Practica obligatorie din facultățile de Drept se rezolvă, pentru mulți studenți, cu o adeverință. Cine are o cunoștință într-o societate de avocați ajunge să vadă dosare reale. Cine nu are, ajunge să vadă un ștampilat.

Asociația Cafeneaua Faptelor Bune a construit „Avocat pentru o zi" ca răspuns la această inegalitate. Ediția 2026–2027 începe odată cu anul universitar, la sediul din Str. Labirint 205, Sectorul 3.

Programul este organizat de Asociația Cafeneaua Faptelor Bune – Centru de educație juridică și practică profesională, în parteneriat cu Societatea Civilă de Avocați Todeancă și Asociații.

Un program în care nu contează pe cine cunoști

Selecția nu ține cont de facultate, de an sau de medii. Se face pe o fișă de punctaj cu zece criterii – compoziția echipei, analiza cazului, actele redactate, strategia, lucrul în echipă, înțelegerea cauzei, argumentarea, temeiurile invocate, reacția la întrebări – și pe un interviu. Ne interesează curiozitatea, modul de gândire și implicarea, nu performanța academică perfectă.

Toate condițiile sunt publice: regulamentul și criteriile de selecție pot fi citite înainte de completarea formularului.

Se pot înscrie studenți din orice an și de la orice facultate de Drept, individual sau în echipe de 2–4 colegi.

Cum funcționează

Fiecare serie are 8 locuri și durează trei săptămâni. Participanții formează două cabinete simulate care primesc același dosar, din poziții adverse.

Săptămâna 1: analiza cazului, redactarea actelor, schimbul de documente între cabinete. Săptămâna 2: construirea strategiei și observarea unei ședințe publice la una dintre instanțele din București. Săptămâna 3: pregătirea pledoariei și procesul simulat, la sediul asociației, în fața unui juriu format din avocați din societatea civilă parteneră – Societatea Civilă de Avocați Todeancă și Asociații – și din invitați din afară, neanunțați dinainte.

În fiecare cabinet există patru roluri: paralegal (recomandat anului I), jurist (anul II), avocat consultant (anul III) și avocat pledant (anul IV).

Costuri și burse

Taxa de participare este de 249 de lei și se achită doar de candidații selectați. Pe fiecare serie acordăm o bursă socială care acoperă integral taxa, cerută confidențial la interviul de după înscriere. Am introdus-o exact din motivul descris la început: un program care corectează o inegalitate nu are voie să creeze alta.

Sunt 100 de locuri în sezonul complet, cu maximum 9 participanți lunar.

Ce rămâne

Caiet al avocatului stagiar numerotat de la 001 la 100, feedback de la avocatul coordonator pe tot parcursul programului, distincție de progres, diplomă de participare. Echipa câștigătoare petrece o zi de lucru în societatea civilă de avocați parteneră.

Cifrele sezonului

Sezonul 2026–2027 cuprinde 100 de locuri, distribuite în serii de câte 8 participanți, cu maximum 9 participanți lunar. Fiecare serie durează trei săptămâni.

Proporția contează: la opt oameni pe serie, avocatul coordonator citește și comentează actele fiecărui participant în parte. Este motivul pentru care nu creștem seriile, deși am putea umple locurile mai repede.

Observarea ședinței publice

Etapa din a doua săptămână este singura care are loc în afara sediului. Participanții merg, împreună cu coordonatorul, să observe o ședință publică la una dintre instanțele din București.

Nu este o vizită protocolară. Este plasată deliberat după ce echipele și-au făcut primele alegeri de strategie, dar înainte să le finalizeze, pentru că aproape toți participanții își recalibrează planul după ce văd cât de puțin încape, în realitate, într-o pledoarie.

Pentru majoritatea, este prima intrare într-o sală de judecată.

Ce s-a schimbat față de ediția anterioară

Prima ediție, încheiată în mai 2025, se adresa exclusiv studenților din anul IV și se desfășura pe cinci module, în cinci săptămâni.

Ediția actuală durează trei săptămâni, se deschide tuturor anilor prin sistemul de roluri și funcționează pe serii lunare. Modificarea cea mai importantă este tocmai deschiderea către anii mici: un student de anul I nu are de ce să aștepte trei ani ca să vadă cum arată un dosar.

Contact

Asociația Cafeneaua Faptelor Bune, Str. Labirint 205, Sectorul 3, București. Întrebări despre program: contact@cafeneauafaptelorbune.ro.

Regulament, criterii și înscriere pe Avocat pentru o zi, ediția 2026–2027.

Cine deține, de fapt, o firmă? Ce alte companii mai controlează aceiași oameni? A intrat vreodată în insolvență sau are procese pe rol? Până acum, răspunsurile la aceste întrebări presupuneau ore de căutat prin mai multe registre publice care nu comunică între ele.

Platforma harta-firmelor.ro reunește aceste informații într-un singur loc. Datele provin exclusiv din surse publice oficiale, precum Oficiul Național al Registrului Comerțului, ANAF, Sistemul Electronic de Achiziții Publice și Monitorul Oficial, și sunt prezentate sub forma unei hărți de relații între firme, acționari și administratori.

Utilizatorii pot consulta gratuit profilul unei companii: acționariatul, administratorii, istoricul, datele financiare, eventualele insolvențe și litigii, precum și contractele obținute din bani publici. Legăturile indirecte dintre firme devin vizibile dintr-o privire.

Una dintre cele mai apreciate funcții este harta interactivă a firmelor, unde oricine își poate căuta localitatea, orașul sau chiar strada și poate vedea companiile înregistrate acolo. Firmele active, radiate sau aflate în insolvență sunt marcate diferit, iar afișarea poate fi schimbată în funcție de cifra de afaceri, astfel încât se vede imediat unde se concentrează activitatea economică într-un oraș.

Recent, platforma a lansat în versiune beta Analistul, un instrument care răspunde la întrebări formulate în limba română despre firme, persoane și bani publici. Fiecare răspuns vine însoțit de sursele din registrele publice pe care se bazează, astfel încât informația poate fi verificată independent.

Platforma a fost dezvoltată de Radu Ciocan și Alexandru Angelescu, fondatorii SICAP.pro, platformă de analiză a achizițiilor publice. În ultimele săptămâni, harta-firmelor.ro a fost folosită ca sursă în investigații jurnalistice publicate de PRESShub și România Curată, a fost prezentată în Ziarul Financiar, iar pe 1 octombrie fondatorii au fost invitați în emisiunea Oanei Osman de la Prima TV.

„Încrederea în afaceri nu ar trebui să fie un act de credință, ci o decizie informată. Datele despre firme existau de ani de zile, doar că erau împrăștiate în registre care nu vorbesc între ele. Le-am pus la un loc pentru ca un antreprenor mic să aibă aceleași informații ca o corporație cu departament de analiză”, spune Alexandru Angelescu, cofondator al platformei.

Platforma este utilă în primul rând antreprenorilor care își verifică partenerii înainte de a semna un contract. Devine, de asemenea, un instrument de lucru pentru profesioniști: avocați, notari și consultanți care au nevoie rapid de imaginea completă a unei companii, dar și echipe de conformitate, analiză financiară și evaluare a riscului din bănci, firme de asigurări sau companii specializate în verificări KYC. Nu în ultimul rând, este utilă celor care caută un loc de muncă și vor să afle mai multe despre angajator, precum și oricui este curios cum arată mediul de afaceri din propriul oraș.

Consultarea este gratuită. Harta Firmelor lucrează exclusiv cu informații deja publice în registrele oficiale și precizează că, pentru orice decizie, referința rămân registrele de stat.

(Material furnizat și asumat de Alexandru Angelescu, Co-fondator Harta Firmelor)

Începând cu 11 septembrie 2026, producătorii de software și hardware comercializate în Europa care intră sub incidența Cyber Resilience Act (CRA) trebuie să raporteze vulnerabilitățile exploatate activ și incidentele severe de securitate, cu o primă notificare în maximum 24 de ore de la momentul în care iau cunoștință de situație. În România, aproape 35.000 de companii sunt înregistrate pentru activități de realizare a software-ului la comandă, iar noile cerințe europene devin relevante pentru o parte importantă a ecosistemului de software și produse digitale. cyber_Folks atrage atenția că, pentru companiile vizate, principala provocare nu este doar respectarea termenului de raportare, ci capacitatea de a identifica și evalua suficient de repede o vulnerabilitate sau un incident.

Noile obligații de raportare intră în vigoare cu 15 luni înainte de aplicarea integrală a Cyber Resilience Act, prevăzută pentru 11 decembrie 2027. Regulamentul introduce cerințe obligatorii de securitate pentru produsele cu elemente digitale puse la dispoziție pe piața Uniunii Europene și acoperă atât produse software, cât și hardware.

„Un termen de 24 de ore poate părea suficient dacă îl privim doar ca pe un termen administrativ. În realitate, provocarea începe înainte de raportare: compania trebuie să afle că există o vulnerabilitate exploatată sau un incident, să înțeleagă ce produs este afectat și să poată mobiliza rapid oamenii care trebuie să ia o decizie. Dacă informația ajunge prea târziu, raportarea în termen devine dificilă. De aceea, monitorizarea constantă a surselor relevante și existența unor responsabilități clare sunt esențiale”, spune Ionuț Ariton, co-CEO cyber_Folks România.

Cyber Resilience Act nu impune raportarea oricărei vulnerabilități identificate. Obligațiile vizează vulnerabilitățile exploatate activ și incidentele severe care afectează securitatea unui produs cu elemente digitale. După avertizarea inițială transmisă în maximum 24 de ore, producătorul trebuie să trimită o notificare mai detaliată în maximum 72 de ore.

Raportarea se face prin Single Reporting Platform, platforma administrată de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică – ENISA, care devine operațională tot pe 11 septembrie 2026.

Echipa cyber_Folks identifică, în medie, 1–2 vulnerabilități critice pe săptămână

Experiența operațională a cyber_Folks arată că vulnerabilitățile critice care necesită atenție nu sunt evenimente izolate. În ultimele aproximativ trei luni, echipa tehnică a identificat, în medie, una până la două vulnerabilități critice pe săptămână pentru care a fost necesară aplicarea unor patch-uri de securitate sau, în anumite situații, a unor măsuri temporare de mitigare până la apariția remedierii oficiale din partea furnizorului sau dezvoltatorului.

Pentru tehnologiile utilizate în infrastructură, echipa urmărește alertele de securitate și liste de vulnerabilități și primește notificări privind problemele cu risc ridicat inclusiv din partea furnizorilor și partenerilor tehnologici, precum cPanel și CloudLinux. Există și situații în care dezvoltatorul unei platforme anunță existența unei vulnerabilități înainte ca patch-ul oficial să fie disponibil. În astfel de cazuri, echipa tehnică cyber_Folks aplică măsuri temporare de protecție pentru reducerea riscului asociat vulnerabilității, până când dezvoltatorul publică remedierea oficială, care poate fi apoi implementată.

Un alt indicator relevant este modul în care informația ajunge la echipele tehnice. În ultimele 90 de zile, cyber_Folks nu a înregistrat niciun caz în care un utilizator să semnaleze o vulnerabilitate înainte ca aceasta să fie identificată prin fluxurile de informații urmărite de echipă. Acest lucru arată importanța monitorizării constante a informațiilor publicate de furnizorii de tehnologie și alertele de securitate, mai ales într-un context în care timpul dintre apariția unei probleme și necesitatea unei reacții poate fi foarte scurt.

„Vulnerabilitățile apar suficient de frecvent încât urmărirea lor nu mai poate fi tratată ca o activitate ocazională. Uneori există un patch imediat, alteori problema este confirmată înainte ca remedierea să fie disponibilă și trebuie evaluat ce măsură temporară va fi aplicată. Pentru companiile care intră sub incidența CRA, este important să existe un circuit clar: cine urmărește informațiile, cine stabilește dacă produsul este afectat, cine decide intervenția și cine gestionează obligația de raportare”, adaugă Ionuț Ariton.

Noile obligații vizează și produsele deja aflate pe piață

Obligațiile care intră în vigoare pe 11 septembrie nu privesc numai produsele care vor fi lansate după aplicarea integrală a regulamentului. Cerințele de raportare prevăzute de articolul 14 se aplică și produselor cu elemente digitale puse pe piață anterior datei de 11 decembrie 2027, dacă acestea intră în domeniul de aplicare al CRA.

În plus, o vulnerabilitate exploatată activ poate proveni și dintr-o componentă dezvoltată de un terț și integrată într-un produs. Biblioteci software, module, pluginuri sau alte componente third-party pot introduce vulnerabilități care trebuie identificate și evaluate de producătorul produsului final. În practică, acest lucru crește importanța unui inventar actualizat al componentelor utilizate și a urmăririi informațiilor de securitate publicate de furnizorii acestora.

Pentru companiile vizate de CRA, pregătirea pentru noile obligații presupune inventarierea produselor și componentelor utilizate, stabilirea unui mecanism prin care vulnerabilitățile pot fi identificate și evaluate, monitorizarea surselor relevante, desemnarea persoanelor responsabile și definirea unui flux intern care să permită reacția și raportarea în termenele prevăzute de regulament.

Despre cyber_Folks

Cyber_Folks este un brand internațional specializat în servicii de găzduire web, disaster recovery și infrastructură digitală pentru afaceri online, listat la Bursa de la Varșovia. Grupul deservește o gamă variată de clienți – de la antreprenori mici și medii, creatori digitali, până la companii mari din domenii precum ecommerce, banking sau plăți online, în peste 100 de țări. În România, cyber_Folks este cel mai mare furnizor de astfel de servicii, după cifra de afaceri din 2025 (35 mil lei).

Firma operează din birourile din Cluj-Napoca, București și Bistrița, cu două centre de date performante, dotate cu soluții de securitate avansate. Mai multe informații sunt disponibile pe www.cyberfolks.ro.