Exclusiv
De ce nu o va denunta Negulescu pe Kovesi – Comisarul de Prahova
Lovitura de teatru in procesul fostului sef al Politiei Locale Ploiesti, Cristinel Toader!, este articolul publicat de Fapt Divers care confirma in totalitate dezvaluirile noastre:
“Lovitură de teatru în procesul în care este judecat fostul director al Poliției Locale Ploiești, Cristinel Toader. Acesta a fost acuzat de către fostul procuror Mircea Negulescu (Portocală) de la DNA Ploiești de fapte de corupție și asimilate corupției, iar dosarul se judecă la instanța Tribunalului Prahova, unde vor fi audiați nu mai puțin de 52 de martori. După cum am mai relatat, audierile au început și, după câte am putut afla, declarațiile ar fi extrem de interesante. Așadar, potrivit surselor noastre, unii dintre martorii audiați (respectiv dintre cei care au contribuit cu denunțuri la DNA Ploiești) ar fi delcarat în fața instanței Tribunalului Prahova că ar fi fost determinați să facă denunțurile de către Adrian Vaida, actualul director interimar al Poliției Locale Ploiești, marto-denunțător în dosar și de către Carmen Gheorghe, directorul suspendat al aceleieași instituții ploieștene, aceasta fiind la rândul său cercetată în dosarul de corupție deschis ămpotriva primarului municipiului Câmpina, Horia Tiseanu”.
In articolul din data de 22.05.2018, “EXCLUSIV/Scheletele din dulapul secretarei “gingase si jucause” de la Politia Locala Ploiesti si umbra procurorului DNA, Negulescu Mircea/Frica si tremuriciul fata de Politia Romana” dezvaluiam cum unul dintre denuntatorii mincinosi utilizati de procurorul Negulescu Mircea si Adrian Vaida, VASILESCU IOAN- GABRIEL tremura de frica de cate ori in aceasta institutie intra cei de la Politia Romana.
“Hartuitorul sexual” (Adrian Vaida, director general adjunct al Politiei Locale Ploiesti) si “impostoarea” (Mocanu Izabela, sefa Serviciului Juridic, functionar public CARE OCUPA POSTUL ILEGAL, PRIN FRAUDA, CONFORM PROPRIILOR DECLARATII DATE IN FATA ORGANELOR DE CERCETARE PENALA, ar fi dat mita 1000 de euro, un alt denuntaor mincinos) l-au denuntat pe Toader Cristinel ca ar fi “aranjat” concursul pentru ocuparea functiei de Sef Birou Evidenta Populatiei, astfel incat acesta sa fie castigat de Daniel Florea.
La dosarul cauzei se afla documente din care reiese in mod clar faptul ca Toader Cristinel nici macar nu se afla in institutie cand acest concurs a fost pregatit si sustinut, organizarea si coordonarea directa fiind efectuata de cei doi faptuitori (Adrian Vaida si Mocanu Izabela).
Astfel, Decizia nr 155 din data de 18.08.2014, “cu privire la numirea comisiei pentru organizarea concursului pentru ocuparea functiei publice de conducere vacante de Sef Birou Evidenta Populatiei” a fost semnata (pentru DIRECTOR GENERAL) de celebrul “PINOCHIO”, “Hartuitorul sexual” – Adrian Vaida, directorul general adjunct al acestei instritutii.
Mai mult, prin adresa nr 152/22.09.2014, acelasi sicofant mincinos transmite o adresa catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici prin care se aducea la cunostinta raportul final al concursului. Si aceasta adresa este semnata tot de catre Adrian Vaida, in locul lui Toader Cristinel (atasam proba).
Este un fel de „hotii striga hotii”! Ca sa scape ei, l-au „dat in gat” pe Toader! Buna treaba! Minciuna nu rezista, este nevoie doar de timp pentru a iesi la iveala in toata splendoarea ei.
Alaturat va atasam tabelul cu praduitorii bugetului Politiei Locale, prejudiciul stabilit de Curtea de Conturi (care a sesizat, de altfel, la randul sau, organele de cercetare penala).
Totodata, va dezvaluiam in articolele anterioare faptul ca vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti demarase procedura de recuperare, dar documentele au fost intocmite VICIAT de catre Mocanu Izabela (nu stim daca in mod intentionat ori din ignoranta; inclinam sa credem ca din ambele motive, deopotriva!). Aceasta imprejurare va fi cercetata, speram, de organele judiciare. Ulterior, Mocanu Izabela si noua conducere a Politiei Locale Ploiesti erau obligate de lege sa reia/refaca procedura de recuperare a prejudiciului.
Scriam in alt articol, cel cu amigdala stanga, ca procurorul NEGULESCU MIRCEA a deschis şi lucrat discreţionar – contrar oricăror principii si reguli ale unui proces penal şi cu înfrângerea tuturor drepturilor procesual penale ale suspectilor/inculpatilor – zeci de dosare penale asa-zise de rasunet, cuprinzand nume sonore din politica romaneasca (chiar si britanica), din mediul de afaceri local ori la nivel national, toate nu pentru a fi trasi vinovatii la raspundere in numele ideii de Justitie, ci pentru a-si satisface propriul orgoliu, setea nemasurata de a parveni profesional si social cu orice pret, precum si, in unele cazuri, pentru a-si inabusi propriile frustrari.
Pe multi dintre acestia ii percepea a fi si în relaţii de duşmănie cu el ori cu entităţi „prietene” (nu mai este cazul sa le denumim), ceea ce ii sporea inversunarea in a incerca, prin orice mijloace, sa le dovedeasca o vinovatie care nici nu exista, si nici nu s-ar fi putut proba daca ar fi respectat Codul de procedura penala.
De exemplu, Negulescu a jonglat cu prejudiciile în dosarele pe care le-a instrumentat într-o manieră greu de înțeles. Nu singur, ci împreună cu specialiștii din parchet, sau alți procurori care i-au preluat dosarele, capacitați în stabilirea arbitrară a prejudiciilor fără de care infracțiunilor le-ar fi lipsit unul dintre elementele esențiale pentru a putea exista. S-a scris destul despre cazurile:
• Petrotel – Lukoil (in care, si in prezent, se mai calculeaza prejudiciul, cel initial de 1,8 miliarde euro fiind redus „dintr-un foc” la 640 milioane euro dupa ce judecatorul de camera preliminara, invocand mai multe exceptii si neregularitati privind actul de sesizare, a dispus remedierea acestuia; asteptam cu interes termenul din 01.11.2017.
• Un alt caz început de procurorul Negulescu şi pasat conducerii DNA Ploieşti în 2015, când era aproape gata, l-a vizat pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, pe care l-a acuzat de un aşa-zis abuz în serviciu legat de încheierea contractelor aferente lucrărilor de modernizare a drumului DJ 101 Buda – Nedelea din împrejurimile Ploieştiului, pentru care s-a stabilit un pretins prejudiciu de 6 milioane lei cu ajutorul specialistului DNA Vladimir Tulea (fost contabil la CAP Drăgăneşti). ICCJ l-a condamnat pe Mircea Cosma, la fond, (ds. 1547/1/2014, sentinta nedefinitivă) s-a dat pe abuz în serviciu, stabilindu-i-se un prejudiciu de … 3,6 milioane lei, care nici asta nu reiese din vreo expertiză favorabilă sau contrarie aflată la dosar, fiind contrazis chiar de Curtea de Conturi. Oricum, toti inculpatii au declarat apel. Situatia nu e roza pentru parchet nici in ds. nr. 1153/1/2017 al ICCJ, in care, printre altele, se cauta buclucasul memory-stick tip Kingstone, ridicat la percheziţia efectuată la domiciliul martorei Stroe Cecilia Cristina în dosarul penal nr. 465/P/2013.
• Cazul Andrei Chiliman – prejudiciu demential, umflat cu patru “0”- ouri
Un alt dosar instrumentat de procurorul Mircea Negulescu, care in vara lui 2015 a fost promovat de la PCA Ploiesti, la DNA Ploiesti (n. red. – observati ca individul a pasat continuu dosare de la parchetul curtii de apel, la DNA Ploiesti !) a fost cel privind pe fostul primar al Sectorului 1 Andrei Chiliman, pe Vlad Moisescu (fiul fostului presedinte al ICCJ) si altii, care au fost acuzati de producerea unor pretinse prejudicii rezultate din atribuirea de-a lungul anilor unor contracte locale. Culmea, DNA Ploiesti a pus sechestru pe averea acuzatilor pana la concurenta sumei de 670 milioane euro, pe care anchetatorii au calculat-o ca prejudiciu pornind de la un contract de imprumut intre soacra si sotia lui Vlad Moisescu, care cica ar fi ascuns banii “furati”. Era evident ca acuzatii nu puteau sa aiba o asemenea suma, nici nu aveau cum sa-i detina fizic intrucat ar insemna sa fi umplut un camion de bancnote pentru transportul lor, insa presa a fost intoxicata cu aceasta informatie fantasmagorica, iar sechestrele, culmea, s-au instituit. Lotul Chiliman a fost retinut de procurorii DNA Ploiesti, dar la instanta s-au decis numai controale judiciare, in locul arestarilor cerute de procurori. In realitate, contractul de imprumut gasit se referea la o suma de … 67.000 euro (sic!).
Un caz de chinograma se profileaza a fi cel al lui TOADER CRISTINEL, fost director general al Politiei Locale Ploiesti.
Uitand cand alerga si glumea impreuna cu acesta, acum cativa ani, pe aleile de la „Sala Sporturilor Olimpia” (ambii dolofani dorind sa mai dea jos cateva din kilogramele in plus), procurorului Negulescu i s-a pus pata pe TOADER CRISTINEL. Mai intaratat de unii, mai zgandarit de altii, la care s-au mai adaugat cativa „binevoitori” care au bagat si ei batul prin gard, cert este ca „PORTOCALA” i-a facut zile amare fostului sau amic de jogging.
Dar sa incercam a va spune tarasenia si mai detaliat.
În luna mai 2014, procurorul NEGULESCU MIRCEA (în funcţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti), conform promisiunii făcute finei sale, ŢURLOIU RALUCA, cu care avea şi relaţii intime, şi-a traficat influenţa pe lângă TOADER CRISTINEL, care ocupa în acea perioadă funcţia de director general al Poliţiei Locale Ploieşti, cerându-i a o favoriza pe aceasta la concursul profesional organizat de instituţie pentru ocuparea postului de şef Birou evidenţa persoanei (susnumita fiind poliţist local – funcţie de execuţie în cadrul Compartimentului Control comercial).
Împrejurarea că nu a achiesat la solicitarea de a-i transmite acesteia subiectele de concurs şi nu a întreprins celelalte demersuri dorite pentru ca ea să fie declarată admisă în dauna celorlalţi concurenţi înscrişi, a constituit unul dintre motivele pentru care directorul fost urmărit penal, reţinut, arestat preventiv şi trimis în judecată.
Al doilea motiv pentru care procurorul NEGULESCU MIRCEA de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a început urmărirea penală in personam, iar ulterior – ca procuror DNA, deşi nu el era procuror de caz, ci procuroarea DEACONU GILUELA – a făcut presiuni imense pentru ca TOADER sa fie reţinut şi propus la arestare preventivă şi, finalmente, trimis în judecată, este că a refuzat să retraga o plângere penală şi să renunţe la procedura legală a recuperării unui imens prejudiciu produs unei instituţii a administraţiei publice locale de la vinovaţii în sarcina cărora se angajase răspunderea materială.
Menţionam că TOADER CRISTINEL înaintase, din funcţia de director general, o plângere penală (in anul 2013, în numele Poliţiei Locale Ploiesti, cu nr. 6857/08.10.2013, înregistrată la poziţia nr. 16/08.10.2013 din registrul procurorului de serviciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti), pentru abuz in serviciu, delapidare şi fals şi uz de fals, pentru un prejudiciu de 485.404, 66 lei, împotriva mai multor făptuitori din Politia Locala Ploiesti, unii prieteni cu procurorul paraditor.
Notă: Prejudiciul a fost stabilit de Camera de Conturi Prahova (Decizia nr. 6/23.03.2011) şi Curtea de Conturi a României (Încheierea nr. VI 253/09.06.2011), confirmate şi rămase definitive prin Decizia nr. 1006/01.04.2015 a Curţii de Apel Ploieşti (care a respins recursul funcţionarilor publici care au creat prejudiciul şi a menţinut Decizia nr. 1373/23.04.2014 a Tribunalului Prahova, prin care li s-a respins acţiunea în anularea actelor administrativ-fiscale ale Curţii de Conturi) şi irevocabile prin Decizia nr. 2035/15.07.2015 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care li s-a respins funcţionarilor publici contestaţia în anulare.
Al treilea motiv pentru care procurorul NEGULESCU MIRCEA de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ulterior la DNA, i-a facut dosar penal lui TOADER, este că – la cererea sa şi la insistenţele sale agresive continue – nu i-a oferit date despre presupusele fapte penale ale fostului primar al Municipiului Ploieşti, BĂDESCU IULIAN, pentru ca pur si simplu nu avea habar de ele.
Si, na belea ! BADESCU IULIAN a fost achitat de ICCJ prin Decizia penala nr. 507 din 25.09.2017, ds. nr. 2929/1/2015.
Negulescule, dai o bere!
Al patrulea motiv care l-a determinat pe procurorul NEGULESCU MIRCEA să-l supuna pe TOADER unei represiuni nedrepte / cercetări abuzive au fost demersurile legale si legitime ale acestuia, întreprinse în lunile aprilie-mai-iunie 2015, de a înainta petiţii, informări, sesizări către comisii parlamentare, organe judiciare, de aplicare a legii, CSM şi ambasadele la Bucureşti ale SUA, Germaniei, Franţei şi Olandei, toate vizând încălcarea drepturilor sale procesuale şi abuzurile săvârşite asupra sa de „ucigasul de destine”, periculosul „ZDREANTA”, caruia i se mai spunea si „magistrat”.
De altfel, după depunerea pe 30.04.2014 a sesizărilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – în atenţia procurorului general şi la CSM – INSPECŢIA JUDICIARĂ, pe data de 22.05.2015, când se afla în cabinetul din Bucureşti al avocatului sau ales, DINCĂ ION, TOADER a fost apelat telefonic de procurorul NEGULESCU care l-a ameninţat cu represalii dacă nu isi retrage plangerile, folosind limbajul trivial care l-a consacrat in analele procuraturii romanesti, cel putin de la 1956 incoace.
Menţionam, succint, că printre abuzurile şi încălcările drepturilor procesuale ale lui TOADER la un proces echitabil şi pe principiul egalităţii de arme, în care procurorul este obligat de procedura penală să administreze probatoriul, în egală măsură, atât în dovedirea vinovăţiei făptuitorului, cât şi a nevinovăţiei acestuia, procurorul NEGULESCU MIRCEA :
– a supraevaluat, cu rea-credinţă şi bună ştiinţă, prejudiciul în dosar, astfel încât să aibă motiv să-şi decline competenţa către DNA, unde ştia că va fi delegat în perioada următoare, astfel că a „umflat” aiuritor prejudiciul la aproximativ 1 (un) milion de euro, în condiţiile în care, în prezent, la judecata pe fond, acesta nu mai este decât 80.000 euro, şi acest cuantum discutabil !!
– a făcut presiuni, i-a ameninţat şi intimidat pe martorii: VAIDA ADRIAN, MOCANU ISABELA GABRIELA, VASILESCU IOAN GABRIEL etc. toţi colegi de la Poliţia Locală Ploieşti, deja ostili lui TOADER, prin declaraţiile lor false aceştia INDUCÂND ÎN EROARE ORGANELE JUDICIARE (art. 268, alin. 2 Cod penal), sens în care s-au formulat deja trei plângeri penale.
Astfel, “Hartuitorul sexual” (aflat pe lista praduitorilor bugetului local si mare “maestru” de ceremonii privind fraudarea concursurilor din cadrul institutiei), la indicatia procurorului periculos “Sa moara mama”, a dat si depus la parchet denunturi si declaratii mincinoase, inducand in eroare organul judiciar (care abia astepta sa fie „indus”, pentru ca altfel nu-i „iesea” rechizitoriul). Similar a procedat si farsoarea Mocanu Izabela, ambii sustinand la unison si in intelgere sa-l „infunde” pe Toader Cristinel, acuzandu-l ca ar fi “aranjat” aceste concursuri, iar ei nici usturoi nu au mancat (chiar daca le pute gura de la o posta) si nici nu au udat canapeaua, fiind cei mai curati si uscati din institutie!
Mentionam faptul ca Florea Daniel a depus plangere penala la data de 21.09.2017, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, impotriva celor doi sus nominalizati pentru savarsirea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, prevazuta si pedepsita de art. 268, alin. 1 Cod Penal.
De departe, cele mai „tari” piese din dosar trebuie sa fie inregistrarile audio facute in secret de doua dame de la Politia Locala Ploiesti, madame GHEORGHE si madame MOCANU, noile Mata Hari de pe Dâmbu.
Dar, despre bazaconia domnisoarei ISABELA, care a inregistrat in secret un functionar public din Prefectura Prahova, am mai scris si chiar ne este SCARBA sa ii si mai mentionam numele acestei impostoare, ca am obosit si noi ! (Irinel I.).
Exclusiv
De la „reforma” pensiilor la trupe românești… pe sania lui Moș Crăciun în Groenlanda! – Ziarul Incisiv de Prahova
Introducere în agonie: Revenirea „managerului” și inceputul apocalipsei personale
S-au încheiat sărbătorile, a trecut și euforia trecătoare a revelionului, iar realitatea cruntă se așterne din nou peste fabrica odinioară prosperă. Odată cu revenirea angajaților la muncă, a revenit și spectrul familiar al directorului Dragos Nan, un maestru incontestabil în arta de a „căuta soluții” acolo unde alții văd doar dezastru. Se pare că numeroasele neamuri și cheltuielile exuberante de sărbători i-au scufundat bugetul personal, iar fabricii, acest organism deja sufocat, i-a fost atribuit rolul ingrat de pompă financiară de urgență. Nu-i un personaj de compătimit, să ne înțelegem. E un artizan al haosului financiar, un șaman al „soluțiilor” care îmbogățesc unii buzunare și golesc pe altele.
De la pomul de Crăciun, la scoaterea ochiului fabricii: Manevrele măiestre ale marelui Dragos
Sfârșitul anului 2025 a fost, pentru domnul Nan, o adevărată odă adusă ingeniozității malefice. Potrivit surselor noastre, bugetele de OPEX și CAPEX au fost „strânse” cu o ferocitate rar întâlnită, transformate într-o centură de castitate financiară impusă fără discernământ. Scopul era limpede: stoarcerea fiecărui leu, indiferent de consecințele operaționale sau, mai ales, umane. Imaginați-vă un vampir modern, nu cu colți, ci cu calculatoare și tabele Excel, sugând viața dintr-un organism doar pentru a-și umple propria pungă.
Sucul la canal, banii la buzunar: Capodopera financiară a incompetenței (sau a geniului malefic?)
Și dacă credeți că aici se oprește creativitatea financiară, vă înșelați amarnic! În ultimele trei luni, mii de litri de suc au luat drumul canalizării. Motivul? Nu, nu era vorba de igienizare sau defecțiuni tehnice, ci de o „valorificare a deșeurilor” care aducea venituri suplimentare. La aceasta s-a adăugat, cireașa de pe tort, și acei 50 de bani încasați pentru fiecare ambalaj returnat prin sistemul Returo. Oricât de discutabile, aceste practici sunt diabolic de convenabile pentru un „manager” aflat într-o goană nebună după bani rapizi. Fabrica, transformată într-un laborator de alchimie inversă, unde aurul se face din pierderi și mizerie, totul în numele unei profitabilități personale obscure. Situația, deja toxică, a fost agravată de vânzările în picaj și de o producție masivă de marfă neconformă, „valorificată” în stil propriu: dop cu dop, sticlă cu sticlă. O parodie a eficienței, o blasfemie la adresa calității, o rețetă sigură pentru dezastru.
Angajatul, noul servețel al managementului: De la fișa postului, la munci ne-calificate și umilitoare
Aceste „decizii” manageriale au generat, cum era și firesc, un val de nemulțumiri printre angajați. Oameni care, în loc să își ducă la îndeplinire sarcinile din fișa postului, sunt folosiți la munci necalificate, adesea umilitoare și complet străine atribuțiilor lor. Sistemul condus de Nan nu pare să se bazeze pe principii de management modern sau profesionalism, ci mai degrabă pe presiune și frică, transformând angajații în simpli pioni pe tabla de șah a intereselor personale. Aici, demnitatea este prima victimă, iar loialitatea, o monedă de schimb.
Operațiunea „curățenia etnică” (managerială): Cum scapi de coloana vertebrală și plantezi ciuperci obediente
În așteptarea ofertei salvatoare care să-i permită să dispară elegant din peisaj, Dragos Nan continuă să demantelze sistematic tot ce nu îi servește propriilor interese. Oamenii competenți, cu experiență vastă și, mai ales, cu coloană vertebrală, sunt eliminați pe bandă rulantă. Fără criterii profesionale, fără evaluări corecte, fără explicații. În locul lor? Adusă este armata de obedienți, selectați nu după competență, ci după capacitatea de a executa ordine fără crâcnire și de a închide ochii. Nu este o epurare întâmplătoare, ci o strategie rece, calculată, menită să-i asigure un control total.
Clanul Nan la butoane: Căsătoria de conveniență intre putere și incompetență
În paralel, Dragos își securizează meticulos „cercul de apropiați”. Poziția soției, angajată în cadrul aceleiași structuri, este protejată și consolidată cu o devoțiune care sfidează orice conflict de interese sau lipsă de performanță. Același tratament beneficiază și prieteni, și alți fideli, promovați strategic în funcții-cheie. Scopul este evident: controlul trebuie să rămână în „familie”, chiar și după plecarea sa. Dragos Nan nu mai administrează o fabrică, ci își construiește o rețea de dependențe și loialități, o matcă ce îi va asigura protecție, influență și acces la beneficii și după ce va părăsi, oficial, funcția. Fabrica a devenit o monedă de schimb, iar resursele sale, umane și financiare, sunt folosite pentru a construi un sistem paralel, dedicat exclusiv interesului personal. Deciziile nu mai au nicio legătură cu performanța, sustenabilitatea sau viitorul organizației. Totul se reduce la control, obediență și garantarea unui culoar sigur pentru Nan și acoliții săi, lăsând în urmă haosul, demoralizarea și o fabrică slăbită intenționat.
Salariile, noile lanțuri de aur: Criteriul „pupincurismului” devine politică oficială
În timp ce angajații speră la majorări salariale care să le aducă o oarecare alinare, Nan se pregătește să transforme și acest moment într-un nou exercițiu de putere. Creșterile de salariu nu vor fi acordate pe criterii de performanță sau echitate, ci selectiv, exclusiv celor care i-au demonstrat loialitate totală. Pentru restul, promisiunile vor rămâne simple declarații goale, fantoșe verbale fără acoperire. În locul unei politici salariale corecte și transparente, Nan pare hotărât să folosească banii ca pe un mecanism de recompensare a supunerii și de sancționare a celor care nu se aliniază. Astfel, majorările salariale, așteptate cu nerăbdare de întreaga fabrică, riscă să devină încă un mijloc de divizare și presiune, adâncind frustrările și accentuând climatul de teamă și inechitate.
Evaluări-ghilotină: Manualul dictatorului pentru intimidare și subjugare
Mai mult, acest an aduce un alt moment-cheie în care Nan își va arăta colții: evaluările. Acestea nu par să aibă rolul de a măsura obiectiv competența sau rezultatele, ci de a regla conturi și de a consolida controlul. Sub pretextul unei analize profesionale, evaluarea riscă să devină o unealtă de intimidare: cei obedienți vor fi „notați” corespunzător și recompensați, iar cei incomozi vor fi penalizați, marginalizați sau pregătiți pentru următorul val de îndepărtări. Salariile și evaluările nu mai sunt instrumente de management, ci pârghii de presiune, folosite pentru a impune supunerea și pentru a elimina orice formă de opoziție. În loc de stabilitate și corectitudine, fabrica intră într-o nouă etapă de control discreționar, în care viitorul profesional al angajaților depinde mai puțin de muncă și mai mult de gradul de obediență față de Dragos Nan.
2026: Anul eliberării sau continuarea agoniei? Ultimul strigăt al fabricii captive

Poate că începutul acestui an va aduce, în sfârșit, o schimbare reală. Poate că Dragos Nan și acoliții săi își vor lua tălpășița, iar în locul său va veni un director care să se apuce efectiv de treabă, nu de manevre murdare și scheme personale. Un director care să intre în legalitate, să obțină toate autorizațiile necesare și, mai ales, să rupă legăturile cu acele „firme de casă” care au servit ani la rând doar interesele financiare ale lui Nan.
Acele afaceri „profitabile” pentru el au lăsat fabrica slăbită, angajații demoralizați și managementul complet subordonat unor interese private. Fabrica nu mai poate fi un instrument de îmbogățire personală! Este momentul ca anul 2026 să marcheze nu doar o schimbare de conducere, ci o resetare totală: transparență, legalitate, responsabilitate și respect pentru oamenii care muncesc aici. Orice alt scenariu înseamnă continuarea jafului organizat și consolidarea unui sistem construit pe obediență și frică, în timp ce resursele fabricii și viitorul angajaților sunt jefuite metodic. E timpul ca lanțurile să cadă, iar fabrica să își recapete demnitatea! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Incisiv de Prahova promite o nouă ofensivă pentru adevăr și justiție – Dezvăluirile care vor cutremura Sistemul! La mulți ani! – Ziarul Incisiv de Prahova
Techirghiol, pepinieră de „gentlemani” în epoleți: De la „Servim Patria” la „Mu*e Sindicatului!”
Adevărul, crud și urât, iese din nou la iveală din cotloanele întunecate ale Poliției Române! Nu mai e o surpriză, ci o confirmare că instituția, sub oblăduirea binevoitoare a actualei conduceri, a ajuns o cloacă de incompetență și vulgaritate. Cel mai recent episod? Unul demn de filmele cu proști, dar cu un iz amar de realitate: cazul șefului Poliției Orașului Techirghiol, subcomisarul Grigore Eduard, un „diamant” al eticii și profesionalismului!
Deranjat, cică, de niște amărâte de sesizări sindicale – sesizări firești, despre programul de lucru și pregătirea fizică – distinsul subcomisar a ales să răspundă nu cu argumente, nu cu decență, ci cu o ploaie de obscenități de cea mai joasă speță, aruncate direct în obrazul unui subaltern. Și nu ne cerem scuze că reproducem, pentru că doar așa se poate înțelege gravitatea: „o să dau la muie sindicatului, și aia e, că n-am ce să fac, că pe mine oricum mă doare-n pulă de sindicatul vostru…ce vrei să-ți spun mai mult”. Ați citit bine. Acesta este limbajul unui șef de poliție, nu al unui bețiv din fundul cârciumii!
Cultura „Doare-n organ”: Când funcția e scut, iar bunul-simț, un moft!
Ce trădează asemenea limbaj? Nu o „scăpare” nefericită, nu! Ci o întreagă cultură organizațională toxică, putredă până în măduvă, unde funcția de conducere este percepută ca un abonament nelimitat la impunitate și o invitație la orice fel de ieșire grobiană. Să-ți permiți să afirmi, chiar și într-o discuție „privată”, că te doare exact în organul genital de sesizările legitime ale unor polițiști, sau că intenționezi să „diseminezi lichide seminale” ca formă de reacție, arată nu doar lipsă crasă de respect, ci și un nivel intelectual sub cel al scoarței de copac. Compatibilitatea cu statutul de polițist? Zero! Cu funcția de conducere? Minus infinit!
IGPR, un „control” cu… două paragrafe: Anafabetism funcțional sau complicitate?
Firește, Sindicatul EUROPOL a sesizat imediat atât IPJ Constanța, cât și Poliția Română, indicând clar încălcarea Codului de Etică și Deontologie, precum și a Statutului polițistului. Și ce credeți că s-a întâmplat? La exact 30 de zile, de la Direcția Control Intern a IGPR, sub oblăduirea directorului cms. șef Ionică Iulian, a venit un „răspuns” de două paragrafe. Două! Fără temei juridic, fără concluzii, fără o logică elementară. O capodoperă a anafabetismului funcțional, o dovadă că aceste structuri de „control” sunt de fapt structuri de „împăiere” a problemelor.
Mai grotesc, din acest „răspuns” reiese că ofițerul cu vocabular de latrină nu a fost nici măcar cercetat prealabil, așa cum cere legea! Dar la IPJ Constanța, chestorul Mototolea, acest „vânător” de… găinării, se delectează cu sute de cercetări pentru fleacuri! Dublu standard? Mai degrabă, un standard de-a dreptul schizofrenic!
Benone Matei, maestrul de ceremonii al noului „Cod al bunelor maniere”: „Me!” este noua etichetă!**
Prin validarea tacită a acestei mizerii, semnată de directorul Direcției Control Intern, se transmite un mesaj mai mult decât periculos, un mesaj care ar trebui să ne îngrozească pe toți: limbajul obscen, injurios și disprețuitor NU constituie o încălcare a normelor legale în Poliția Română! Practic, chestorul-șef Benone Matei, prin aprobarea acestei non-acțiuni, legitimează un comportament care, de azi înainte, pare permis oricărui polițist. De ce? Păi, dacă subcomisarul Grigore a putut să-l folosească și nu a pățit nimic, de ce n-ar putea și alții?
Această abordare nu este doar josnică și lipsită de demnitate, ci este un glonț tras în piciorul unei instituții deja șubrede. Asistăm, cu o repulsie profundă, la cel mai dezastruos mandat pe care l-a avut vreodată conducerea Poliției Române după 1989. Un mandat unde dublul standard e la putere, unde personalul e împărțit în „șmecheri și fraieri” și unde managementul e la fel de politizat ca o piață agroalimentară în campanie electorală.
Amenințarea Sindicatului: „O să ne vorbim pe limbaj comun… oficial!”
Dar lupta continuă! Sindicatul EUROPOL a sesizat și conducerea Ministerului Afacerilor Interne, dorind să afle dacă viceprim-ministrul și ministrul de interne, Cătălin Predoiu, tolerează și validează asemenea comportamente de mahala și asemenea vocabular de canalizare din partea șefilor Poliției Române.
Și, ca un avertisment usturător pentru toți „oficialii” care cred că legea e un șervețel, Sindicatul EUROPOL promite solemn: la proxima întâlnire cu conducerea Poliției Române, sau dacă vor avea „onoarea” să-l vadă față în față pe cms. șef Ionică Iulian, directorul Direcției Control Intern, vor integra în propriul limbaj aceleași expresii josnice, dar acum OFICIAL legitimate de chestorul-șef Benone Matei!
„Viitorul ne aparține!” – cu un „organ” în gât și o batjocură în suflet, pare-se! (Cerasela N.).
Exclusiv
Când textura „se rupe” după două zile: cum te ajută alginatul de sodiu să o stabilizezi
În ziua în care o prepari, masca gel pare perfectă: se întinde frumos și stă cum trebuie. O pui în borcane, iar după 48 de ore apare un „inel” de lichid la margine sau gelul se subțiază brusc. În astfel de momente, întrebarea utilă nu e doar „ce am greșit?”, ci și cum alegi alginat de sodiu pentru geluri și măști cosmetice ca să obții o textură stabilă, repetabilă.
Ruperea texturii (separare, sinereză, pierdere de vâscozitate) apare frecvent când rețeta are multe săruri/active, când alginatul nu s-a hidratat complet sau când tipul ales nu se potrivește cu aplicația: gel lejer vs mască peel-off. Alginatul de sodiu poate fi un stabilizator excelent, dar cere o alegere și o folosire „pe măsură”, nu la ghici.
Ce se întâmplă, de fapt, când un gel „se rupe”
Când textura cade după 1–2 zile, de obicei e o combinație de detalii mici care se amplifică în timp. Cele mai frecvente scenarii sunt:
- Hidratare incompletă: micro-aglomerări care „țin” apă și o eliberează mai târziu.
- Stres ionic: săruri, extracte mineralizate sau anumiți conservanți pot slăbi vâscozitatea.
- pH nepotrivit: un pH prea jos poate schimba comportamentul rețelei.
- Shear agresiv: mixarea foarte intensă fragmentează structura; pe moment arată bine, apoi cedează.
Un indicator simplu: pregătește două mostre identice, dar la una dublează timpul de hidratare (de exemplu 15 minute vs 30–40). Dacă la 24–48 h proba „lungă” rămâne mai stabilă, ai găsit un punct clar de optimizat în proces.
De ce alginatul de sodiu poate stabiliza geluri și măști (și când nu)
Alginatul de sodiu este un polizaharid care se hidratează în apă și crește vâscozitatea printr-o rețea de lanțuri polimerice. În măștile peel-off sau în gelurile elastice, el poate forma structuri mai ferme când are acces la ioni divalenți (în special calciu), care „leagă” lanțurile între ele. De aceea, unele formule par mai stabile după ce au stat câteva ore: rețeaua s-a „așezat”.
Limita apare când ai ingrediente care aduc multe săruri: alginatul poate reacționa diferit de la un lot la altul (în funcție de apă, extracte, materii prime). Aici se vede trade-off-ul: mai multă consistență poate însemna și senzație mai „lipicioasă” sau o aplicare mai greoaie. În cosmetice, alegerea bună echilibrează stabilitatea cu senzorialul.
Cum alegi alginatul de sodiu potrivit: 5 criterii care se văd la test
Alegerea nu se face după un singur număr, ci după comportamentul în rețeta ta. Cinci criterii care merită urmărite:
- Vâscozitatea (gradele)
Grade prea vâscos = „fir” și film; grade prea slab = se lasă după o zi. Test: aceeași doză în aceeași apă, apoi observă curgerea pe spatulă. - Dispersia și hidratarea
Unele pulberi cer pre-dispersie (glicerină/propanediol) și presărare lentă. Test: presară puțin pe apă; dacă face „pelete”, schimbă metoda. - Toleranța la săruri/active
Cu apă mineralizată, extracte saline sau combinații de active, vâscozitatea poate scădea. Test: două probe, cu și fără active, comparate la 24 h. - Aspect, miros, particule
În produse faciale, orice nuanță/mireasmă de fond contează. Test: probă în apă distilată, observată la lumină după hidratare. - Ținta de utilizare
Peel-off: elasticitate și desprindere; gel leave-on: alunecare, stabilitate la temperatură, senzație după uscare. Definește întâi efectul dorit, apoi alege gradele.
Dacă vrei un reper concret de produs și specificații (utilizări, detalii relevante pentru selecție), poți folosi pagina alginat de sodiu de la Chemco Trade ca punct de pornire: te ajută să compari ce cumperi cu ce ai nevoie în formulă, mai ales când vrei să repeți textura între loturi.
După ce alegi un alginat „pe hârtie”, partea care face diferența e modul în care îl introduci. Ordinea de amestecare și timpul de hidratare contează la fel de mult ca doza.
Un protocol scurt ca să nu afli abia după producție
Imaginează-ți scenariul clasic: pregătești 2 kg de mască pentru un batch mic, iar după două zile primele borcane arată altfel decât ultimul. O mini-rutină de testare, făcută în prima săptămână, te scutește de surprize:
- Ziua 0: notează curgerea, luciul, bulele.
- La 24 h: urmărește separarea la margine și cum se simte la aplicare.
- La 48 h: repetă observația + testul de retragere pe spatulă (curge uniform sau „se rupe”?).
- La 7 zile: păstrează o probă la temperatura camerei și una la cald moderat pentru stabilitate accelerată.
Un detaliu mic, dar util: măsoară pH-ul la ziua 0 și la 48 h. Dacă pH-ul se mișcă (conservant, extracte), și comportamentul alginatului se poate schimba.
Când vrei o imagine de ansamblu asupra opțiunilor din aceeași zonă (inclusiv ingrediente care se combină bine cu alginatul pentru stabilitate sau senzorial), ajută să răsfoiești ingrediente cosmetice și active – Chemco Trade. Ideea nu e să „încarci” formula, ci să alegi mai conștient ce completează rețeaua și ce o destabilizează.
În final, alegerea corectă nu înseamnă doar „un alginat mai puternic”. Înseamnă un alginat care se hidratează predictibil în procesul tău, tolerează ingredientele tale și oferă tipul de textură pe care îl promiți clientului. Cu un test scurt (24–48 h + 7 zile) și câteva observații măsurabile, textura care „se rupe” după două zile devine o problemă controlabilă, nu o surpriză.
-
Evenimentacum o săptămânăCristi Chivu, la un pas de a deveni un mare antrenor în Italia!
-
Uncategorizedacum o săptămânăSezamo: peste 30% dintre clienți s-au reorientat către pește și produse din pește, odată cu Boboteaza
-
Uncategorizedacum o săptămânăTCL prezintă la CES 2026 noua generație de tehnologii de afișare SQD Mini-LED
-
Uncategorizedacum o săptămânăTCL extinde viitorul unui stil de viață sănătos și eficient prin noua gamă de tehnologii pentru casă, prezentată la CES 2026
-
Uncategorizedacum 6 zileHome Companion: Înțelegerea conceptului Samsung Bespoke AI 2026
-
Afaceriacum o ziDe ce sectorul de reciclare recomandă soluțiile Uzinex pentru protejarea marjei de profit
-
Uncategorizedacum 6 zileSamsung reimaginează viitorul designului la CES 2026, ghidând tehnologia în slujba umanității
-
Viața în Bucureștiacum 5 zileTotul despre diabet: legătura cu stresul

