj structural al finanțărilor europene
Legislația actuală a Uniunii Europene impune ca echipamentele achiziționate din fonduri europene și prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie 100% electrice, fără emisii directe. Această cerință a creat un decalaj operațional: echipamentele eligibile sunt frecvent destinate utilizării pe șantiere izolate, acolo unde rețeaua publică de energie electrică lipsește sau este insuficientă, iar soluțiile clasice de alimentare — generatoarele diesel — contravin chiar principiului pentru care s-au cheltuit banii europeni.
Centrala fotovoltaică fixă, ca alternativă, presupune un parcurs birocratic de minimum șase luni — autorizație de construcție, racord la rețea, aviz ANRE — și o instalare permanentă într-o singură locație, în contradicție cu specificul șantierelor mobile care se relochează de la un proiect la altul.
Centrala fotovoltaică mobilă livrată de UZINEX rezolvă simultan ambele probleme: este integrată într-un container transportabil, nu necesită autorizație de construcție și se redislocă împreună cu echipa client la fiecare nou șantier.
Configurația livrată către beneficiar
Modelul livrat reprezintă varianta compactă din gama UZINEX de centrale fotovoltaice mobile, dimensionată pentru alimentarea unui echipament electric de subtraversări orizontale și a sculelor auxiliare de șantier.
Specificații tehnice principale:
- Panouri fotovoltaice instalate: 24 kW
- Sistem de stocare: 52 kWh baterii LiFePO4
- Invertor hibrid: 24 kW
- Dimensiune container transport: 3 × 2,5 metri
- Lungime panouri desfășurate: ~60 metri liniari
- Conectică: priză 220 V monofazic, priză 380 V trifazic, priză încărcare auto electric
- Climatizare: aer condiționat integrat pentru menținerea bateriilor la temperatură optimă
- Mobilitate: roți tip off-road pentru deplasare pe teren accidentat
Configurația conectică a fost dimensionată conform cerințelor beneficiarului. La cerere, modelul poate fi extins cu prize suplimentare, sisteme de iluminat exterior, monitorizare la distanță și conectivitate GSM.
Gama completă: de la 3 metri la 12 metri lungime container
Modelul livrat către beneficiar reprezintă varianta de intrare a gamei UZINEX. Producătorul oferă centrale fotovoltaice mobile în configurații adaptate volumului de consum al fiecărui client, de la modelul compact până la containerul industrial 40 ft.
La capătul superior al gamei, containerul de 12 metri lungime poate găzdui până la 160 kW panouri fotovoltaice instalate și 620 kWh capacitate de stocare — o autonomie comparabilă cu o microcentrală fixă, fără constrângerile birocratice ale acesteia. Toate variantele sunt customizabile pe specificul fiecărui proiect.
Aplicații dincolo de șantierele civile
O centrală fotovoltaică mobilă este o soluție multi-funcțională. Aplicațiile identificate de UZINEX includ:
- Șantiere de construcții civile și lucrări edilitare
- Echipamente electrice alimentate pe fonduri europene și PNRR
- Operațiuni militare și tabere temporare
- Stații mobile de încărcare auto electric
- Evenimente outdoor și festivaluri
- Operațiuni de ajutor umanitar în zone fără infrastructură energetică
„Există un decalaj structural între cerințele actuale ale fondurilor europene — care impun echipamente 100% electrice — și capacitatea reală a infrastructurii de a livra energie acolo unde se desfășoară lucrările. Centrala fotovoltaică mobilă este răspunsul nostru concret la acest decalaj. Este o soluție românească, gândită pentru o problemă reală a pieței locale, livrată unui client român care a luat decizia corectă de a investi în echipamente eligibile pentru finanțările UE.”
Andrei-Sorin Baciu, co-fondator UZINEX
Pentru un studiu de caz tehnic complet, cu fotografii și detalii suplimentare despre implementarea la beneficiar, vezi:
Despre UZINEX
UZINEX (SC GW LASER TECHNOLOGY SRL) este un integrator industrial român cu sediul în județul Iași, specializat în furnizarea de soluții turnkey pentru echipamente CNC, laser, energie regenerabilă, ambalare, reciclare, prelucrarea metalelor și utilaje grele. Compania oferă garanție de 60 de luni pe echipamente, suport tehnic sub 36 de ore și eligibilitate pentru finanțări din fonduri europene și PNRR. Mai multe informații la www.uzinex.ro.
Andrei-Sorin Baciu — Co-fondator UZINEX
📧 Email: contact@uzinex.ro
📞 Telefon: +40 785 377 577
🌐 Web: www.uzinex.ro
Exclusiv
Ce înseamnă cafea de specialitate și cum alegi una bună
Dacă ai început să fii atent/ă la ce cafea bei, sigur ai auzit deja termenul „cafea de specialitate”.
Dar ce înseamnă, de fapt cafea de specialitate? Și mai important: cum știi că alegi una bună?
Noi lucrăm zilnic cu cafea, alegem boabe din locuri cunoscute pentru calitatea lor, le prăjim, le preparăm și le servim în cafenea. Gustăm fiecare lot, pentru că vrem să știm exact ce ajunge în ceașca clienților noștri..
Știm care este diferența dintre o cafea obișnuită și una de specialitate. Nu e doar marketing. Îți dai seama imediat când o bei.
Ce este, de fapt, cafeaua de specialitate?
Pe scurt, cafeaua de specialitate este cafeaua care a fost evaluată și a obținut un scor de peste 80 de puncte (din 100) în sistemul SCA (Specialty Coffee Association).
Dar dacă lăsăm teoria la o parte, înseamnă ceva mult mai simplu:
- boabe de calitate, fără defecte
- origine clară (știi de unde vine cafeaua)
- procesare corectă
- prăjire atentă, făcută pentru gust
Nu e o cafea banală. E o cafea care are identitate.
De unde vine diferența de gust
Dacă ai băut vreodată o cafea care ți s-a părut dulce, fructată sau chiar florală, atunci ai dat de o cafea de specialitate.
Asta se întâmplă pentru că:
- boabele sunt culese manual,
- doar când sunt coapte
- provin din ferme care pun accent pe calitate
- sunt procesate atent (nu industrial, pe bandă).
De exemplu:
- o cafea Etiopia poate avea note florale și citrice
- o cafea Columbia e echilibrată, cu ciocolată și caramel
- o cafea Brazilia e mai dulce, cu corp plin
Asta înseamnă, de fapt, cea mai bună cafea, una care are gust natural, nu amar și ars.
Ce NU este cafeaua de specialitate
Ca să fie și mai clar:
- nu este cafeaua din supermarket care stă cu lunile pe raft
- nu este un amestec anonim fără origine
- nu este prăjită excesiv ca să ascundă defectele.
Majoritatea cafelelor comerciale sunt făcute pentru volum și preț mic, nu pentru gust. De aceea, multe sunt amare, plate sau „toate la fel”.
Rolul scorului SCA
Un detaliu important pe care trebuie să-l știi:
- Scorul SCA peste 80 = cafea de specialitate
Asta înseamnă că:
- boabele sunt curate și fără defecte
- gustul este echilibrat
- aromele sunt clare și naturale
La Happy Coffee, lucrăm doar cu cafele care trec de acest prag, pentru că altfel nu merită să ajungă în ceașca clientilor.
Cum alegi o cafea de specialitate bună

Aici e partea practică și cea mai importantă pentru tine. Nu e suficient să fie scumpă sau să scrie „specialty” pe pungă. Trebuie să știi la ce să fii atent.
Uită-te la data prăjirii
Cafeaua bună este proaspăt prăjită. Dacă vezi doar termen de expirare și nu data prăjirii, nu e un semn bun.
- Ideal: consumată în primele 3–4 săptămâni de la prăjire
Verifică originea
O cafea de specialitate spune clar: țara regiunea uneori chiar ferma. Dacă scrie doar „blend” fără alte detalii, nu e o cafea de calitate.
Alege în funcție de gust, nu doar după nume
Nu există „cea mai bună cafea” pentru toată lumea. Există cafeaua care îți place ție.
- Vrei ceva dulce și echilibrat → Brazilia
- Vrei ceva mai aromat și fructat → Etiopia
- Vrei echilibru → Columbia
Boabe sau măcinată?
Dacă vrei aromă, alege cafea boabe premium și macin-o înainte de preparare. Cafeaua măcinată își pierde rapid aroma.
Prăjirea contează enorm
O cafea bună nu este arsă. Prăjirea corectă scoate în evidență: dulceața, aciditatea plăcută, aromele naturale.
De aceea, noi prăjim în loturi mici tocmai pentru a păstra acest echilibru.
Cafeaua de acasă vs cafeaua din cafenea
Mulți ne-au spus că doar în cafenea pot bea o cafea bună. De fapt, diferența nu e locul, ci cum e făcută cafeaua. Acasă, de cele mai multe ori, lucrurile se întâmplă pe fugă.
Pui apă, cafea „după ochi”, nu contează prea mult ce tip e sau cum o prepari, ibric, filtru sau espressor. Și normal că rezultatul nu e același.
În cafenea, lucrurile sunt controlate: cafeaua e proaspăt prăjită, măcinată corect, apa are temperatura potrivită și fiecare detaliu contează.
Poți obține o cafea foarte bună și acasă, dar ai nevoie de:
- o cafea de calitate
- puțină atenție la cum o prepari
- și un minim de informare.
Nu e complicat, dar nici nu iese bine dacă o faci la întâmplare. Nu trebuie să vii zilnic la cafenea ca să bei o cafea bună. Dar trebuie să o prepari cu puțin mai multă atenție.
Cât costă cafeaua de specialitate
Da, este mai scumpă decât cafeaua obișnuită, dar diferența e justificată.
La noi, o cafea pornește de la 45 lei / 250g, adică aproximativ 180 lei / kg. În schimb, o cafea obișnuită din supermarket costă, de obicei, între 60 și 100 lei / kg.
Diferența există, dar e important să înțelegi ce primești.
Dacă faci un calcul simplu: din 250g de cafea obții cam 14–16 cafele. Asta înseamnă că o cafea de specialitate te ajunge la aproximativ 3–4 lei / ceașcă acasă.
Comparativ, o cafea ieftină poate ajunge la 1–2 lei pe ceașcă, dar diferența de gust e mare. Practic, plătești cu 1–2 lei în plus pentru o cafea de calitate superioară care chiar are aromă.
Mai bine bei mai puțină cafea, dar bună, decât multă și fără gust. Iar dacă iei în calcul că în cafenea o cafea bună e în jur de 15 lei, deja începe să aibă și mai mult sens să o prepari acasă din boabe de calitate.
Unde poți găsi o cafea de specialitate?
Dacă vrei să încerci o cafea de specialitate, cel mai simplu e să începi din locurile potrivite: cafenele și magazine specializate. Acolo găsești cafea proaspăt prăjită și oameni care chiar știu ce îți recomandă.
În supermarketuri poți găsi uneori cafea etichetată ca „specialitate”, dar destul de rar vorbim de o cafea cu adevărat proaspătă sau corect prăjită. De cele mai multe ori, cafeaua stă pe raft mult timp și își pierde din aromă.
Dacă ești din București, poți trece și pe la noi, la Happy Coffee. Avem două cafenele unde poți gusta cafeaua înainte și îți putem recomanda exact ce ți se potrivește.
Iar dacă vrei să o prepari acasă, alege o cafea proaspăt prăjită, vezi ce origine îți place și experimentează de acolo.
Cu siguranță, va fi greu să te mai întorci la cafeaua obișnuită.
Exclusiv
Festivalul Suflet de România: Peste 100 de producători și artizani locali, apreciați de 25.000 de participanți sosiți pe Domeniul Regal Săvârșin
Pentru al patrulea an consecutiv, în ultimul weekend al lunii aprilie, festivalul Suflet de România a readus la viață lumea satului de altădată, cu artizani ai gustului autentic, meșteșugari gata să arate tainele unor meserii transmise din moși-strămoși și cu artiști din și pentru toate generațiile. A fost cea mai amplă ediție organizată până acum de Profi, cu peste 25.000 de participanți din toate colțurile țării și chiar din afara granițelor, care pe parcursul a două zile au descoperit cum sunt continuate tradițiile, unind comunitățile.
Pe lângă întâlnirea cu mici producători locali, meșteșugari și artizani din toată România, vizitatorii s-au bucurat de ateliere cu meșteșugari iscusiți, piese de teatru în aer liber, dansuri populare, concerte live și de o intervenție surpriză a Grupului Vocal SONG. Pe scena celei de-a patra ediții a festivalului Suflet de România au urcat, între alții, Theo Rose, Damian Drăghici & Brothers, Nicolae Furdui Iancu, Nicoleta Voica, David Ciente, Maria Chivu și Grupul Jianca.
Evenimentul s-a desfășurat cu participarea Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei României, a Alteței Sale Regale Radu, Principele Consort al României, alături de Xavier Piesvaux, Country Manager Ahold Delhaize România, Mihai Spulber, Business Unit Lead Profi, Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România, numeroase oficialități, autorități centrale și locale și alți reprezentanți Profi și Mega Image. Startul oficial a fost dat sâmbătă, după ce distinsul grup a încheiat un tur al micilor producători și artizani.
Evenimentul a continuat și tradiția caravanei medicale, oferind din nou consultații gratuite pentru comunitatea din Săvârșin și împrejurimi, cu ajutorul unor medici specialiști în oftalmologie, cardiologie, neurologie, pneumologie și ORL. Pentru a veni în sprijinul oamenilor, mai ales al celor cu posibilitate redusă de deplasare, Profi a adus aproape de ei servicii medicale de calitate, prin implicarea experților de la Asociația ATI „Aurel Mogoșeanu” din Timișoara.
„Suflet de România este o oglindă pentru tot ceea ce este frumos, bun și pentru ceea ce ne face bine și merită păstrat și transmis mai departe. Festivalul care la actuala ediție a adunat peste 25.000 de participanți veniți din toate colțurile țării, dar și din afara granițelor, arată cum se pot consolida comunitățile și susține micii producători locali, artizanii și meșteșugarii români pentru a face în continuare ceea ce știu ei cel mai bine. Festivalul nu are o miză economică pentru Profi, dar aduce un câștig clar pentru români și pentru România. Împreună învățăm cum să promovăm tradițiile și să susținem comunități, să fim uniți în jurul valorilor autentice și să redescoperim bucuria de a petrece timp împreună în mijlocul naturii, mai conectați unii cu ceilalți”, declară Gabriela Sîrbu, Director de sustenabilitate Ahold Delhaize România.
Festivalul Suflet de România încurajează comunitatea să se conecteze la valorile autentice, la gusturile bune și la tradițiile satului românesc prin intermediul unor experiențe trăite într-un cadru natural în care este recreată lumea rurală.
Tradiție pentru susținerea producătorilor locali
La Profi implicarea în comunitate este o tradiție căreia îi sunt dedicate timp și resurse, inclusiv Raftul cu Bunătăți Locale, cel mai amplu program de susținere a micilor producători locali artizanali. Dincolo de prezența la Raftul cu Bunătăți Locale din magazinele Profi, micii producători locali își spun poveștile și își prezintă oferta și pe cea mai amplă și premiată platformă națională de promovare a lor, Via-Profi.ro, prin intermediul căreia oricine poate porni într-o călătorie plină de savoare a gusturilor din România.
Prin numărul angajaților săi, Profi, parte din grupul Ahold Delhaize, este în topul angajatorilor privați din România. PROFI SUPER, PROFI GO și PROFI LOCO, formatele de magazin ale rețelei, au o gamă de 5.000 de produse apreciate de cei peste 1,6 milioane de clienți care zilnic își fac aici cumpărăturile. Mai bine de 94% dintre aceste produse provin de la parteneri din România.
-
Uncategorizedacum 5 zileDescoperă noul HUAWEI WATCH FIT 5 Pro: Performanță, Stil și Confort
-
Exclusivacum 3 zileCe înseamnă cafea de specialitate și cum alegi una bună
-
Afaceriacum o săptămânăBogdan Dumitrache, fondatorul CITY PROTECT, invitat special la gala 40 under 40 din New York
-
Afaceriacum 3 zileCum amenajezi o cameră mică pentru doi copii? Idei practice pentru un spațiu organizat și armonios
-
Socialacum 4 zileCând ai nevoie urgent de lichidități, ultima decizie bună este să îți vinzi mașina în grabă
-
Socialacum 4 zileRepatriot Inspiră 2026 – generează încredere în România în perioada unei crize politice majore
-
acum o săptămânăOriflame revine la Cannes cu Glam Studio, celebrând expresia de sine, storytelling-ul și antreprenoriatul
-
acum 4 zileBanat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin

