Connect with us

Exclusiv

Analiză Capital! Vom avea o nouă criză a datoriilor suverane? Care este marea problemă a României / Comisarul de Prahova – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Toţi ne amintim de criza datoriilor suverane din anii 2008-2010. Atunci, nivelul datoriilor suverane se situa, undeva la 9.800 miliarde euro şi reprezenta cam 80% din PIB-ul Uniunii Europene.

 

Ceea ce ne amintim mai puţin este ce se ştia despre iminenta criză? Pentru că senzaţia a fost că ne-am trezit cu ea în casă. Iar senzaţia asta nu a fost valabilă doar pentru România. Toate ţările UE s-au trezit cu criza în casă, deşi jumatate dintre ele nu aveau criză.

 

În anii 2008, existau foarte puţine informaţii publice referitoare la datoriile statelor membre ale Uniunii Europene, se făceau foarte puţine analize despre riscurile creşterii datoriilor publice peste nivelul optim de sustenabilitate în PIB, nu mai zic de faptul că analizele referitoare la respectarea prevederilor Tratatutului de la Maastricht erau cvasiinexistente.

 

S-a creat o bunăstare aparentă

 

Oricum, chiar şi ceea ce se elabora sau se lansa ca avertisment era pus în sertar de către politicienii care conduceau Europa. 

În avântul lor populist, aceste avertizări erau egale cu zero, pentru că ei aveau de rezolvat propriile promisiuni electorale, promisiuni care au creat o bunăstare aparentă, o bunăstare a tuturor celorlalţi actori, cetăţeni sau entităţi economice, pe fondul îndatorării statelor.

 

Europa, din păcate, este construita prost, dacă o priveşti din perspectivă macro-contabilă: pasivul la state şi la Uniune şi activul la companii şi cetăţeni.

 

 

Aşa s-a construit şi aşa a rămas. Politicile de dezvoltare sustenabilă au lipsit cu desăvârşire. Adică a lipsit partea de sustenabilitate din ele. Este evidentă dezvoltarea Europei. Dar dezvoltarea s-a făcut pe seama datoriei publice.

 

Putea fi evitată criza datoriilor suverane?

 

Personal, nu cred că putea fi evitată aşa cum nu cred că poate fi evitată vreo criză viitoare a datoriilor suverane ale UE. Nu, în contextul actualului mod de a conduce lucrurile în politica economică.

 

Atenţie, nu mă raportez la evitarea unei crize individuale a unui stat membru, pentru că aici, sunt partizanul ideii că orice criză poate fi evitată. Scepticismul meu se refera la crizele venite la pachet, unde nu ai control asupra măsurilor de combatere şi prevenire şi te trezesti pur si simplu, cum spuneam, cu criza în casă.

 

De ce nu putea fi evitată? Pentru că uniunea monetară nu a fost însoţită de uniunea fiscală şi nici de uniunea bancară.

 

Cu alte cuvinte, s-a adoptat moneda Euro, într-un stil de desene animate, adică prin echivalarea valutelor statelor care au aderat la euro cu un curs de conversie impus, fără a exista o posibilitate de bailout a pasivelor, aşa că ţările membre euro au transformat datoria din moneda proprie în moneda euro. 

 

Euro s-a născut profund îndatorat! Iar chestiunea asta a fost cea mai proastă decizie financiară pe care Uniunea Europeană a luat-o, la momentul 1999, când s-a decis trecerea la euro, pentru că acel pasiv care atârna de gâtul euro la naştere, reprezintă de fapt frânghia de care va fi spânzurat euro, la desfiinţare.

 

 

Tratatul de la Maastricht, încălcat

 

Dar nu asta a fost determinant.

 

Imediat după adoptarea euro şi punerea acestuia în circulaţie (2002), în loc să fie aplicate prevederile Tratatului de la Maastricht care funcţiona deja de 10 ani, au început să fie încălcate prevederile acestui tratat, mai abitir, chiar de ţările care reprezentau motorul economic al Europei.

 

Dezvoltarea economiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Spaniei, Irlandei, Portugaliei, Olandei s-a făcut pe seama unor deficite mai mari de 3% din PIB, a unor datorii publice mai mari 60% din PIB. Italia şi Grecia au avut o datorie publică de peste 90% din PIB încă din anii 1990. Aceste ţări nu au realizat niciodată limita de 60% impusă de regulile Tratatului.

 

Fiind ţări în zona euro, dezechilibrele bugetare au fost finanţate prin instrumente specifice ale BCE (să fim seriosi, rostogolire de datorii sau emitere de euro pentru finanţarea deficitelor sau chiar împrumuturi ale BCE date statelor membre euro) şi s-ar putea spune că BCE a finantat, indirect, creşterea pasivelor UE.

 

Deficitele bugetare s-au accentuat în anii 2007-2009, cheltuielile publice au explodat. Paradoxal, cheltuielile publice au crescut pentru a întârzia apariţia crizei deficitelor şi datoriilor, dar acest fapt nu a făcut decât să o adâncească.

 

 

Stiu, multi spun, da, dar Europa s-a dezvoltat. Dintr-o perspectivă de anasmblu, nu UE s-a dezvoltat, nu statele s-au dezvoltat. 

S-a dezvoltat economia companiilor, s-a creat bunăstare cetăţenilor. Pe datorie! Cine va plăti datoriile? Prin ce mecanism? 

 

Multi spun că prin măsurile de austeritate propuse în diverse state, prim măsuri de privatizare, de restructurare a datoriilor aceste chestiuni se vor rezolva. Încă o dată întreb: cine le plăteşte? Popoarele? Ar fi o utopie să crezi aşa ceva. Închipuiti-vă cum ar fi să enervezi o masa de 400 milioane de oameni spunându-le că vor strânge cureaua de mâine sau că le vor scădea veniturile. 

Raportat la populatia implicată în al doilea război mondial, am impresia că ajungi tot acolo.

 

Cine atrage riscurile asupra viitorului Uniunii Europene?

 

Cred că răspunsul sec la această întrebare ar fi: Propria politică economică a Uniunii Europene. Spuneam, în alte analize, că UE are o problemă a nerestructurării datoriei publice. Politica europeana de restructurare a datoriilor publice ale statelor membre reprezintă, din punctul meu de vedere, un eşec, la acest moment. 

 

Un eşec care se datorează în primul rând timidităţii de a acţiona, dar şi angajamentului poate prea curajos luat în Tratatul de la Maastricht. Un angajament sustenabil teroretic, dar foarte greu de pus în practică. Acel nivel de 60% din PIB. 

 

 

Astăzi, la nivelul UE 28, datoria publică medie raportată la PIB este de 81,7%. După 27 de ani de la Tratat!!! O Uniune Europeană cu un PIB de 15.300 miliarde euro. 

 

Ca să va fie uşor să înţelegeţi, în condiţiile in care Banca Naţională a României recomanda ca gradul de îndatorare sa nu depăşească 40% din venituri, sau în conditiile în Tratatul de la Maastrichrt prevede ca gradul de îndatorare sa nu depăşească 60%, este logic de ce 81,7% reprezintă un derapaj major?

 

Stiati că statele care nu sunt membre ale zonei euro au o datorie publică totală de doar 323,13 miliarde euro, ceea ce reprezintă doar 2,6% din totalul datoriei publice a Uniunii Europene (12.504,71 miliarde euro)?

Stiati ca statele membre ale zonei euro au o datorie publică totală de 10.129,07 miliarde euro, ceea ce reprezintă 81% din datoria publică totală a UE?

(Pentru cei care vor să facă adunări, precizez că în datoria publică a UE intra si datoria publica a Marii Britanii, de 2.052,58 miliarde euro, pe care nu o mai iau în calcul la tările non-membre ale zonei euro, datorită iesirii UK din UE).

 

Si acum, ia sa vedem care sunt economiile care intră în recesiune sau stagnează si ce datorii au:

Italia, datorie de 2.331,24 miliarde euro.

Germania, datorie de 2.052,58 miliarde euro.

Franţa, datorie de 2.322,32 miliarde euro

Spania, datorie de 1.175,7 miliarde euro.

 

 

Dacă aduni datoria publică a acestor ţări, observi că aceasta reprezintă 77,81% din datoria publică a zonei euro.

4 ţări din 19!

 

Și acum, oare cum să fie fezabilă Europa cu două viteze, când tocmai nucleul dur, are semne clare de recesiune, are datorii publice la nivelul PIB sau peste (Spania şi Italia), iar datoria publică totală a acestui nucleu este de 77,81% din total datorie publică a zonei euro, respectiv de 63,03% din total datorie publică a Uniunii Europene.

 

Cum să vii tu, politician bruxellez să propui un buget care să prevada înfiinţarea unei armate europene(cheltuială cu efect pasiv) si sa reduci bugete ale unor politci şi programe stimulative? Cum să vii să propui buget mai mare, când de fapt finantarea bugetară scade prin plecarea unui contributor net, cum e Marea Britanie?

 

De ce ar plăti celelate ţări net contributoare un aport mai mare? De ce nu si-ar reduce datoriile publice? Care este plus valoarea pe care o aduci prin noul cadru financiar multianual? Că faci armată şi susţii cheltuieli pentru absorbtia migrantilor? Asta îţi plateste tie, UE, datoriile?

 

Când tu pierzi, anual, cam 140 miliarde de euro la nivel UE din neîncasarea TVA, taxa impusă statelor de tine, Uniune Europeană ca reglementator în domeniul fiscal?

 

Când văd discursul politic al marilor lideri europeni şi al funcţionarilor bruxellezi, mă întreb dacă nu cumva jucăm în filme paralele. 

Fiecare din noi, cu realitatea sa!

 

 

Bun! Si acum întreb, celelalte tări ale zonei euro, ce vină au? Ce vină au 15 state europene, că politicile din zona euro sunt astfel realizate încât să ţină pe linia de plutire 4 economii?

 

Pentru că este evident că datoriile publice mari, conduc la politici bugetare austere care nu permit realizarea unei convergenţe reale între statele membre ale zonei euro, state care se confruntă cu decalaje de dezvoltare economică.

 

Contagiunea fiscală, boală care s-a manifestat si în anii primei crize a datoriilor suverane, este un virus peren.

Instabilitatea financiară de pe o piaţă, recesiunea tehnică sau economică, dificultatea de gestionare a datoriei proprii se transmite instantaneu celorlalte state, mai ales când ai monedă unică.  

 

E diferenta dintre lac şi mare sau ocean. Un val din lac se opreste la malul lacului şi se stinge in lac. Un val in mare, poate sa se nască mic, se plimbă prin ocean, poate ajunge mult mai mare decât initial, mai creează şi vârtejuri, în zone care nu au nici o legatură cu locul de unde a pornit valul, nici o legatura alta decât apa.

 

Pe cale de consecinţă, într-o politică unională şi pe o piaţă unică, ce vină au statele care nu sunt membre ale zonei euro, cele 8 state care trebuie să concureze cu ţări care s-au dezvoltat pe seama creşterii datoriiilor publice, în timp ce ele sunt condamnate la deficite mici şi deci la imposibilitatea de a se împrumuta.

 

 

Cum se va finaliza toată povestea asta?

 

Ceva este greşit în mecanism şi undeva, mai devreme sau mai târziu, ori va fi un T0 şi se va lua de la capăt cu zona euro, ori respectiva zonă va face implozie

 

Aici am două scenarii şi poate intru altădată în detalii privind avantajele şi/sau dezavantajele fiecărui scenariu:

Scenariul 1: Restructurarea zonei euro si a datoriilor zonei euro!

Dar, în nici un caz, a la long, cu politici de austeritate, cu restructări ale economiilor statelor membre pe termen mediu sau lung, cu masuri împotriva bunăstării populatiei europene. 

 

Restrucurarea trebuie să se facă pe seama euro, cu preţul chiar şi al deprecierii euro, pentru că, din ipocrizie economică, aceasta moneda a fost apreciată, în timp ce deficitul a rămas în curtea statelor. Paradoxal, aceasta depreciere nici nu ar scădea paritatea euro-dolar mai mult de 1:1.

 

Dar asa, ne ţinem cocoşi, cu un euro mai tare ca dolarul, FED emite dolari în neştire, cumpără lumea, iar euro se izolează, ţanţoş dar găunos! Asta ar însemna un complete bailout, un T0, cu preluarea şi stingerea datoriei de către BCE.

 

 

Al doilea scenariu este apocaliptic: implozia economică a zonei euro. Îl refuz, pentru că sunt un optimist! Dar este foarte posibil! Zona euro nu mai produce veniturile necesare mentinerii pe linia de plutire. Asta înseamnă că datori apublică creşte, emiterea de euro pentru susţinerea zonei euro, creşte. Până când? Până face, ca balonul, bum?

 

De la o datorie publică de 9.800 miliarde cât avea Uniunea Europeană în anul 2010, s-a ajuns la 12.500 miliarde euro. Asta ce înseamnă? Că în loc să învăţăm din criză, am continuat să ne împrumutăm.

 

În loc de încheiere: Noi, în România, ne dăm pumni(metaforic) vorbind despre îndeplinirea condiţiilor din Tratatul de la Maastricht. 

Cu o datorie de sub 100 miliarde euro şi o pondere de 35% din PIB.

Evident că ne şi place să o lungim în contraziceri.

Pe scurt: România are o singură problemă: oamenii vorbesc prea mult şi prea aiurea, pentru că nu au poza de ansamblu şi le place teribil să se bage în seamă sau să apară la tv!

Europa are însă o problemă de ansamblu şi dacă politicienii ei nu se trezesc, se scufundă!

 

 

Adrian Câciu este un economist cu o vastă experienţă în zona analizei şi consultanţei economice, absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, cu un master în Managementul proiectelor de dezvoltare rurală şi regional. S-a specializat în elaborarea şi promovarea unor politici de dezvoltare economică naţională şi europeană cu impact pozitiv asupra mediului antreprenorial din România, precum şi în analize economice raportate la situaţiile cu care economia României se confruntă.

Facebook Comments

Exclusiv

SRI se fardeaza pe sub masa, fara oglinda/”Expertul” britanic, consultant al SRI/ ”Culoarele justitiei”

Publicat

pe

Printre putinii, daca nu cumva sigurii fosti ofiteri SRI care se mai lupta demn cu SRI (multi dintre ei cu atacuri justificate incepute inca din perioada cand erau in interiorul Sistemului, activi) sunt coloneii Dedu Ion, Breajăn Marin si Gulianu Florin, maiorii Florea Daniel si Radu Adrian, un anume Stefan Dan care a ”luat-o in barba” de la justitia militara la Curtea Militara de Apel Bucuresti pentru ca i-a facut plangere penala lui Coldea (ds. nr. 38/81/2016 –  Încheiere finală (dezinvestire)  nr. 2/22.02.2017 prin care i s-a respins plangerea ca neintemeiata)

Inca avand, uluitor, in 2019, accente si reflexe staliniste de mileniul II, secolul XX, SRI se fardeaza pe sub masa si fara oglinda si, pentru ca nu foloseste cosmetice ci acuarele ”Tempera” pe baza de apa, rezulta ca, sub masca asta a reformei institutionale destinata modernizarii si eficientizarii SRI, au fost create, de fapt, unele mecanisme juridice [1] care – utilizate cu rea credinta, actionate din orgolii personale si razbunare de catre unele cadre din conducerea SRI, sprijinite de ofiteri obedienti / slugarnici, carieristi si straini de principii precum: deontologia profesionala, prezervarea valorilor (versus eradicarea semidoctismului si imposturii in SRI), asigurarea riguroasa a legalitatii – au condus simptomatic la indepartarea abuziva din functii a unor ofiteri considerati incomozi (fie prin eliberarea din functie, fie prin, deja, celebra „ventilare”[2] inventata, chipurile, de un „expert” britanic, consultant al SRI) si chiar la indepartarea lor din sistem, prin trecerea arbitrara in rezerva, sau, mai rafinat, prin supunerea la presiuni si amenintari (directe sau voalate/subliminale), fortandu-li-se demisia.

Fara teama de a gresi, afirmam ca au fost indepartate abuziv din sistem multe cadre militare cu o larga deschidere intelectuala si temeinica pregatire profesionala, dar care erau considerate incomode deoarece au avut verticalitate morala si profesionala, exprimandu-si punctele de vedere in mod corect, cu argumente legale si faptice, fara a fi dispuse la compromisuri contrare interesului Serviciului, al imaginii acestuia ori in fraudarea legii, sub aspectul actiunilor si rezultatelor.

O spunem cu durere si dezamagire: SRI este inca o institutie opaca! Indiferenta la necesitatea adoptarii unei atitudini de respect fata de cadrele militare si civile din componenta sa si, ce este mai grav, lipsita de respect fata de justitie si cetateni. Se opune ”de-a surda”, in cel putin trei cauze de contencios administrativ, pe care le cunoastem noi (si cate vor mai fi!!) admiterii tuturor probelor propuse spre administrare de reclamanti, nefiind de acord nici macar cu cele esentiale/minimale, de bun simt juridic, cu un vadit caracter de temeinicie, utilitate, pertinenta si oportunitate pentru solutionarea respectivelor dosare. Adica, pe intelesul tuturor, are o atitudine de ”Gica Contra”, a carei denumire ar trebuie sa fie de ”Mitica Contra” dupa prenumele celui care a inoculat-o asa de adnc in randul consilierilor juridici SRI, generalul plagiator Dumbrava, tatal ”campului tactic” (cu mama necunoscuta).

Prin aceasta asa zisa ”tactica” sfidatoare in continutul si manifestarea sa (in realitate o atitudine nedeontologica, golaneasc-vulgara in prestatia la bara in instante), in primul rand fata de instantele de judecata si magistrati, SRI intentioneaza a blura elementele de nelegalitate din procedura interna si a-si dilua, pana la anulare, responsabilitatea / vinovatia care-i incumba, dupa caz.

In general, desi dl. director Hellvig ne-a ”amenintat” la preluarea mandatului in fruntea SRI ca va milita pentru o mai mare transparenta a institutiei, o mai mare apropiere de cetateni si va institui canale legale si eficiente de comunicare si informare, observam (poate nu vedem noi bine!) ca SRI a devenit mult mai opac si cu reactii mult mai nervoase/iritate la diferitele semnale critice ale tertilor, decat era in epoca stalinista Maior-Coldea.

Simptomatice in atitudinea si conduita manevriera si incongruenta a SRI, sunt considerentele/punctele de vedere pe care le tot expune cineva, identic in toate cauzele, parca ar avea un sablon preformatat pe care  il lipesc toti la orice document (se potriveste, nu se potriveste, ce conteaza!!) doar, doar, mai da content hartiei respective. Din acest text perpetuat la Directia Juridica din tata in fiu, se observa lesne ca transpare, in primul rand, o mentalitate de superioritate, o pozitie de forta a Serviciului fata de militarii incadrati, care au drepturile prevazute in Constitutie, Statutul cadrelor militare si regulamentele militare generale ale MapN, Hotarari ale Guvernului, recunoscute in unele cazuri doar formal, deoarece in practica acestea nu sunt respectate[3].

Cel mai relevant exemplu este trimitere la institutia „actului de comandament cu caracter militar” definit de art. 2, lit. l) din Legea nr. 554/2004, considerandu-se, contrar legii si practicii I.C.C.J.[4], ca ordinul pe linie de resurse umane prin care un ofiter este eliberat din functie sau trecut in rezerva ar fi un act de comandament militar !

In aceasta „logica”, ar insemna – desi nu o precizeaza expressis verbis – ca, in conformitate cu art. 5, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 554/2004, ordinele de director contestate de petenti sa nu poata fi atacate in contencios administrativ, ceea ce este gresit.

Sub „umbrela” sistemului militar, caruia ii evoca elogios scopuri si interese nobile superioare „civililor”, SRI sustine ca un cadru militar poate fi mutat ori schimbat din functie,  transferat etc. – desi chiar paratul sustine ca astfel de masuri nu se adopta arbitrar, ci „cu luarea in calcul a conditiilor prevazute de Legea nr. 80/1995 si cu o temeinica justificare” (flapsuri!).

Or, asa cum s-a demonstrat in multiple cazuri, SRI nu a respectat tocmai aceste doua principii clamate.

Concret, aplicat la diferitele cauze in care SRI este parat, in lipsa de alte argumente decat cele improvizate din chestiuni generale, redundante ori preluate cu copy paste din actele procedurale din alte spete, SRI sustine finalmente, ca un corolar al intregilor tentative demonstrative, ca reclamantii care isi cauta redobandirea drepturilor calcate in picioare de SRI, folosesc toti, fara discriminare, „subterfugii” pentru a incerca sa << … apara ca „victima” a unui sistem. >>.

Deci, desi cauta sa ne convinga de superioritatea organizarii si legislatiei militare, tot SRI se contrazice singur si opereaza in actele sale normative interne cu o terminologie improprie, nepotrivita sistemului militar. Nu veti identifica in intreaga legislatie autohtona in domeniul militar notiuni de genul: „management”, „manager” sau „act de management”.

Singura ”aroganta” cosmopolita care poate fi acceptata, este de a denumi in termeni civili o unitate militara precum este, de exemplu, Directia Generala Management Resurse Umane si Organizare. Dar, si din aceasta titulatura pompoasa, termenul ”Management” poate lipsi lejer.

De asemenea, nu veti auzi vreodata in fortele armate romane (MApN, SRI, SIE, STS, SPP, DGIPI, Jandarmerie, ISU) apelative gen: ”Domnule manager”, ”Domnule loctiitor de manager”, ”Domnule adjunct de manager” sau, cea mai hilara, ”Domnule middle manager”.

In armata exista doar comandanti, sefi de unitati/subunitati, ordine si acte de comanda. Toata terminologia actelor normative, toti termenii de specialitate sunt de genul:

In concluzie, eliberarea din functie nu poate fi decat act de comanda.

Din observatiile personale si din discutiile cu actuali sau fosti colegi avizati si de buna credinta, la randul lor buni cunoscatori ai abuzurilor SRI, rezulta o concluzie ingrijoratoare: SRI a actionat (si, ciudat, inca continua) sa lupte impotriva celor pe care ii considera incomozi, adica le deranjeaza interesele si afacerile, cu o multime de slujbasi obedienti, fiind un egregor malefic, o masa amorfa in imanenta de neoprit[6]. Sunt multe exemple. Dat fiind profilul ziarului nostru, despre majoritatea acestora ati luat la cunostinta de la noi.

Pentru a ne mentine in nota de obiectivism a acestor concluzii, sa recunoastem ca, ei singuri (chiar daca in anumite contexte sunt impreuna cu alti doi-trei ofiteri), nu pot lupta cu Sistemul si nu au forta si instrumentele de a stopa forta (neo)securitatii instalata in toate structurile si palierele importante ale SRI. Dar aceasta este problema de optiune personala si de autoasumare a riscurilor. (Marius S.).

(Vom reveni cu alte exemple concrete).

 

[1] E. g.: “Ghidul carierei in Serviciul Roman de Informatii” aprobat prin OD SRI nr. S / 1357 / 02.04.2011.

[2] Este fosta metoda de conducere a PCR din epoca comunista de “rotire a cadrelor”. Explicatia oficiala este ca “mutarile au loc periodic, pentru optimizarea structurilor de management ale SRI in teritoriu”. Admitand, in extremis, ca explicatia este sincera, atunci nu se intelege ratiunea mentinerii col. Marin la conducerea DJI Prahova timp de opt ani si numirea ulterioara, in aceeasi functie, la DJI Dambovita a SRI unde a ocupat functia pana in decembrie 2016. Probabil ca la Prahova nu s-a impus o “optimizare”, totul fiind impecabil, sau Coldea a citit Cel mai iubit dintre pamanteni de Marin Preda: Ce-aş avea eu împotriva lui? Că e imbecil? E un imbecil liniştit şi îi e frică de mine, de ce l-aş schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică?”

[3] E. g. : dreptul la aparare.

[4] Decizia nr. 532 din 15 februarie 2006, I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal (“Orice alte acte emise de autoritatile militare, straine de necesitatile propriu-zise ale actiunilor militare, cum ar fi si ordinele de trecere in rezerva ale militarilor, nu sunt acte de comandament militar in sensul art. 2 alin.1 lit. l) din Legea nr.554/2004 si pot fi astfel cenzurate pe calea contenciosului administrativ.”)

[5] Text in vigoare in anul 2014.

[6] A se vedea experimentul celebru din Japonia numit ”maimuta numarul 100”.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Afaceri

Surpriză de proporții! Cine a câștigat în cele din urmă Asia Express! Vedeta care și-a distrus imaginea – Capitala24.ro |

Publicat

pe

Deși jurnaliștii de la Libertatea au publicat încă din luna martie că dansatorii Bogdan Boantă și Cocuța au câștigat competiția, ei bine se pare că sursele lor i-au mințit. Cei doi nu au ajuns nici măcar în finală și au părăsit concursul în lacrimi, chiar înainte de ultimul hop. Totuși în presă s-a publicat inclusiv ce au făcut cu banii, pe care NU i-au câștigat.

Ultimele două echipe rămase în joc au fost formate din cântăreața Ruby și iubitul ei, Alin și CRBL și prietenul lui cel mai bun, Oase. Aceștia au fost și cei mai iubiți de public, dacă ținem cont de reacțiile de pe conturile de socializare. Cei doi au demonstrat ce înseamnă cu adevărat prietenia adevărată și telespectatorii au avut ce să învețe de la ei și de la emisiunea în sine.

La final, primii au ajuns CRBL și Oase, care au câștigat și marele premiu în valoare de 30.000 de euro. Doar trei minute i-a despărțit de locul 2. Drumul Elefantului le-a purtat noroc și după două luni și jumătate au terminat competiția învingători.  Bucuria a fost foarte mare și cei doi au spus că le este foarte dor de casă, dar că probabil în două trei săptămâni le va fi dor de India.

Invitați în platoul emisiunii Extra Night Show,câștigătorii au glumit și au primit multe mesaje frumoase de la public. Dan Capatos a precizat printre altele că este dezamăgit de Jojo, care a făcut echipă cu soțul ei Paul Ipate. Vedeta Antenei 1 a spus că aceasta și-a distrus imaginea și că se aștepta la mai mult de la ea.

Te-ar putea interesa și:





Facebook Comments
Citeste in continuare

Afaceri

Lovitură pentru Liviu Dragnea, chiar de la Viorica Dăncilă! – Capitala24.ro |

Publicat

pe

Tudorel Toader declanșează războiul în Coaliția PSD-ALDE. Liviu Dragnea spune tot mai hotărât că acesta nu mai are susținerea social-democraților și insistă în spatele ușilor închise pentru înlocuirea lui din fruntea ministrului Justiției.

Dragnea are însă o opoziție puternică. Premierul Dăncilă și liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu se opun remanierii lui Tudorel Toader.

Un ultim semnal în acest sens a fost dat de Tăriceanu chiar cu o zi înaintea discutării moțiunii îndreptate împotriva ministrului Justiției.

“Toader nu face parte din ALDE. El este independent pe locul PSD. Problema este următoarea: eu cred că a avut niște poziții publice, decizii importante care au contribuit la curățarea într-un fel limitat a ceea ce înseamnă justiție și a împins în față reforma justiției. (…) Sunt oameni acum care sunt nemulțumiți. Unele nemulțumiri le înțeleg”, a comentat, în prima fază, Călin Popescu-Tăriceanu, la TVR.

Apoi a venit declarația-bombă: “Mâine se va discuta moțiunea simplă depusă de opoziție. Eu nu am să votez niciodată o moțiune care să vizeze un membru al Guvernului din care și noi facem parte. Ar fi un cadou prea frumos pentru cei din opoziție”.

Mai mult, Tăriceanu a avut și un mesaj subtil de susținere pentru Toader. „Nu cred că Toader nu și-a făcut treaba. A făcut. Poate nu a făcut destul, după unii. Dacă vrei să-i găsești unuia bube în cap, le poți găsi”, a comentat liderul ALDE.

El a susținut că nu ar vrea ca prin votul său să dea satisfacție opoziției.

Te-ar putea interesa și:





Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din București

Exclusiv18 ore inainte

SRI se fardeaza pe sub masa, fara oglinda/”Expertul” britanic, consultant al SRI/ ”Culoarele justitiei”

Printre putinii, daca nu cumva sigurii fosti ofiteri SRI care se mai lupta demn cu SRI (multi dintre ei cu...

AfaceriO zi inainte

Surpriză de proporții! Cine a câștigat în cele din urmă Asia Express! Vedeta care și-a distrus imaginea – Capitala24.ro |

Deși jurnaliștii de la Libertatea au publicat încă din luna martie că dansatorii Bogdan Boantă și Cocuța au câștigat competiția,...

Afaceri2 zile inainte

Lovitură pentru Liviu Dragnea, chiar de la Viorica Dăncilă! – Capitala24.ro |

Tudorel Toader declanșează războiul în Coaliția PSD-ALDE. Liviu Dragnea spune tot mai hotărât că acesta nu mai are susținerea social-democraților...

Exclusiv2 zile inainte

Auto-denuntul lui Mitica/Dumbrava isi da arama pe fata.

Daniel Dragomir reacționează după ce fostul general al Serviciului Român de Informații, Dumitru Dumbravă, l-a acuzat pe acționarul majoritar al...

Afaceri2 zile inainte

Modificare majoră în Legea Pensiilor! Se schimbă vârsta de pensionare pentru milioane de români – Capitala24.ro |

Toate persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluare remanentă ar trebui să beneficieze...

Uncategorized2 zile inainte

Alege capul de manechin cu par in dependenta de continut!

Ca si specialisti in domeniul hair styling-ului, ai nevoie de macar de un cap de manechin cu par. Dupa cate...

Afaceri2 zile inainte

Viorica Dăncilă, convorbire telefonică cu premierul Israelului. Ce subiecte au abordat oficialii – Capitala24.ro |

Cei doi oficiali au mai discutat despre relațiile foarte bune dintre cele două state, punând accent pe organizarea, în cadrul...

Afaceri2 zile inainte

Total neașteptat! Cine este vedeta Kanal D care s-a înscris în partidul lui Victor Ponta. Fotografia care spune tot – Capitala24.ro |

Așadar, una dintre cele mai controversate prezențe de la Kanal D a decis să îi fie alături lui Victor Ponta...

Afaceri3 zile inainte

S-a făcut de râs în toată țara! Fost mare lider PSD împarte pliante electorale singur pe la porți! Imagini jenante – Capitala24.ro |

Unii ar spune…karma, la o asemenea imagine cu iz trist. Cel care până nu demult tăia și spânzura în județul...

Afaceri3 zile inainte

EXCLUSIV! Am aflat cine a câștigat Exatlon! Filmările Kanal D s-au încheiat! Finală neașteptată – Capitala24.ro |

Competiția din Republica Dominicană s-a încheiat, iar lupta pentru supremație a fost foarte strânsă. Principalii favoriți la câștigarea Exatlon, masculin,...

Afaceri3 zile inainte

Dăncilă, presată din interior. Cum îl va scăpa pe Liviu Dragnea – Capitala24.ro |

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu a explicat, luni, că premierul Viorica Dăncilă trebuie „să stea de vorbă urgent cu ministrul Justiţiei”...

Afaceri3 zile inainte

Vești excelente pentru acești români! Cum pot primi 3.000 de euro de la stat – Capitala24.ro |

Autoritățile vor să majoreze la 3.000 de euro/hectar sprijinul financiar oferit pentru susținerea producției de usturoi. Cuantumul de 1.000 de...

Exclusiv3 zile inainte

Despre infiltratul de la Aiud – Gheorghe Mușat, despre ,,biciul securității” – Augustin Lazăr și despre amnezia SRI – serviciu NATO.

Cazul Iulius Filip – deținut politic și obiectiv ,,FODOR” al Securității înainte de 1989, vorbește și azi, după 40 ani...

Afaceri3 zile inainte

Revoltă în Guvern! Tudorel Toader îl sfidează pe Dragnea! Ce spune despre demisie – Capitala24.ro |

Tudorel Toader, ministrul justiției spune că astăzi, în ziua moțiunii care îl vizează, va primi studenți la minister și abia...

Afaceri3 zile inainte

Tudorel Toader, OUT? Soarta ministrului Justiției, decisă în câteva ore – Capitala24.ro |

Tudorel Toader a reușit să-i scoată din minți pe mai toți liderii PSD, în frunte cu Liviu Dragnea. Ministrul Justiției...

Afaceri4 zile inainte

Alertă pentru România. Moment incendiar în Parlamentul European. Discuțiile care vizează PSD – Capitala24.ro |

Luni este o zi grea pentru PSD. La Strasbourg, europarlamentarii vor dezbate, împreună cu reprezentanții Comisiei Europeană, situația respectării principiilor...

Știrea Zilei