Connect with us

Exclusiv

Dupa doi ani de zile ICCJ confirma dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova/Nulitatea rechizitoriului “Mineriada”

Publicat

pe

La data de 08.08.2017, Incisiv de Prahova publica urmatorul articol <<EXCLUSIV/ Dosarul “Mineriada”/Procurorii care au arestat ilegal sute de români în iunie 1990 au fost făcuţi scăpaţi de colegii lor de la Parchetele Militare/ REVOLTATOR: Corneliu Coposu nu este parte vătămată în dosarul “Mineriada”>> prin care atrageam atentia ca acest dosar asupra nulitatii rechizitoriului datorita celor expuse pe larg, profesional din punct de vedere juridic si documentat, mai jos.

Iata ca, dupa doi ani de zile in care a stat în cameră preliminară, Înalta Curte de Casație și Justiție a retrimis miercuri dosarul Mineriadei la Secția Militară a Parchetului General. Înalta Curtea a constatat nulitatea rechizitoriului, confirmand dezvaluirie noastre in exclusivitate.

14 persoane, în frunte cu Ion Iliescu, au fost trimise în judecată pentru atrocităţile din urmă cu 27 de ani

În dosarul “Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorii militari, care au întocmit rechizitoriul din 12 iunie 2017 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 14 persoane pentru infracţiuni contra umanităţii, au scăpat de răspundere penală două categorii de persoane implicate în săvârşirea actelor criminale de atunci. Este vorba, pe de o parte, despre procurorii care au întemniţat, pe criterii politice, oameni nevinovaţi, iar pe de altă parte de reprezentantii eşaloanelor doi şi trei din structura piramidei infracţionale.

Justificarea şefului Parchetelor Militare

Refuzul actualei echipe de anchetatori militari de a face cercetări şi de a dispune punerea sub învinuire a procurorilor care începând cu data de 15 iunie 1990 au coordonat reţinerea nelegală a unui număr de circa 1200 de persoane, dispunând arestarea preventivă pentru 200 dintre acestea fără nici o probă, este justificat de procurorul militar şef al Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte, general magistrat Gheorghe Cosneanu, astfel, într-o Ordonanţă din 17.07.2017: “În ce priveşte eventuala vinovăţie a persoanelor care au dispus măsura arestării preventive, aceasta a făcut obiectul dosarului penal nr. 751/P/2005 al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul PICCJ, dosar în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, prin rezoluţia din 31.05.2006 şi în care nu s-a dispusredeschiderrea urmăririi penale. Mai mult, prin încheierea nr. 845 din 03.11.2015, pronunţată în dosarul nr.3225/1/2015 al Înaltei Curţi – Secţia Penală, a fost respinsă plângerea formulată împotriva soluţiei de neurmărire dispuse în această cauză”.

Ce spune CEDO

Însă, Parhetele Militare uită că CEDO a statuat în cauza ”Mocanu contra României” aceste lipsiri de libertate în mod nelegal fac parte din infracţiunea contra umanităţii prevăzută de art. 439 CP, deoarece ele au fost rezultatul atacului generalizat şi sistematic lansat de forţele statului împotriva populaţiei civile inocente, în intenţia şi cu scopul de a persecuta grupul de intelectuali şi opozanţi politici  prin restrângerea gravă a exercitării drepturilor fundamentale pe motive de ordin exclusiv politic.

Pentru aceste motive, CEDO  atrage atenţia că nici distrugerile şi nici devastările sediilor unor persoane juridice sau lipsirile de libertate în mod nelegal, nu pot fi tratate ca infracţiuni de sine stătătoare, conform normelor comune din dreptul intern, ci ele reprezintă modalităţi alternative ale infracţiunii contra umanităţii. Astfel că tot CEDO precizează, în mod expres, că este exclusă invocarea prescripţiei pentru aceste fapte.

Doar comandanţii de la Băneasa şi Măgurele sunt traşi la răspundere

Un alt argument pe baza căruia se poate aprecia că la acest moment urmărirea penală este incompletă îl constituie faptul că în cauză, pentru lipsirea de libertate a unui număr de o mie două sute de părţi vătămate, reţinute nelegal în cadrul actualei Academii de Poliţie A.I Cuza din Pădurea Băneasa şi UM 0575 Măgurele, ambele aparţinând Ministerul Afacerilor Interne, au fost puse sub inculpare numai două persoane, respectiv comandanţii celor două unităţi, gen. r. Dobrinoiu Vasile şi col. r. Peter Petre, scriu colegii de la Incisivideprahova.ro. Actuala echipă de procurori anchetatori îi acuză pe cei doi foşti ofiţeri de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că ar fi acceptat începând cu 13 iunie 1990 ca în unităţile lor să fie aduse de către echipe mixte, formate din poliţisti şi mineri,  persoane civile care fuseseră întâmplător reţinute pe stradă fără ca împotriva lor să existe probe de vinovăţie. În plus, cele două unităţi militare nu erau parte structura instituţională consacrată de lege să primească persoane cercetate penal ca urmare a reţinerii, arestării preventive sau a condamnării la pedeapsa cu închisoarea.

Ordin de la ministru

Este de la sine înţeles că cei doi comandanţi sunt vinovaţi, dar nu sunt singurii. Trebuia luat în calcul că întreaga comandă a celor două unităţi militare a fost implicată în această activitate infracţională. Exemplificăm aici cu gen. r.  Pavel Abraham care a primit ordin scris de la comandantul său Dobriniu nu permită accesul în şcoală al celor aduşi decât dacă persoanele în cauză sunt reţinute conform legii. Cu ocazia audierii sale Abraham  ”a mărturisit”, că nu a executat ordinul primit deoarece noul ministru de interne, instalat în data de 14.06.1990 la orele 16, i-a dat ordin verbal şi apoi şi scris să primească toate persoanele aduse spre reţinere de echipele mixte de poliţişti şi mineri. Au fost ridicate în acest sens, atât de la academie cât şi de la MAI , documente prin care într-adevăr noua conducere a ministerului a transmis ordine în acest sens.

Aşadar nu există niciun motiv ca procurorii militari să nu efectueze cercetări complete în vederea stabilirii adevărului şi tragerii la răspundere penală a tuturor persoanelor vinovate.

Procurorii au închis ochii

Dacă studiem probele cauzei, vom mai vedea că, de fapt, întreaga responsabilitate a continuării reţinerii celor 1200 de persoane din dimineaţa de 15.06.1990 revine unei echipe de procurori şi ofiţeri de cercetare penală, din cadrul fostei Procuraturi a Municipiului Bucureşti. În dimineaţa celei zile, aceştia s-au deplasat în incinta celor două unităţi militare pentru a-i selecta pe cei reţinuţi acolo, împarţindu-i în două categorii: vinovaţi şi nevinovaţi. Asta în condiţiile în care această anchetă s-a desfăşurat timp de mai multe zile cu persoanele cercetate în stare faptică de reţinere, supuse unui regim demn de lagărele comuniste  (bătăi , lipsă hrană alimentaţie si medicamentaţie, supunerea la intoxicare cu gaz de eşapament,  ameninţări cu moartea  etc.). Este evident că orice procuror, prezent în astfel de loc, ar fi avut în realitate o singură obligaţie, adică să dispună de îndată punerea în libertate a tuturor persoanelor reţinute ilegal.

Delictul de opinie

Echipa de procurori şi-a încalcat această obligatie, de restaurare a legalităţii dispunând pentru câteva zile menţinerea stării în care se aflau cele 1200 de persoane reţinute, având ordin de la superiorii lor să caute vinovaţi acolo unde de fapt ei nu erau, sa-i aresteze preventiv, în scopul trimiterii în judecată, urmând să li se reproşeze că au participat la manifestaţiile paşnice din Piaţa Universităţii şi că au alte convingeri politice decât cea a regimului Iliescu, recent instalat la cârma ţării.

În acest context, echipa de procurori a dispus arestarea preventivă a circa 200 de persoane, fără să deţină în realitate probe că ele ar fi săvârşit vreo faptă penală. Cei care nu au fost arestaţi preventiv au fost eliberate începând cu data de 19.06.1990.

Procuratura a dispus verificări interne

Imediat după ce au fost arestate cele 200 de persoane, în cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti s-a creat un curent de opinie conform căruia măsurile de arestare preventivă  erau total nelegale şi profund abuzive. Pe acest fond, conducerea unităţii de procuratură, cu aprobarea conducerii Procuraturii Generale, a dispus efectuatea unor verificări ce urmau a fi făcute de către procurorii inspectori.

“Eroare judiciară colectivă”

În urma acestor verificări s-a confirmat nelegalitatea măsurilor preventive dispuse, stabilindu-se că dintr-un număr de 72 dosare penale analizate, în 59 măsura arestării preventive a fost nelegală. La finalul cercetărilor,  procurorii inspectori din cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti a întocmit raportul S55/I/3 din18 iunie 1992, care constata că cele 1200 de persoane au fost reţinute nelegal, într-un interval cuprins între una şi opt zile în două unităţi militare, motiv pentru care a fost sesizată Direcţia Procuraturilor Militare pentru tragerea la răspundere penală a cadrelor militare dar şi a civililor vinovaţi. Materialului de control a fost trimis şi la Direcţia I a Procuraturii Generale, singura competentă la vremea respectivă să efectueze cercetări asupra procurorilor implicaţi şi a “cauzelor care au determinat această eroare judiciară colectivă”.

Corneliu Coposu nu este parte vătămată în dosarul “Mineriada”

Procurorii miltari au luat, prin Rechizitoriul din 12 iunie 2017, decizia de clasare a cauzei ca parte vătămată în privinţa lui Corneliu Coposu şi a uneia dintre surorile sale, a partidelor şi instituţiilor publice care au fost devastate, a “Asociaţiei 21 decembrie 1989”, dar şi a preşedintelui acesteia, Teodor Mărieş. Acesta din urmă a făcut plângere împotriva măsurii, care i-a fost respinsă prin Ordonanţa din 17.07.2017 a şefului Secţiei Parchetelor Militare, general de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu. În plângere, Mărieş scria: “ceea ce mă onorează dar şi mă întristează, în acelaşi timp, este faptul că tot în această categorie se încadrează şi ”seniorul” Corneliu Coposu, dar şi sora acestuia, despre care se ştie că au fost ţinte principale ale Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Alături de noi se află şi persoane care se pare că nu au suferit vătămări de nici un fel (…)  Mă întreb, cum a fost posibil ca aceiaşi procurori militari să-mi confere la data de 21.10.2016 calitatea de persoană vătămată, ca urmare a săvârşirii infracţiunii contra umanităţii, iar la data de 13 iunie 2017 ”să-mi ridice tot ei această calitate, fără ca între timp să se administreze vreo probă care să le fundamenteze această ultimă decizie?”. Generalul Cosneanu a motivat că în cazul lui Mărieş acesta nu a suferit vătămări, deşi a stat patru luni nevinovat în arest, aşa cum a stabilit Înalta Curte prin decizie definitivă în 1992. În ce priveşte distrugerea sediilor Universităţii Bucureşti, PNŢCD, PNL etc., şeful Parchetelor Militare a arătat că aceasta nu întruneşte “elementele de tipicitate ale vreuneia dintre variantele normative ale infracţiunilor contra umanităţii”.

Cei 14 trimişi în judecată

Fix după 27 de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, au fost trimişi în judecată 14 dintre cei care au orchestrat oroarea. Este vorba de Ion Iliescu, la data faptelorpreşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al SRI; Mugurel Cristian Florescu, şef al Direcţiei Procuraturilor Militare; amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Peter Petre, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

GRAV: 1250 de persoane au fost lipsite de libertate, 4 persoane au fost omorâte prin împuşcare

Prin Rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii faţă de unele persoane. (Cristina T.).

 

Facebook Comments

Exclusiv

Un nou caz “Caracal” la Mizil/POLIŢIA ORAŞULUI MIZIL controlata de gruparile de crima organizata/ Violuri musamalizate si dosare fabricate

Publicat

pe

Procurorul Mircea Negulescu a declarat luni, 23.10.2017, la Înalta Curte de Casație și Justiție, că „a fugit de acasă” împreună cu familia, fiind bulversat de presiunea mediatică ce se exercită asupra lui, susținând că a primit mesaje de amenințare de la ziariști. Instanța a decis că procurorul care a instrumentat dosarele lui Vasile Blaga, Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă la DNA Ploieşti rămâne suspendat din funcţie.

La 16.07.2019, fostul șef al DNA Ploiești, Lucian Onea, și fostul procuror DNA Ploiești Mircea „Portocală” Negulescu, au fost trimiși în judecată, pentru modul în care au instrumentat dosare ale lui Sebastian Ghiță și Vlad Cosma.
Ascensiunea procurorului Mircea Negulescu, alias „Portocală“, a avut loc pe seama unor dosare despre care acum s-a aflat că au fost întocmite abuziv, ascensiune stopata in baza dezvaluirilor in exclusivitate efectuate de directorul general al ziarului Incisiv de Prahova, la vremea rezpectiva director general al ziarului Comisarul de Prahova.
Procurorul suspendat Mircea Negulescu s-a plâns la Instanța Supremă:
„Nici nu dispun de condiții materiale care sa îmi permită să îmi angajez avocat. În calitate de cetățean, am aceleași drepturi. Așa cum prevede CPP, la momentul luării unei măsuri, parchetul are obligația să îl audieze pe inculpat în prezența unui avocat. Eu cred că o presupusă nelegalitate săvârșită de mine nu poate fi soluționată printre o nelegalitate săvârșită de parchet. Am dreptul la timpul necesar să înțeleg învinuirea, sa am parte de aparare. In 40 de minute mi s-au adus la cunoștință o mulțime de acte. O să vedeți că toate arată că mi-a încălcat dreptul la apărare, prevăzut în Constituție și în Convenția Drepturilor Omului. I-am spus doamnei procuror că nu înțeleg învinuirea care mi se aduce. Sunt doar două declarații ale unor persoane interesate să își revizuiască dosarele, eu nu puteam să știu ce face coinculpatul din dosarul meu cu un denunț pe care eu l-am luat la PCA Ploiești și l-am trimis la DNA Ploiesti. În procesul verbal scrie că nu dau declarație până nu iau legătura cu un avocat. Sunt revoltat că nu îmi sunt respectate drepturile. Trebuia să oprească procedura, sa îmi pună avocat din oficiu și apoi nu era nulitate absolută. A fost o avalanșă de proceduri”, s-a plâns Mircea Negulescu în fața instanței.
Punctual, Incisiv de Prahova a sesizat faptele prevăzute şi pedepsite de legea penală, săvărşite în anii 2014, 2015, 2016 şi intervalul ianuarie – februarie 2017 de numitul NEGULESCU MIRCEA, în calitate de procuror al Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anterior în aceeaşi funcţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, fapte în legătură cu edificarea de către magistrat a unei clădiri cu destinaţia de locuinţă în sat Strejnicu, comuna Târgşoru – Vechi, judeţul Prahova.

Am apreciat că este inadmisibilă încălcarea de către un magistrat, cu atât mai mult cu cât se pretinde a fi „anticorupţie” la vremea respectiva cand se credea “jupan” in Romania, nu numai a statutului său profesional, a normelor deontologice care îi guvernează activitatea de serviciu şi conduita publică, dar şi a legilor la a căror respectare este chemat să vegheze.
Concret, am sesizat cu privire la manoperele dolosive efectuate de procurorul NEGULESCU MIRCEA în legătură cu vila edificată pe un teren cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi.
1. Magistratul a obţinut terenul de sub construcţie şi cel aferent şi a ridicat casa în condiţii nelegale, frauduloase, interpunându-l pe fiul său, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN.
Astfel, pe baza unor înscrisuri cunoscute a fi false, Primăria comunei Târgşoru-Vechi (prin expunerea de motive) şi consilierii locali (prin decizie), au aplicat abuziv legislaţia privind acordarea unor facilităţi tinerilor în vârstă de până la 35 de ani, concesionându-i, pe o perioadă de 90 ani, fiului procurorului NEGULESCU MIRCEA, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN, o suprafaţă de teren cu destinaţie rezidenţial – construcţie casă.
Pentru a se face dovada domiciliului în acea localitate, s-a încheiat un contract fictiv de locaţiune / închiriere locuinţă, între o proprietară de sex feminin, bătrână, cu handicap sever, nevăzătoare, şi numitul NEGULESCU DRAGOŞ ALIN. Proprietara-locator nu cunoaşte să-şi fi dat vreodată acordul ca numitul NEGULESCU DRAGOŞ să-şi stabilească domiciliul la ea în casă şi nici nu a semnat contractul de închiriere. Este posibil ca actul juridic să fie semnat, în locul titularei, de fiul acesteia, ŞTEFAN, fost ofiţer de poliţie, acum pensionat, aflat în relaţii de prietenie cu procurorul NEGULESCU MIRCEA, căruia, în timpul activităţii, îi înmâna „fişicuri cu bani”.
Uzând de înscrisul fals, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN a înşelat SPCLEP Prahova care i-a emis o Carte de Identitate cu domiciliul la adresa respectivei proprietare din com. Târgşorul Vechi-sat Strejnicu.
Despre aceste fapte am precizat ca cunosc şi vecinii pesoanei la care NEGULESCU jr. şi-a stabilit domiciliul, dar şi primarul comunei, DRĂGAN NICOLAE, identificat cu CI seria P__- nr. 17____, eliberat de SPCLEP Tirgsoru Vechi, la data de ____, CNP: 16_____06.
2. Construcţia propriu-zisă este realizată cu încălcarea gravă a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor deconstructii– republicată şi actualizată 2016, completată şi modificată prin OUG nr. 41/2015 şi a Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii, actualizată la 6 iulie 2015 cu Legea nr. 177 /2015 publicată în M.O. nr. 484 din 2 iulie 2015 .
Procurorul NEGULESCU MIRCEA nu are acte justificative pentru materiale, manoperă lucrări şi alte prestări servicii, iar cele pe care, totuşi, le-a procurat, sunt false:
– anumite facturi au fost achitate de numitul VÂLCEA ION, cămătar din Comarnic, îndeosebi tabla acoperişului marca WETTER BEST, pe care acesta a achitat-o firmei SC DEPACO SRL Băicoi[1],
– alte lucrări şi plăţi au fost făcute de cămătarii CANTEMIR NICOLAE VASILE şi MELIU din comuna Bărcăneşti si de catre
– VLAD CONSTANTIN, zis “ŞOMERU’ ”, căruia NEGULESCU MIRCEA i-a cerut să-i cumpere materiale[2].
Notă: redam, dintr-o înregistrare audio, afirmaţiile din luna ianuarie a. c. ale lui VLAD CONSTANTIN:
(V.C-tin.) – Geamurile i le-a făcut Băcanu (n.n. – de la casa construită de Negulescu Mircea în sat Strenicu, com. Târgşor, jud. Prahova)…
(V.C-tin.) – Fierul beton mi l-a cerut mie.
(V.C-tin.) – A modificat proiectul fără avize / autorizaţii (n.n. – la casa din Strejnicul)…Casa a fost făcută de cămătarii Cantemir şi Melinte. Nu are acte justificative, niciunul!!
Menţionez că VLAD CONSTANTIN, alias “ ȘOMERU’ ”, care a făcut DENUNŢURI la cererea magistratului, a mai afirmat că procurorul i-ar fi cerut să evite anumite nume, printre care cel al lui CANTEMIR NICOLAE VASILE din Bărcăneşti, jud Prahova.
In context, va sesizez ca NEGULESCU MIRCEA a mai dobandit, recent, tot in conditii frauduloase, un alt teren in comuna vecina, Târgşorul Nou.
1. De remarcat este faptul ca, NEGULESCU MIRCEA a actionat pentru obtinerea terenului cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi, chiar la confierile judecatorului TEISANU D. FLORENTIN de la CURTEA DE APEL PLOIESTI, conform unor inregistrari audio aparute in spatiul public si difuzate pe mai multe posturi Tv, dar si din discutiile purtate cu mai multi oamnei de afaceri din Prahova.
Astfel, procurorul Negulescu Mircea a achizitionat acest teren cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi, dupa ce acest „pont” a fost vandut de judecatorul mentionat si dupa ce acesta si sotia sa Teisanu Mihaela, grefier la Judecatoria Ploiesti au obtinut in acelasi mod fraudulos un teren în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi.
De mentionat ca, la data comiterii faptei cei sus mentionati erau in functie, respectiv Teisanu D.Florentin-judecator la Curtea de Apel Ploiesti si, Teisanu Mihaela – grefier la Judecatoria Ploiesti.
Unul dintre criteriile de atribuire al acestor terenuri era ca conform 1.4. din Caietul de Sarcini:
Conditii cumulative pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele care se vor inscrie la licitatia publica organizata in vederea vanzarii
– sa fie persoane fizice (casatorite sau necasatorite), cu varsta de minim 18 ani, avand domiciliul in comuna Tirgsoru Vechi;
– sa nu detina alt imobil (teren intravilan sau casa) in proprietate, indiferent de locul amplasarii acestora; in acest sens, persoana care se va inscrie la licitatia publica va depune la dosar o declaratie data in forma autentica din care sa rezulte ca nu detine alt imobil in proprietate.
Conform declaratiei de avere a judecatorului Teisanu D.Florentin-judecator la Curtea de Apel Ploiesti, din anul 2015 reiese ca impreuna cu sotia sa detineau un apartament in Ploiesti inca din anul 2005, existand indicii temeinice ca acestia au dat o declaratie pe propia raspundere in fals.
Am reiterat din plangerea ziarului Incisiv de Prahova…
De noutate…Chiar daca se plange ca nu are bani, procurorul suspendat si mafiot din unitatea de elita a DNA ST Ploiesti a reusit in aceasta “perioada critica” pentru el sa isi termine interiorul casei si sa se mute acolo impreuna cu concubina sa,
Pe parcursul anilor 2014, 2015, 2016 şi în intervalul ianuarie – februarie 2017, NEGULESCU MIRCEA (zis „Portocală”, alias „Zdreanţă”), în calitate de procuror al Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anterior în aceeaşi funcţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a fost un adevarat si brav „Ucigaş de destine”, cu fetisurile sale.
În timpul scandalului monstru declanşat urmare unor multiple dezvăluiri în spaţiul public, şi-a înaintat demisia din magistratură (cererea fiind înregistrată la CSM pe 20.02.2017, număr lucrare 4262/2017), refuzată de CSM.
Împotriva sa, Inspecţia Judiciară a declanşat două acţiuni disciplinare, iar la 28.02.2017, Secţia pentru procurori a dispus suspendarea din funcţie până la definitivarea cercetărilor disciplinare (dosar nr. 2/P/2017).
Personajul NEGULESCU MIRCEA – de o moralitate îndoielnică şi un profesionalism precar, cu o patologie care poate fi studiată în facultăţile de medicină şi în stagiile de specializare pe psihiatrie – în fosta sa funcţie de procuror la diferite unităţi de parchet, a avut un comportament tipic exponentului unui grup de interese politice şi economico-financiare, prin activităţile sale impulsive, abuzive, pseudo judiciare, a acţionat din interese proprii, din sentimente de răzbunare sau/şi la comanda unor grupuri locale de interese, împotriva unor persoane fizice şi juridice, ca un instrument al materializarii unor repoziţionări locale / preluări ostile străine de legităţile concurenţei loiale de piaţă, în sfera afacerilor comerciale frauduloase. Scopurile reale au fost, fără putinţă de tăgadă, o reconfigurare, frauduloasă şi abuzivă, a unor zone de influenţă politico-financiară, respectiv dobândirea, de către alţi poli locali de putere economică, a controlului asupra unor mari segmente din activitatea comercială de pe piaţa afacerilor din Ploieşti şi judeţul Prahova.
Concret, printr-o exaltare a eului (narcisism primar), procurorul NEGULESCU MIRCEA a deschis şi lucrat discreţionar – contrar oricăror principii ale unui proces penal şi cu înfrângerea tuturor drepturilor procesual penale ale părţilor / subiecţilor, de regulă administratori de firme de pe piaţa locală a judeţului Prahova (nominalizate în cuprinsul denunţului), dar şi alte persoane fizice pe care le percepea a fi în relaţii de duşmănie cu el ori cu entităţi „prietene” – exemplu relevant fiind cazul celor doi foşti ofiţeri superiori din Prahova ai Serviciului Român de Informaţii, col. (r) Gulianu Florin şi mr. (r) Florea Daniel – zeci de dosare de cercetare / urmărire penală, în instrumentarea cărora, apoi:
– cu complicitatea unor judecători, ca de exemplu DINU IULIAN, TRANDAFIRESCU ZINICA, Nita Constantin sau avocaţi, exemplu TĂNASE CLAUDIA, etc.
– cu sprijinul unor denunţători şi martori puşi în dependenţă (unii cu o identitate aşa de protejată, că sunt deja cunoscuţi – sărut mâna, domnişoara Cristina!),
– şi profitând de lipsa inexplicabilă de reacţie instituţională a unor procurori din DNA,
– i-a şantajat pe aşa-zişii făptuitori cu evoluţia negativă a dosarului penal al fiecăruia (îndeosebi cu reţinerea şi arestarea preventivă).
De altfel, este de notorietate în Ploieşti că procurorul NEGULESCU MIRCEA participa la diferite evenimente unde se consumau în mod exagerat băuturi alcoolice[1], localurile fiind: ”La Cazemată” (Cartierul Mica Romă-Bucov); Club “Laguna” zona Teleajen, Ploiești; Cinque Terre (fost Vienna Caffe) din str. Ana Ipatescu, Ploieşti; Restaurantul “Mon-Jardin” din B-dul. Independenţei, Ploieşti; Terasa „La Strada” de la Halele Centrale Ploieşti, Terasa „La Strada T&T” din parcul Sălii Sporturilor „Olimpia” Ploieşti, Hotel – Restaurant “Colina Grande” Valea Călugărească etc, unele alese special in afara oraşului Ploieşti.
Cu aceste ocazii, participanţii luau la cunostinţă, divulgate de către magistrat în timpul discuţiilor, despre diverse date / informaţii confidenţiale din dosarele instrumentate de acesta, privind: persoanele vizate de anchete penale, data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmau a se administra probe. Pe fondul consumului de alcool, avea dese astfel de accese de lăudăroşenie şi pălăvrăgeală despre activitatea sa profesională ori a altor colegi procurori. Ajungând, aproape întotdeauna, în stare de ebrietate, procurorul NEGULESCU MIRCEA depăşea în mod evident limitele legale ale obligaţiei de a nu divulga informaţii secrete de serviciu ori nedestinate publicităţii, pe care le cunoştea datorită atribuţiilor de serviciu, informaţii care, ulterior, erau diseminate de terţii convivi în alte diferite medii (interlope, de afaceri, politice), fiind folosite de cei interesaţi potrivit propriilor scopuri ori de grup, fiind astfel afectate grav interesele sau / şi activitatea atât a unităţii de parchet, cât şi a altor persoane.
In plin scandal si cu zeci de dosare penale pe numele sau care sau cercetate de catre procuroarea Adina Florea din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Negulescu Mircea se pare ca vrea sa treaca de la calitatea de “Ucigaş de destine” (cu fetisurile sale) la calitatea de „om de casa”.
Surse din anturajul sau ne-au confiat ca, dupa ce a divortat de sotia sa, Negulescu Mircea domicilia in chirie, intr-un apartament in zona Bariera Bucuresti din Ploiesti.
„Fericita”, actuala concubina, polițista Popescu Ana Maria de la IPJ Prahova, probabil l-a ajutat sa isi termine si sa isi finaseze interiorul vilei obtinute ilegal si sa se mute impreuna cu el in aceasta locatie.
Maria Ana Popescu este o politista din Breaza transferata cu sprijinul procurorului amorez la IPJ Prahova (a divortat de Popescu Bogdan Alexandru, politist la Breaza). (Cerasela N.).Vom reveni!(Cerasela N.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

PROMO/Un militian din cadrul IPJ Prahova camatar, cu drogurile in “nari” si sifonarea datelor catre clanurile mafiote si retelele de prostitutie

Publicat

pe

După ce anul trecut si in acest an primarul Adrian Dobre a avut libertatea să se ocupe de bunăstarea angajaţilor din administraţia locală, a consilierului sau personal col ® SRI, Eugen Pruna si a zecilor de functionari publici angajati pe criteriile politice ale PNL,  acum se vede nevoit să facă disponibilizări.

Nu mai are bani, nici de salarii, nici de investiţii.

Primarul Adrian Dobre nu va face o reducere de personal cu cap și în interesul comunității. In loc sa incerce în primul rând o redistribuire a personalului spre birourile si institutiile care duc lipsă de angajați (vezi cazul Politiei Locale Ploiesti care in aceasta perioada nu a facut angajari si are o lipsa de personal de 13 posturi neocupate) si sa concedieze funcționarii de umplutură care nu îți pot justifica activitatea, ilustrul edil da ordin ca pana azi, 21.08.2019, orele 16.00 “fiecare structura subordonata sau aflata in coordonare, precum si aparatul de specialitate trebuie sa prezinte o propunere pentru reducerea cheltuielilor cu salariile, respectiv diminuarea salariilor si/sau reducerea de personal”.

“Nu plac cuiva, nu convin primarului Dobre sunt pa…” sunt din ce in ce mai multe declaratii ale functionarilor publici dupa aflarea circularei de ieri seara.

Reamintim ca a fost un mare scandal în Primăria Ploieşti din cauza unui consilier personal al primarului Adrian Dobre, acuzat că a demisionat din funcţie pentru a încasa banii pe concediul neefectuat, fapte dezvaluite Incisiv de Prahova si de mai multe ziare locale. La două săptămâni după ce a plecat din Primărie, consilierul a fost reangajat pe aceeaşi funcţie.

Primele acuze au venit din partea viceprimarului Cristian Ganea, care a explicat, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook, situaţia creată de consilierul Eugen Prună. Viceprimarul a precizat că Prună a reununţat la funcţia sa de consilier în data de 8 iunie, prin încetarea contractului cu acordul părţilor, pentru ca pe 20 iunie să fie reangajat pe acelaşi post. Odată cu plecarea din funcţie, Eugen Prună ar fi beneficiat şi de banii cuveniţi pentru concediul neefectuat, o sumă de aproximativ 10.000 de lei, conform afirmaţiilor viceprimarului Ganea. ”Dubla măsură a primarului Adrian Dobre nu cunoaşte limite! Primarul Ploieştiului demonstrează, încă o dată, dispreţ faţă de banul public. Deşi se plânge de lipsa banilor, primarul liberal are grijă de bunăstarea financiară a consilierilor personali. Am întreba public, cum oare se poate ca Eugen Prună, consilierul specialist în secrete publice, să demisioneze (de fapt nu a fost demisie, ci o încetare a contractului cu acordul părţilor) pe data de 8 iunie şi să fie reangajat pe 20 iunie? Interesant este că în cele câteva zile de….aşa zisă demisie, consilierul Prună a încasat peste o sută de milioane (zece mii de lei n.r.), banii pentru concediul de odihnă, neefectuat (pe hârtie)….Şi asta, în timp ce salariaţii Primăriei sunt obligaţi să îşi efectueze toate zilele de concediu de odihnă, ca nu cumva să aibă de încasat vreun leuţ de la bugetul local…. Deci? Cum stă treaba cu demisia domnului Prună? Ne răspundeţi public, domnule primar”, este mesajul viceprimarului Ganea.

O sa vedem daca consilierii locali vor fi pacaliti de acest celebru edil…(Cerasela N.).

 

 

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (IV)

Publicat

pe

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii:

  • procurorul NEGULESCU MIRCEA
  • procurorul Onea Lucian
  • procurorul RAILEANU CERASELA,
  • procurorul DEACONU GILUELA,
  • procurorul  SAVU ALFRED
  • procuror Stasie Eduard de la Prachetul de pe langa Tribunalul Prahova
  • Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
  • judecătorul  DINU IULIAN
  • judecătorul NITA CONSTANTIN
  • judecătorul TUDORAN MIHAI
  • judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
  • avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisarul “Ana” (trasferat de Negulescu Mircea la DNA – ST Ploiesti in ultima zi cand a finalizat dosarul pentru procurorul Topală Teodor-Bogdan de la  Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru a condamna un om de afaceri din Prahova, fara probe si/sau prin presiuni.
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.

Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin, cazul Mr ® Florea Daniel si cazul Petrache, asa cum am promis- vom reveni cu alte 32 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/08/10/grupul-de-crima-organizata-din-prahova-coordonat-de-dna-st-ploiesti-si-ororile-comise-iii/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/08/06/grupul-de-crima-organizata-din-prahova-coordonat-de-dna-st-ploiesti-si-ororile-comise-ii/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/08/03/grupul-de-crima-organizata-din-prahova-coordonat-de-dna-st-ploiesti-si-ororile-comise/

Azi va prezentam cazul ‘COZILOR DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA”, pentru a se intragi grupul de crima organizata, o investigatie a colegilor de la  Incisiv National.  

COZILE DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA

http://www.incisivnational.ro/2019/08/19/cozile-de-topor-de-la-anaf-specializate-in-falsuri-si-trucaje-in-constantari-financiar-fiscale-la-comanda-unitatilor-dna/

 

Fara cardasia unor asa-zisi ”specialisti” ANAF, cam toate cauzele penale ale procurorilor de elita din unitatea haules Ploiesti Se duceau aleia de suflet. Bine, majoritatea nici cu concursul acestor impostori de la ANAF nu rezista in instante si primesc achitari pe capete.

BUCURESTI – DNA – DIRECTIA NATIONALA ANTCORUPTIE

Prejudiciile stabilite de „specialistii” ANAF au fost foarte mari si nereale. Multi inculpati nu cunosc nici in prezent cat este (daca este) prejudiciul adevarat, corect. Au facut repetate cereri in timpul urmaririi penale din dosare sa li se admita efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniile financiar contabil si achizitii publice in scopul achitarii acestuia pentru a beneficia de dispozitiile art 10 din Legea nr. 241/2005, respectiv de cauza de nepedepsire.

Prin Ordonante, DNA-ST Ploiesti a respins pe banda rulanta cererile pe motiv ca primeaza doar parerea specialistilor parchetelor si nu se impune efectuarea unor expertize judiciare in cauza. Efectuarea unei expertize in faza judecatii nu ar mai da eficienta dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, cauza de nepedepsire functionand pana la primul termen de judecata.

Iata ca exemplu 0 cauza penala ”data de gard” la modul ordinar:

In ea s-au dispus si intocmit:

  1. Raportul de constatare tehnico-stiintifica din 05.06.2015 intocmit de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA, in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 a procurorului Negulescu Mircea, pentru perioada 2007-2015, privind trei firme, cu obiectivele:

– determinarea circuitului sumelor de bani rulate pe conturile celor 3 societati comerciale mentionate mai su, cu stabilirea sumelor operate cu titlu de achizitii si livrari, cu explicitare pe partea de creditare;

– determinarea sumelor de bani obtinute de cele 3 societati comerciale specificate mai sus din livrarea de bunuri si/sau servicii catre terti;

– determinarea destinatiei finale a sumelor de bani virate de cele 3 societati comerciale cu titlu de plata la furnizorii terti.

  1. Raport preliminar de constatare tehnico stiintifica din 31.07.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 20.07.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la relatiile comerciale ale SC ”X” SRL si SC ”Z” SRL cu diferiti parteneri economici in perioada 2012-2014, cu urmatoarele obiective:

identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2012-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;

– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;

– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.

  1. Raport final de constatare tehnico stiintifica din 08.10.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 29.09.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la operatiunile financiare si activitatile derulate de SC ”X” SRL) si SC ”Z” in perioada 2010-2014, cu obiectivele:

– identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2010-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;

– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;

– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.

  1. Raport de constatare tehnico stiintifica din 09.11.2015 intocmit de TULEA VLADIMIR SILVIU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi numar din data de 12.10.2015, ambele ale procurorului Deaconu Giluela, privind achizitiile publice efectuate de Politia Locala Ploiesti in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, cu un singur obiectiv:

– analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de director general TOADER CRISTINEL, in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, respectiv: SC RINN SRL Puchenii Mari, jud. Prahova, SC REWEX UWE SRK Ploiesti, SC DES LOGISTIC SRL Ploiesti, SC ARENA AUTO SRL Ploiesti, UNITATEA PROTEJATA AUTORIZATA SC FORM EXPERT HR CONSULTING SERV SRL Ploiesti, SC AMIT CREATIVE PRODUCTION SRL Ploiesti, SC FAXMEDIA CONSULTING SRL Ploiesti, SC DE FRANGHII CONSTRUCTII TRANSPORTURI DANIEL SRL Blejoi, SC BRATESTI DANY CONSTRUCT SRL Sirna, SC QUASAR LTD SRL Ploiesti, SC ALBIBO STEEL CONS SRL Sinaia, SC ADSO STAR CONSTRUCT SRL Berceni, SC VIPER SPIRIT SRL Bucuresti, SC FLIMAD SRL comuna Talea, SC DAN SEPSI SRL Ploiesti, SC GONIM TRANS SRL Targsoru-Vechi si SC ASESOFT INTERNATIONAL Ploiesti.  

Primul, intocmit la data de 05.06.2015 de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 emisa de NEGULESCU MIRCEA, nu a avut la baza nciun document financiar-contabil. Documentele financiar contabile ale celor doua firme au fost depuse la sediul Parchetului Curtii de Apel Ploiesti pe 08.06.2015, deci dupa 3 (trei) zile de la intocmirea Raportului! Prin Ordonanta din 03.06.2015, procurorul NEGULESCU MIRCEA a obligat o persoana luata la intamplare, pe care in mintea lui creata o considera in mod nelegal ca fiind considerat reprezentat al SC ”Z” SRL si SC ”X” SRL), sa puna la dispozitia unitatii de parchet toate documentele de evidenta contabila. Documentele au fost predate pe data de 08.06.2015, de avocatul firmelor, pentru ca bietul om nu le avea, nu stia despre ce-i vorba si nici nu stia unde sunt.

Strict din punct de vedere financiar-fiscal si contabil, specialistii au analizat si tras concluzii exclusiv pe baza extraselor de cont si a interogarii evidentelor fiscale ANAF (fila 3 din Raport).

Precaritatea constatarii „tehnico-stiintifice” a condus la evocarea unui „posibil” prejudiciu estimat la aberantele sume de:

  • 1.279.251,31 lei la SC ”X” SRL
  • 1.830.699 lei la SC ”Z” SRL,

iar valoarile totale ale tranzactiilor suspicionate a se incadra in prevederile Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor au fost de

  • 4.088.356,50 lei la prima si
  • 5.852.517,13 lei la a doua.

Doar un exemplu de presupuneri „stiintifico-fantastice”:desi se hazardeaza sa scrie ca sumele ridicate sub forma de numerar din conturi nu au o destinatie finala cunoscuta, tot „specialistii” scriu cateva randuri mai jos ca: „… la intocmirea prezentului raport nu am avut la dispozitie evidenta contabila a societatii – pagina 3 (bilanturi, balante de verificare, note contabile, registrul jurnal, registrele de casa si banca, facturi, contracte si alte inscrisuri…)”.

Deci, au intocmit un raport contabil fara a avea … evidenta contabila!!

Al doilea si al treilea, primul fiind denumit „preliminar”, au fost dispuse prin doua ordonante de catre procuror DEACONU GILUELA de la DNA Ploiesti. Au fost efectuate de specialistul SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul DNA si il contrazice pe primul in proportie de 90%.

S-au fixat obiective cu o evidenta incalcare a prezumtiei de nevinovatie, cu o tinta clara la care sa se raporteze specialistul, respectiv i s-a sugerat ca operatiunile financiare pe care urmeaza sa le analizeze au un „caracter nereal”, sunt fictive.

De retinut: La finalizarea Rechizitoriului, prejudiciul a fost diminuat la 200.000 euro (nici aceasta suma nefiind reala), iar acuzatia de spalare a banilor a disparut dintre capetele de acuzare!!!

Exactitatea acestui mijloc de proba este pusa la indoiala prin modul de formulare a obiectivului constatarii, care este redundant, fiind evident ca activitatile se refera la operatiuni financiare. Autorii, specialisti antifrauda in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti sau DNA, sunt sub indrumarea, subordonarea si controlul parchetelor, adica au o lipsa evidenta de independenta care constituie o suspiciune rezonabila pentru a caracteriza, fara teama de a gresi, aceste constatari ca fiind subiective (a se vedea si Decizia nr. 18/2008 a Curtii Constitutionale a Romaniei) si contradictorii, cel putin sub aspectul cuantumurilor sumelor pe care acestia le califica a fi prejudicii sau, si mai grav, spalare de bani.

In principal insa, critica se bazeaza pe metoda de realizare a analizei, enuntata chiar de specialistul antifrauda SPALATELU al PCA Ploiesti, la pagina 1 din Raportul preliminar: „analiza prin sondaj.

Asadar, nu a fost evaluata intreaga evidenta contabila a celor doua societati in perioada de referinta (2012-2014), impreuna cu rulajele bancare efectuate pe toate conturile detinute, specialistul emitand doar „suspiciuni rezonabile”. Nici pana astazi nu s-a efectuat o expertiza judiciara in domeniul financiar contabil.

Administratorii firmelor nu am fost citati pentru a participa la procedura stabilirii obiectivelor sau, ulterior, la punerea in discutie a concluziilor si la formularea de obiectiuni.

Baza legala a Rapoartelor de constatare a fost OUG nr. 74/2013, art. 3, art. 4, alin. 11 si 12 si art. 5, alin. 2 din Metodologia comuna nr. 1492/I/1/2014.

Rapoartele au, in realitate, un singur obiectiv (nu 3, cate sunt enumerate in preambul), respectiv identificarea operatiunilor financiare si o singura directie ordonata specialistilor: sa consemneze ca operatiunile financiare AU CARACTER NEREAL si ca unele firme au „UN COMPORTAMENT FINANCIAR INADECVAT” (sic!) acesta fiind ultimul pas care-i permite „specialistului” DNA, SPALATELU, sa plonjeze in concluzia ceruta de procurorul DNA, calificandu-le – cu o lejera lipsa de responsabilitate si profesionalism – a fi „DE TIP FANTOMA”, denumire ata de dragă unora (prin acestea incalcandu-se, din nou, prezumtia de nevinovatie).

Acuzarea a ocultat sau a lipsit de transparenta modul de efectuare a constatarilor si concluziile acestera. De altfel, nici nu s-a putut cunoaste si stabili daca specialistii erau sau nu incompatibili.

Intrand pe fond, trebuie subliniat ca specialistii nu au descris operatiunile, metodele, programele si echipamentele folosite, contrar obligatiilor care le reveneau potrivit art. 181, indice 1, alin. 2 C. Pr. pen. Mai mult, nu se precizeaza si, deci, nu stim daca specialistilor le-a fost pus la dispozitie continutul dosarului pentru a avea o imagine de ansamblu, sau pentru a studia anumite materiale / parti din dosar ori pentru a vedea, macar, explicatiile inculpatului sau ale administratorilor firmelor. Nu avem niciun argument pentru care s-a apelat la aceste constatari, deoarece nu s-a precizeaza daca exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau daca era o urgenta (si in ce constau acestea).

Raspunsurile de la obiectivele 2 si 3 sunt artificiale in primele trei Rapoarte, bazate pe date nereale si fara fundamentare, numai prin interpretarea unor date informatice gestionate de ANAF. Este evident ca acuzarea a urmarit incalcarea dreptului la aparare, a principiului prezumtiei de nevinovazie si al echitatii.

Rapoartele au fost contestate la 02.12.2015, iar acuzarea avea obligatia sa dispuna o expertiza judiciara (art. 172, alin. 12 C. pr. pen.), ceea ce nu s-a intamplat.

Desi perioada verificata prin Raportul SPALATELU este 2010-2014, s-au omis (paginile 4-30 din Raport) cei patru ani (2010 – 2014) pentru 10 (zece firme partenere), toate fara explicatie. Sub acest aspect, Raportul este INCOMPLET.

La Obiectivul 2 se consemneaza concluzii dubitative (vezi pagina 54 din Raport), iar Obiectivul 3 incepe direct cu concluzia ca „exista suspiciunea rezonabila…”! (Raportul final SPALATELU).

Partea finala a aceluiasi Raport (consecinte fiscale) – paginile 56-58 si concluziile (paginile 58-60) contin evidente aspecte subiective, ca de exemplu criteriile interpretate intr-o maniera pur personala de specialist pentru a caracteriza unele firme ca fiind „fantoma”, in conditiile in care cele 14 societati comerciale mentionate in Raportca „furnizori” in perioada 2011-2014 pentru achizitiile ”Z” si ”X” erau inregistrati la Oficiul Registrului Comertului (de la care s-au solicitat si depus la dosar fisa „Informatii de baza”) si in baza de date a ANAF, in Registrul contribuabililor, iar la data achizitiilor nu erau dizolvate, lichidate sau radiate.

Si mai interesant este ca SPALATELU anexeaza doar file din Registrul de casa pe III 2013 (”Z”) si pe III si V 2013 (”X”), confuzia adancindu-se si demonstrand insuficienta probelor avute in vedere de specialist, precum si, pe cale de consecinta, arata limitele evidente ale constatarii, cat si caracterul pro causa.

Principiul arhicunoscut, „in dubio pro reo” (art. 4, alin. 2 C. pr. pen.), ar fi trebuit sa-i nasca probleme deontologice si procedurale procurorului de caz, dar cum si DEACONU GILUELA si ONEA LUCIAN, colegii lui NEGULESCU MIRCEA, aveau cel mai scazut nivel tot la capitolul moralitate profesionala, evident ca Rechizitoriul a plecat catre instanta bazandu-se pe astfel de constatari.

Prezenta critica este sintetica, sumara, in instanta de judecata inculpatul urmand a o dezvolta si a propune admiterea probei cu efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniul financiar contabil si al activitatilor economico-financiare derulate de firmele incriminate in Rechizitoriu.

Cu privire la RAPORTUL DE CONSTATARE PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE REALIZATE DE POLITIA LOCALA PLOIESTI IN PERIOADA 2012-2014 al specialistului TULEA SILVIU VLADIMIR din cadrul DNA – Serviciul specialisti:

Baza legala: art. 172, alin. 7 C.P.P., art 181 indice 1 CPP, Ordonanta nr. 190/P/12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi nr. din 12.10.2015.

Desi primul text se refera la „domenii strict specializate”, din Raport nu rezulta ca specialistul DNA sa fie specializat pe achizitii publice. Textul mai precizeaza ca Raportul este o „opinie”, iar specialistului ii sunt ablicabile dispozitiile referitoare la martor (art. 114-123 CPP). De asemenea, Raportul nu cuprinde descrierea metodelor, programelor si echipamentelor utilizate in realizarea constatarilor si concluziilor, asa cum cere art. 1811, alin. 2 C. pr. pen., imprejurare care confera raportului un caracter mai putin stiintific decat unui unui raport de expertiza efectuat in baza art. 172, alin. 1- 6 C. pr. pen.

Obiectivul stabilit prin Ordonanta: „Analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de directorul general Toader Cristinel, in perioada 2012-2014, de la un nr. de 17 agenti economici”. Obiectivul este formulat generic, deci fara o nota distinctiva, contrar dispozitiilor art. 172, alin. 6, conform caruia trebuie sa se indice faptele, imprejurarile care trebuie clarificate si evaluate (vezi si art. 172, alin. 9 C. pr. pen.)

Se mentioneaza ca perioada cercetata este 2012-2014, desi inculpatul TC a preluat functia de director general in 10 august 2012, a fost trecut pe functie de director general adjunct in februarie 2015 si a fost suspendat din aceasta functie la 11 mai 2015.

Astfel, in mod gresit s-a retinut raspunderea directorului general pentru intregul an 2012, deoarece acesta a preluat functia la 10.08.2012 (lunile I-VII fiind total necunoscute managerului sub aspectul achizitiilor). Pe de alta parte, Planul de achizitii pe 2012, a fost aprobat in 2011, iar cel pe 2013, pana in august 2012, pe cale de consecinta si contractele fusesera deja incheiate (e. g. SC DES LOGISTICS SRL, cu toate cele patru contracte incheiate si executate sub vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti). A se vedea si filele 23-24, total achizitii nelegale in 2012: 245.612 lei, fara TVA, de care este facut raspunzator tot fetisul lui Portocala!!.

Mai mult, toata activitatea legata de achizitii era realizata de o comisie, iar hotararile acesteia erau puse in aplicare de compartimentele Achizitii publice, Contabilitate, Administrativ, Juridic-Contracte-Proceduri etc., directorul general semnand, la final, contractele rezultate, avand la baza toate semnaturile specialistilor de mai sus.

Tot ca raspuns la obiectivul stabilit prin Ordonanta, „specialistul” DNA utilizeaza sintagma „urmare analizei documentelor aflate la dosar”, nerezultand de nicaieri care sunt acestea. „Marele specialist” conchide cu rapunderea inculpatului, director general, „ordonator tertiar de credite”, desi prin Ordonanta de extindere a urmaririi penale din 20.11.2015, procurorul de caz, autor al Rechizitoriului, a stabilit ca inculpatul avea calitatea de … utilizator de credite bugetare ca „ordonator secundar de credite”.

Din cap. III„Prezentarea Politiei Locale Ploiesti”, se observa ca „specialistul” nu a studiat si nu cunoaste toate actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea politiei locale (facand referire doar la Legea nr. 155/2010). De aceea, nu cunoaste cui ii este subordonat serviciul public de interes local numit Politia Locala Ploiesti, lasand sa se inteleaga ca se subordoneaza Primarului, desi, in realitate, este in subordinea Consiliului Local Ploiesti (art. 1, alin. 1 din HCL nr. 347/28.09.2012) si doar directorul general isi indeplineste atributiile in mod nemijlocit sub autoritatea si controlul Primarului (art. 27 din HCL nr. 347/2012).

Este, deci, inacceptabil ca pe aceasta interpretare procausa si in acelasi timp pe o fractura logica, expertul si procurorul sa se bazeze in a-i aduce acuzatii unui functionar public cu functie de conducere de prejudiciere a Politiei Locale Ploiesti si sa se stabileasca cuantumul prejudiciului (a se vedea Raportul Tulea Vladimir Silviu, filele 4 si 187 si Rechizitoriul procuroarei DEACONU GILUELA, filele 21, 32 si 124 alin. final).

La filele 110-117, in Raportul specialistului DNA si in Rechizitoriu, la filele 76 -81, se constata, in contextul confuziei sus explicate, o eroare comuna: Politia Locala Ploiesti (PLP) ar avea statut de compartiment functional in cadrul aparatului de specialitate al Primarului !

Halal sa va fie, anchetatorii lui peste prajit, fiert si afumat!

PLP este o institutie publica de interes local, cu personalitate juridica, in sistemul administratiei publice locale, in subordinea Consiliului Local Ploiesti. Seful si un adjunct al PLP sunt numiti prin HCL, nu prin Dispozitie de Primar.

Personalul PLP beneficiaza de un statut legal special, iar infiintarea, organizarea / reprganizarea si functionarea PLP se face prin HCL, cu avizul obligatoriu al ANFP.

PLP nu face parte parte din aparatul propriu al autoritatii publice reperezentate de Primar, aparat care desfasoara activitati de secretariat, administrativ, gospodarire, intretinere, deservire, paza, protocol etc., ci are atributii si desfasoara activitati in scopul realizarii prerogativelor de putere publica exercitate de Consiliul Local.

Gestionarea activitatii operative a PLP se face de directorul general asistat de un adjunct, iar Organigrama (aprobata de Consiliul Local cu avizul ANFP) cuprinde 240 posturi, din care 176 functii specifice de politist local cu statut special, diferit de statutul personalului din aparatul propriu al Primarului sau compartimentele subordonate acestuia.

La cap. IV, filele 8-13, „Verificari anterioare efectuate in cauza”,asa zisul specialist DNA demonstreaza, inca o data, ca nu cunoaste semnatica unor notiuni si nici propriile atributii, atunci cand invoca acte de control/audit ale Camerei de Conturi Prahova care privesc anii 2010-2012, cand T.C. nici nu era director general, sau Auditul Primariei care vizeaza aceeasi perioada. Oricum, aceste acte nu s-au efectuat „in cauza”, respectiv in dosarul parchetului, fiind elementar de stiut semnificatia juridica a cuvantului cauza, ca temei juridic al unei actiuni sau, in sens larg, proces, litigiu, pricina. Mai mult, si la cap. VII„Mentiuni”,specialistul recidiveaza si invoca unele constatari ale „organului de audit intern al Primariei Ploiesti”, despre care nu exista la acel moment nicio certitudine privind concluziile finale, din moment ce materialul este intitulat PROIECT DE RAPORT DE AUDIT …”, ignorand, din nou, ca este vizata vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti.

La cap. V „Prezentare agenti economici” specialistul a analizat raporturile contractuale ale Politiei Locale Ploiesti cu 17 agenti economici, dar procurorul a retinut in Rechizitoriu doar 15. Nu exista o explicatie pentru aceasta situatie. De adaugat, in alta ordine de idei, ca nu exista niciun text de lege explicit care sa prevada obligatia privind declararea sarcinilor fiscale sau a platilor catre bugetul de stat in cazul celor 17 (15) societati comerciale furnizoare de produse, lucrari sau servicii.

In cap. VI „Achizitii efectuate, Acte normative incidente in cauza” se includ, in mod nejustificat in sfera de raspundere a inculpatului vanat de ”Zdreanta”, raporturile contractuale de achizitii bunuri si servicii cu furnizorii: SC RINN SRL, SC ARENA AUTO SRL, SC DES LOGISTIC SRL, SC FLIMAD SRL si SC SERVICES AUTO SERUS, desi contractele au fost incheiate si executate anterior numirii inculpatului in functia de director general al institutiei, sau doar partial executate dupa 10.08.2012, pe baza procedurilor de achizitii derulate sub vechea conducere. De altfel, achizitiile realizate in 2013 provin din aceleasi contracte anterioare.

Rezulta ca numai pentru perioada 2012-2013, inc. este facut responsabil pentru suma totala 1.079.797,86 lei – 245.612 lei fara TVA (anul 2012) si 834.185, 86 lei.

La cap. VIII „Atribuirea contractelor”,„specialistul” – desi constata ca majoritatea contractelor de achizitii nu este semnata de directorul general, mentionand singur ca sunt semnate „pentru” – nici la finalul capitolului (filele 116-117) si nici la finalul Raportului (filele 192-193), nu identifica persoana / calitatea functionarului public care a semnat „pentru”, ci, cu rea credinta, neintemeiat, consemneaza cum i-a cerut pseudo-procurorul Negulescu: ca raspunderea revine directorului general T.C.

Asta inseamna sa nu dai doi bani pe Justitie!!.

Raportul mai concluzioneaza ca T.C. a obtinut pentru sine si pentru agentii economici „un folos necuvenit in suma de 571.162,34 lei”, cu trimitere la Anexa 24 unde este nominalizat cu suma de 1.300 lei (288 euro), ceea ce ofera, la o prima citire, impresia unei batai de joc la adresa infaptuirii actului de justitie.

La filele 53 -113 din Raport, sunt exemplificate 64 de acte de achizitii si proceduri nesemnate de T.C.

Oricum, potrivit unei recente Decizii a CCR, rapoartele de constatare ale specialistilor ANAF nu mai sunt recunoscute a fi probe, deoarece aceste stranii personaje sunt incompatibile si lucreaza la acelasi prost stapan: Statul Roman!! (Cristina T).

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din București

Exclusiv9 ore inainte

Un nou caz “Caracal” la Mizil/POLIŢIA ORAŞULUI MIZIL controlata de gruparile de crima organizata/ Violuri musamalizate si dosare fabricate

Procurorul Mircea Negulescu a declarat luni, 23.10.2017, la Înalta Curte de Casație și Justiție, că „a fugit de acasă” împreună...

Exclusiv2 zile inainte

PROMO/Un militian din cadrul IPJ Prahova camatar, cu drogurile in “nari” si sifonarea datelor catre clanurile mafiote si retelele de prostitutie

După ce anul trecut si in acest an primarul Adrian Dobre a avut libertatea să se ocupe de bunăstarea angajaţilor...

Eveniment2 zile inainte

Cercei copii – Cum sa ii alegi?

Nu doar materialului ar trebui sa-i acorzi atentie atunci cand alegi cercei copii. Decoratia nu trebuie sa fie prea grea, deoarece o...

Exclusiv3 zile inainte

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (IV)

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii: procurorul NEGULESCU MIRCEA procurorul Onea...

Exclusiv3 zile inainte

Pantofii cu varful patrat sunt principala tendinta de încaltaminte din vara anului 2019

Cand credeam ca moda anilor 90 a apus, designerii ne-au uimit din nou dandu-si frau liber imaginaţiei si impanzind catwalk-ul...

Exclusiv3 zile inainte

Istoria celor mai cunoscute jocuri de noroc

Jocurile de noroc sunt printre cele mai vechi practici din lume cand vine vorba despre sporirea venitului printr-o forma sau...

Exclusiv4 zile inainte

Lotul de JUDO PETROLUL 1983-1986 FELICITA echipa de medici Dr. Dan Ioan Mihalache si Dr. Doru Stoian, din cadrul SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA PLOIESTI PRAHOVA

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei...

Eveniment4 zile inainte

„TOTUL PENTRU SPORT, TOTUL PENTRU TINEri!”, a fost motto-ul AJCSPH cu ocazia disputarii Trofeului Tineretului

In perioada 12 – 16 august 2019 s-a desfasurat la Constanta Trofeul Tineretului, o serie de competitii sportive la care...

Exclusiv5 zile inainte

Procuroarea activista, pupici cu lipici. Show total la volan! (Video)

Cotidianul a descoperit un nou exemplu de „asa nu” in randul procurorilor! Si Doamne fereste ce exemplu! Este vorba despre...

Exclusiv6 zile inainte

Procuror DNA, amenințat de șeful Poliției!

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei...

Viața în BucureștiO săptămână inainte

Vrei un calculator personalizat? Începe să-l construiești după bunul plac!

De ce dorești să construiești propriul calculator? Răspunsurile sunt foarte variate. Dacă puterea unui laptop nu te mulțumește și dacă...

ExclusivO săptămână inainte

Un fost sef STS, sefi si politisti locali din Politia Locala Ploiesti sunt acuzati de inducere în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei...

ExclusivO săptămână inainte

IN TENEBRELE JUSTITIEI „INDEPENDENTE”, DESFIINTATI DNA-ul!!!

In Octombrie 2014 am plecat la Paris, pentru un examen medical, la Spitalul American, precizeaza fostul sef SPP,Dumitru Iliescu. Doar...

ExclusivO săptămână inainte

Editorial/Ne plîngem că Statul nu are autoritate. Din nefericire așa este

Cerem redeschiderea dosarului minorelor,  eleve de liceu, din Drobeta Turnu Severin,  care a fost musamalizat de DIICOT Craiova, în care...

Afaceri2 săptămâni inainte

Agro Montana, distribuitorul tau self service

Inca de la infiintare si pana in prezent, pe parcursul celor aproximativ 4 ani, ne-am canalizat atentia catre producatori de...

Exclusiv2 săptămâni inainte

SRI, STS, Telekom si demersurile aflarii identitatii fiecarei persoane ce doreste sa utilizeze o cartela prepaid

Revenind la proiectul de OUG pentru modifcarea unor norme juridice in domeniul comunicatiilor electronice, in speta data a localizarii unui...

Știrea Zilei