România, partea fără sens. Simple posibilități:

Este posibil ca angajați ai DRPCIV (Permise și Înmatriculări Auto), împreună cu angajați ai Registrului Auto Român, să fi înmatriculat un număr mare de autovehicule furate, în cunoștință de cauză.

Este posibil ca autovehiculelor de la punctul 1 să le fi fost schimbată culoarea înainte de comercializare.

Este posibil ca un număr semnificativ de angajați ai Registrului Auto Român să fi emis certificate de autenticitate pentru autovehicule furate, în perioada prevăzută de lege.

Este posibil ca Registrul Auto Român să fi autorizat un număr semnificativ de service-uri auto care nu îndeplineau normele.

Este posibil ca legislația României să nu acopere satisfăcător problemele din domeniul tranzacțiilor auto legale/ilegale.

Este posibil ca, în târgul auto Vitan-Bârzești și în alte târguri auto din țară, să se fi vândut, de-a lungul timpului, un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.

Este posibil ca pe site-urile de anunțuri, de pe internet, să se fi vândut un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.

Un articol de Vlad Stoica

Citește mai multe despre posibile cazuri de corupție și abuzuri în cadrul Poliției Române, făcând click pe acest text

The post România, partea fără sens. Posibile cazuri de corupție în cadrul Registrului Auto Român și în cadrul Poliției Române appeared first on INCISIV TV.

Într-o Românie în care fiecare scrutin electoral pare o ruletă rusească, Călin Georgescu a devenit un personaj aparte pe scena politică. Suveranist autoproclamat și un critic vocal al influențelor externe, Georgescu a reușit să atragă atenția prin declarații care, dacă nu ar fi periculoase, ar putea trece drept umor absurd. Între promisiunile unei Românii independente și criticile la adresa Uniunii Europene și NATO, discursurile sale par să fie exact genul de „soluții” care fac Moscova să privească spre București cu zâmbetul pe buze.

Uniunea Europeană, dușmanul „suveranității”

Călin Georgescu nu ratează nicio ocazie să critice Uniunea Europeană, instituția care, între altele, a pompat miliarde de euro în dezvoltarea infrastructurii și economiei românești. „Uniunea Europeană este o închisoare economică pentru România,” a declarat Georgescu, ignorând că acea „închisoare” a deschis piețele occidentale pentru companiile și produsele românești.

Această retorică anti-UE devine cu atât mai contradictorie atunci când Georgescu vorbește despre dezvoltarea agriculturii și a economiei locale. Într-o frază laudă „potențialul nostru agricol imens”, dar omite să menționeze că fondurile europene au finanțat modernizarea agriculturii românești, iar accesul la piața europeană asigură vânzarea acestor produse. În viziunea lui Georgescu, însă, aceste beneficii ar trebui înlocuite cu un „model propriu”, care, desigur, nu este explicat niciodată concret.

NATO, inamicul invizibil

Criticile lui Georgescu nu se opresc la Uniunea Europeană. NATO devine ținta perfectă într-un discurs care seamănă mai degrabă cu un ecou al propagandei de la Kremlin decât cu o analiză realistă. „România nu este protejată de NATO, ci transformată într-un avanpost al intereselor străine,” spune el. Acest „avanpost”, însă, este ceea ce împiedică trupele ruse să-și încordeze mușchii la granița noastră estică. Însă pentru Georgescu, această „dependență” este inacceptabilă, chiar dacă alternativa implică vulnerabilitate strategică totală.

Economia „independentă”: o rețetă pentru dezastru

Planul lui Georgescu pentru economia României este, de asemenea, o mostră de idealism izolaționist. El susține că țara noastră ar trebui să se bazeze exclusiv pe resursele proprii, respingând ceea ce numește „colonialismul economic” al marilor corporații. Problema cu această viziune? România este deja integrată profund în lanțurile economice globale, iar ieșirea din acest sistem ar însemna un colaps economic rapid.

Mai mult, discursurile sale ignoră că o mare parte a economiei românești funcționează datorită investițiilor străine, în special ale companiilor europene. În viziunea sa, aceste investiții par să fie o problemă, dar nu există o soluție clară pentru ce ar înlocui acești investitori. Poate doar o „colaborare strategică” cu estul, deși această sugestie este lăsată să plutească vag în discurs.

Suveranitatea paradoxală și zâmbetul Moscovei

În timp ce Călin Georgescu promite o Românie „independentă”, discursurile sale par să fie mai degrabă o pledoarie pentru izolarea țării. Fiecare critică la adresa Uniunii Europene și NATO subminează poziția strategică a României și, în mod ironic, o apropie de brațele deschise ale Moscovei. Această „suveranitate” este, de fapt, o fantezie periculoasă care ar transforma România dintr-un partener respectat într-un pion vulnerabil.

Moscova nu are nevoie să trimită trupe sau să pornească propagandă agresivă atunci când lideri precum Georgescu promovează din interior o retorică anti-occidentală. Dacă acest tip de discurs va câștiga teren, Moscova nu doar că va zâmbi, ci va râde cu poftă. România ar deveni nu un stat suveran, ci unul izolat și slab, exact ce și-ar dori orice mare putere interesată de influență în regiune.

Întrebarea care rămâne

În fața unor asemenea declarații și planuri, întrebarea nu este dacă România poate supraviețui unui lider precum Călin Georgescu, ci dacă este dispusă să-și riște viitorul pentru o viziune care nu pare să aparțină intereselor naționale, ci mai degrabă celor care privesc spre București dinspre Est. Fiecare promisiune de suveranitate făcută de Georgescu este o invitație deschisă la vulnerabilitate, iar Moscova știe asta foarte bine.

The post Moscova se amuză: România „independentă” în viziunea lui Călin Georgescu appeared first on INCISIV TV.

România, țara unde fiecare plai este o poezie, pare să fi devenit și țara unde fiecare scobitoare devine o dramă națională. Într-o epocă în care liderii ar trebui să discute despre tehnologie, inovație și competitivitate globală, candidatul Călin Georgescu ne propune o întoarcere la rădăcini – la propriu și la figurat. Problema scobitorilor, pe care o consideră un simbol al colapsului nostru economic, este însă doar vârful aisbergului în viziunea domnului Georgescu, care promite salvarea României printr-un suveranism de inspirație estică.

Scobitori, suveranism și extreme drepte

„Cum să nu producem nici măcar o scobitoare?” se întreabă retoric Călin Georgescu, făcând din acest banal obiect un manifest împotriva Uniunii Europene și a „colonizării economice” a României. Discursul său, de un populism savuros, identifică Uniunea Europeană și NATO drept cauzele tuturor relelor, promovând o economie autarhică și izolată. Într-un context global, însă, această teorie are mai multe găuri decât un brânzet elvețian. România este al cincilea exportator de grâu din lume și un important producător de mașini, dar aceste detalii sunt omise. De ce? Pentru că în narativul domnului Georgescu, „străinii” sunt întotdeauna vinovați.

Atitudinea pro-Putin, evidentă în numeroasele sale declarații, confirmă o fascinație periculoasă pentru regimurile autoritare. În timp ce România beneficiază de sprijinul NATO și al UE pentru securitatea și dezvoltarea sa, Georgescu visează la un parteneriat strategic cu Moscova, oferind o retorică anti-occidentală care aduce aminte de extrema dreaptă interbelică. „Independența națională” despre care vorbește riscă să fie, în realitate, o dependență față de Kremlin.

Economia scobitorilor sau utopia izolaționismului

Dacă Călin Georgescu ar ajunge președinte, economia României ar putea intra într-o perioadă de profundă incertitudine. Ideile sale despre reindustrializare și revenirea la producția locală ignoră interdependența economică modernă. Într-o lume globalizată, crearea de scobitori nu este un indicator de succes economic, ci un nonsens.

În plus, viziunea sa nu include niciun plan concret pentru investiții, educație sau digitalizare, ci doar un discurs romantic despre „țărănimea pură” și „pământul nostru”. Acest suveranism retrograd riscă să aducă țara într-un izolaționism economic care ar putea paraliza comerțul și inovația.

Anti-NATO și anti-UE: Pericolul unui viitor incert

Georgescu își dorește o Românie „suverană”, dar refuză să vadă realitatea secolului XXI. Retorica sa anti-NATO și anti-UE este îngrijorătoare, în condițiile în care aceste instituții garantează nu doar securitatea țării, ci și accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltare. Susținerea sa voalată pentru ideologii pro-legionare nu face decât să sublinieze caracterul extremist al viziunii sale.

În concluzie, candidatura lui Călin Georgescu nu este despre scobitori sau despre suveranism, ci despre un plan periculos care ar putea arunca România într-un haos economic și politic. Sub masca unui patriotism aparent, se ascunde o agendă care amenință să transforme țara într-un stat izolat, prizonier al unor fantasme de altădată. România nu are nevoie de scobitori. Are nevoie de lideri care să construiască un viitor solid, nu să îl demoleze.

The post De ce nu mai producem nimic? Călin Georgescu atacă problema scobitorilor și nu numai. appeared first on INCISIV TV.