Social
Constipația cronică funcțională: definiție, cauze, evaluare clinică și opțiuni terapeutice

Deși este adesea minimalizată de pacienți și, uneori, chiar de cadrele medicale, constipația cronică funcțională reprezintă o problemă de sănătate publică, cu o prevalență estimată între 15% și 25% la nivel global, afectând predominant femeile adulte, în special în perioada perimenopauzală și postmenopauză.
Constipația nu trebuie privită ca o simplă tulburare de tranzit, ci ca o afecțiune multifactorială, care poate avea implicații sistemice, influențând starea generală, statusul nutrițional, echilibrul neurovegetativ și calitatea vieții.
Definiție clinică și criterii de diagnostic
Conform criteriilor Rome IV, constipația cronică funcțională se diagnostichează în prezența a minimum două dintre următoarele criterii, pe o perioadă de cel puțin 3 luni (cu debut cu cel puțin 6 luni anterior evaluării):
- Frecvență <3 scaune/săptămână
- Efort excesiv la defecație în >25% dintre ocazii
- Scaune dure sau fragmentate (tip 1–2 în scala Bristol)
- Senzația de evacuare incompletă
- Senzația de obstrucție anorectală
În plus, criteriile Rome IV impun absența durerii abdominale recurente ca simptom principal, acesta fiind un aspect care diferențiază constipația funcțională de sindromul de intestin iritabil cu predominanță constipativă (IBS‑C).
Fiziopatologie
Constipația funcțională este clasificată drept o tulburare de motilitate gastrointestinală în absența unei leziuni organice structurale detectabile. Mecanismele fiziopatologice sunt variate și pot implica atât tulburări de tranzit colonic, cât și disfuncții ale mecanismelor de evacuare anorectală.
În formele cu tranzit colonic întârziat, există o reducere a frecvenței și amplitudinii contracțiilor propulsive la nivelul colonului, în special în segmentele sigmoid și descendens. Această hipomotilitate determină acumularea conținutului fecal și deshidratarea excesivă a scaunului, ceea ce agravează constipația.
În alte cazuri, cauza predominantă este o disfuncție de evacuare, adesea legată de disinergia planșeului pelvin. Aceasta presupune o coordonare defectuoasă între mușchii puborectalis și sfincterul anal extern în timpul defecației, rezultând în contracții paradoxale sau relaxare insuficientă.
Un alt element central în fiziopatologie este axa intestin–creier, care joacă un rol major în reglarea motilității, secreției intestinale și percepției viscerale. Dezechilibrele în această comunicare bidirecțională, frecvente în context de stres cronic, anxietate sau depresie, pot contribui semnificativ la menținerea simptomatologiei.
Cauze și factori predispozanți
Pe lângă mecanismele fiziopatologice propriu-zise, trebuie considerați o serie de factori favorizanți:
- Aport alimentar deficitar în fibre (<20g/zi)
- Hidratare insuficientă cronică
- Sedentarism
- Tulburări endocrine (în special hipotiroidism, hipercalcemie, diabet zaharat)
- Medicație constipantă: antidepresive triciclice, opioide, anticolinergice, antiacide cu aluminiu, fier
- Disbioză intestinală. Alterarea compoziției microbiotei intestinale poate reduce producția de acizi grași cu lanț scurt, esențiali pentru motilitate.
Diagnostic diferențial
Este esențial să excludem patologia organică sau structurală colonică, inclusiv:
- Boala inflamatorie intestinală (Crohn, colită ulcerativă)
- Neoplasm colorectal
- Stenoze colice post-diverticulită
- Boala Hirschsprung (la adultul tânăr – foarte rar)
- Hipotiroidism sever
- Neuropatii diabetice
În cazul pacienților cu semne de alarmă (scădere ponderală, anemie, rectoragii, vârstă >50 ani la debutul simptomatologiei), se recomandă colonoscopie completă.
Rolul microbiomului intestinal
Pacienții cu constipația cronică au frecvent un profil de microbiotă alterat, cu diversitate bacteriană redusă și niveluri scăzute de specii producătoare de butirat, precum Faecalibacterium prausnitzii sau Roseburia spp.
Butiratul este esențial pentru:
- motilitatea colonică (prin stimularea receptorilor GPR43)
- integritatea mucoasei epiteliale
- reglarea inflamației locale
Reechilibrarea florei intestinale poate implica modificări alimentare, introducerea de prebiotice naturale (inulină, psyllium), iar în cazuri selecționate, probiotice specifice cu acțiune asupra motilității (ex. Bifidobacterium lactis HN019, Lactobacillus casei Shirota).
Tratament: recomandări și opțiuni
Tratamentul pentru constipația cronică funcțională trebuie să fie individualizat, în funcție de mecanismul fiziopatologic predominant (tranzit colonic lent vs. evacuare anorectală deficitară), dar și ținând cont de comorbiditățile existente și de răspunsul anterior la terapii.
În majoritatea cazurilor, intervențiile de primă linie includ modificarea stilului de viață. Se recomandă adoptarea unei diete cu un aport adecvat de fibre (25–30 g/zi), provenite atât din surse solubile (ovăz, psyllium, semințe de in), cât și insolubile (legume, tărâțe, fructe). Hidratarea este esențială, fiind necesar un aport de minimum 1,5–2 litri de apă pe zi, pentru a evita deshidratarea scaunului în colon. Activitatea fizică zilnică, chiar și moderată (30 de minute de mers alert), s-a dovedit a fi un stimulent eficient al motilității intestinale. De asemenea, este importantă stabilirea unei rutine fiziologice: pacientul trebuie încurajat să aloce zilnic, preferabil dimineața, timp pentru defecație, într-un mediu liniștit, fără grabă sau inhibiții comportamentale.
Dacă măsurile non-farmacologice nu sunt suficiente, se poate recurge la tratament medicamentos, începând cu fibre solubile (psyllium), care sunt bine tolerate și pot fi administrate pe termen lung. Laxativele osmotice, precum macrogol (PEG), sunt considerate de primă alegere în formele moderate de constipație funcțională, datorită profilului favorabil de siguranță și eficiență. Laxativele stimulante, cum ar fi bisacodil sau senna, pot fi utilizate ocazional, dar nu sunt recomandate pentru utilizare cronică, din cauza riscului de alterare a reflexului colonic și de dezvoltare a dependenței funcționale.
În cazurile refractare la tratamentele standard, se poate lua în considerare administrarea de agoniști ai receptorilor 5-HT4, precum prucaloprid, care stimulează activitatea propulsivă a colonului. Acest medicament este indicat în formele de constipație cronică severă, mai ales la femei, în lipsa unei etiologii organice.
Pentru pacienții cu disinergie defecațională documentată prin explorări funcționale (manometrie anorectală, defecografie), terapia prin biofeedback reprezintă o opțiune validată, cu rezultate foarte bune în cazurile selectate. Această intervenție presupune reeducarea răspunsurilor musculare voluntare și involuntare implicate în actul defecației și necesită implicarea activă a pacientului, pe termen mediu.
Concluzie
Constipația cronică funcțională este o tulburare digestivă frecventă, dar adesea subdiagnosticată și tratată empiric. Pentru a obține rezultate reale, este esențială o abordare diferențiată, bazată pe înțelegerea mecanismului predominant: tranzit colonic lent, evacuare anorectală deficitară sau comorbidități metabolice ori neurogastroenterologice.
Tratamentul trebuie să fie personalizat, progresiv și susținut de educație medicală corectă. Utilizarea cronică a laxativelor fără o indicație clară sau automedicația pot agrava simptomatologia și întârzia intervenția adecvată.
Ca medic gastroenterolog cu experiență în nutriție clinică, consider că în fața oricărei tulburări funcționale digestive, inclusiv constipația, este important să nu tratăm simptomele izolat, ci să investigăm contextul complet: stilul de viață, istoricul medical, interacțiunile medicamentoase, statusul nutrițional și echilibrul microbiomului intestinal.
Dacă te confrunți cu constipație recurentă, disconfort digestiv persistent sau simptome care îți afectează ritmul zilnic, te încurajez să te programezi pentru o evaluare medicală completă.
Social
Pahare din carton pentru Crăciun, cu design festiv, de la Evamar

Piața HoReCa este tot mai competitivă și, ca întotdeauna, detaliile vizuale sunt cele care fac diferența. Evamar, unul dintre principalii furnizori de ambalaje de unică folosinţă ecologice din România, lansează o nouă colecție de pahare din carton pentru Crăciun, gândite pentru cafenele, restaurante, hoteluri și evenimente de iarnă.
Colecția include două dimensiuni: pahare din carton pentru Crăciun 8 oz și 12 oz. Ambele reunesc designuri tematice în culori vibrante, inspirate din atmosfera sărbătorilor. Paharele sunt realizate din carton alimentar premium, imprimat cu grafică de sezon și finisaj mat de înaltă calitate.
Designul de sezon, noul limbaj vizual al cafenelelor și atracția târgurilor de Crăciun
Crăciunul aduce, an de an, o schimbare în comportamentul consumatorilor. Oamenii nu caută doar gust, ci caută o experiență. În acest context, paharele de carton tematice devin un element-cheie de branding vizual pentru businessurile din HoReCa.
Un pahar poate spune mai mult decât un panou publicitar. În decembrie, clienții vor să simtă că fac parte din povestea unui brand, nu doar să cumpere o cafea. De aceea, colecția de pahare din carton pentru Crăciun a fost creată special pentru a transmite emoție, bucurie și apartenență. Cu modele precum soldățelul de tinichea, renul festiv sau mesajul „Merry Christmas”, colecția de pahare din carton pentru cafea aduc un plus de personalitate fiecărui produs servit.
Ambalaje HoReCa tematice care susțin un comportament eco-responsabil
Colecția de pahare de unică folosință pentru Crăciun este fabricată din carton biodegradabil și reciclabil, conform standardelor europene pentru materiale alimentare. Evamar continuă astfel direcția asumată în ultimii ani: dezvoltarea unor soluții de ambalaje sustenabile pentru HoReCa, care oferă atât siguranță alimentară, cât și un impact redus asupra mediului.
În ultimii ani, tot mai multe cafenele și restaurante se orientează către produse eco fără a renunța la estetica de brand. De aceea, au fost create paharele din carton cu tematică de Crăciun pentru HoReCa astfel încât să fie atât frumoase, cât și responsabile. În fond, grija pentru mediu și grija pentru client merg mână în mână.
Calitate, rezistență și versatilitate pentru domeniul HoReCa
Noile pahare din carton cu tematică de Crăciun au un perete dublu pentru protecție termică și un strat interior tratat pentru a preveni scurgerile. Astfel, băuturile calde își păstrează temperatura fără a deforma materialul sau a afecta confortul la atingere.
Disponibile în seturi de 25 de bucăți, cu un preț care pornește de la 0,36 lei/bucată, paharele reprezintă o soluție eficientă din punct de vedere al costurilor pentru orice afacere HoReCa care dorește să adauge un detaliu festiv în meniul de sezon. Designurile sunt imprimate în culori puternice: roșu, verde, albastru, galben.
Așadar, în contextul în care brandingul vizual devine o componentă strategică în HoReCa, Evamar mizează pe paharele de Crăciun personalizate ca pe un instrument de comunicare directă cu clientul. Cafenelele și restaurantele care aleg astfel de produse oferă o experiență care stimulează loialitatea și memorabilitatea brandului.
În perioada sărbătorilor, vânzările cresc cu până la 20% în locațiile care adoptă ambalaje tematice. Clienții reacționează pozitiv la designurile vesele, iar fotografiile postate pe rețelele sociale devin o formă organică de promovare.
Despre tendința „Instagrammable coffee”
Un alt aspect care a schimbat semnificativ comportamentul de consum este dorința clienților de a împărtăși momentele lor vizuale. Astăzi, aproape fiecare cafea ajunge pe Instagram sau TikTok. Ambalajele tematice au fost, sunt și vor rămâne o formă de marketing organic atâta timp cât există social media. Prin urmare, fiecare pahar trebuie să fie suficient de expresiv încât să nu aibă nevoie de descriere. Să-l vezi și să știi imediat că e Crăciunul. Să simți că e ceva cald, familiar și pozitiv.
Prin culori echilibrate, personaje ilustrate și un design care atrage atenția fără să devină strident, paharele din carton pentru Crăciun se înscriu perfect în această tendință. Vizibilitatea nu se cumpără, ci se câștigă prin experiență.
Disponibilitate
Colecția de pahare din carton este disponibilă pe site-ul oficial www.evamar.ro, în categoria Pahare. Produsele pot fi comandate online, în cantități adaptate nevoilor diferitelor tipuri de afaceri începând de la cafenele independente la lanțuri HoReCa și organizatori de evenimente.
Social
LABIRINT – Sergiu Tuhuțiu debutează ca actor într-un spectacol care îmbină muzica și teatrul: o confesiune despre greșeli, iubire și supraviețuire

După ce a cucerit marile scene ale lumii, de la Londra la New York și până la Sankt Petersburg, pianistul Sergiu Tuhuțiu își surprinde publicul cu o nouă provocare artistică: debutul său ca actor într-un spectacol curajos, intens și profund emoționant – LABIRINT.
Este o experiență scenică unică: un singur om, un pian și o poveste care te lasă fără aer. O mărturisire sinceră, dureroasă, dar și eliberatoare, despre greșeli, iubire și puterea de a supraviețui prin muzică.
Spectacolul nu este doar o întâlnire între teatru și concert, ci o întâlnire între suflete – între artist și public, între cuvânt și sunet, între tăcere și explozie de emoții.
În spatele acestei creații stă o echipă magică, formată din trei artiști care transformă simplitatea în rafinament:
- Text și regie: Natalie Ester
- Scenografie: Oana Micu
- Light design: Andrei Ignat
Trei magicieni ai detaliilor care dau viață unei lumi delicate și copleșitoare, în care fiecare notă și fiecare cuvânt contează.
Un spectacol care nu se privește. Se trăiește.
O confesiune artistică despre curajul de a te reinventa și despre forța artei de a vindeca.
Sergiu Tuhuțiu – un artist complet, într-o poveste despre viață spusă prin muzică și teatru. Puteţi achiziţiona bilete de AICI.
Social
De unde vine mitul „detox”?

„Detox”-ul din social media promite curățarea colonului, regenerarea ficatului și „eliminarea toxinelor” în 3–7 zile, prin diete lichide, post prelungit sau suplimente. O analiză critică publicată în Journal of Human Nutrition and Dietetics arată însă că există foarte puține date clinice robuste care să susțină eficacitatea acestor cure, iar riscurile (dezechilibre nutriționale, efect yo‑yo) sunt subraportate.
Ce este detoxifierea din punct de vedere medical
Detoxifierea este un proces fiziologic continuu prin care organismul transformă și elimină compuși endogeni (metaboliți reactivi, hormoni în exces, ROS) și exogeni (medicamente, alcool, poluanți).
Piesa centrală o reprezintă ficatul, care efectuează biotransformarea în două faze: faza I (în special enzimele citocromului P450) urmată de faza II (conjugări cu glutation, sulfat, glucuronat), transformând moleculele lipofile în compuși mai hidrosolubili, excretabili. Rinichii finalizează excreția. Intestinul contribuie prin legarea de fibre și eliminarea fecală, iar plămânii și pielea au roluri auxiliare.
Somnul și „detoxul” cerebral
Un domeniu cu dovezi solide este clearance‑ul metabolic cerebral în somn. Studii experimentale la animale au arătat că somnul crește spațiul interstițial și intensifică schimbul LCR‑spațiu interstițial, facilitând eliminarea metaboliților (inclusiv β‑amiloid). Conceptul sistemului “glympatic” explică de ce deprivarea de somn degradează homeostazia neurală.
Deși translarea completă la om e încă în curs, somnul profund rămâne o intervenție fiziologică validă pentru „igiena metabolică”, nu o cură-șoc.
De ce curele „detox” pot face rău
Restricțiile calorice drastice (≤800–1000 kcal/zi), mai ales când sunt și sărace în proteine, determină scăderea activării căii mTOR și a sintezei proteice, cu trecerea rapidă în catabolism. Organismul compensează prin proteoliză (în special din mușchiul scheletic) pentru gluconeogeneză, ceea ce se traduce clinic prin pierdere de masă musculară (nu de grăsime), fatigabilitate, scăderea rezistenței la efort și risc de sarcopenie la persoanele vulnerabile. În paralel, scad IGF‑1 și T3, iar cortizolul poate crește, accentuând starea catabolică.
Totodată, aportul scăzut de carbohidrați complecși și proteine reduce substratul gluconeogenetic stabil și scade rezerva glicogenică hepatică. Rezultatul: hipoglicemie (în special la persoanele cu activitate fizică diurnă) și variabilitate glicemică cu amețeli, cefalee, iritabilitate, „ceață mentală”. La pacienții cu insulinorezistență sau tratamente hipoglicemiante, oscilațiile pot fi simptomatice.
De asemenea, protocoalele liquid‑only sau curele foarte restrictive reduc drastic aportul de fibre fermentabile (inulină, FOS, beta‑glucani), ceea ce scade substratul colonic pentru producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFA) – în special butiratul, critic pentru energia colonocitelor. În 24–48 de ore se pot observa:
- scăderea producătorilor de butirat (Faecalibacterium, Roseburia) și a diversității alfa;
- creșterea oportuniștilor pro‑inflamatori (ex. anumite Proteobacteria);
- alterarea funcției barierei (down‑reglarea proteinelor de joncțiune strânsă, occludin, claudin) și creșterea permeabilității mucozale.
Clinic, se traduc prin balonare, tranzit oscilant și hipersensibilitate viscerală.
Ce facem corect, practic
Dacă obiectivul este optimizarea digestiei, reducerea balonării sau reglarea tranzitului, soluția nu constă în diete extreme, ci în intervenții fiziologice, sustenabile, care sprijină funcționarea sistemului digestiv fără a-l suprasolicita sau dezechilibra.
Aport proteic adecvat (≈1–1,2 g/kgc/zi)
Proteinele sunt esențiale atât doar pentru menținerea masei musculare, cât și pentru activitatea enzimatica hepatică, sinteza de glutation (principalul antioxidant intracelular implicat în faza II de detoxifiere), și pentru susținerea florei benefice care metabolizează aminoacizii. Un aport proteic sub 0,8 g/kgc în contextul unei diete restrictive poate reduce capacitatea de biotransformare hepatică și accentua catabolismul muscular.
Fibre alimentare titrate, 20–30 g/zi
Fibrele trebuie reintroduse progresiv, în funcție de toleranță. Solubile (psyllium, ovăz, mucilagii din semințe de in sau chia) reglează consistența scaunului și au rol prebiotic. Insolubile (tărâțe, legume gătite, semințe) cresc volumul și stimulează peristaltismul. Prin fermentație colonică, fibrele susțin producția de acizi grași cu lanț scurt (ex. butirat), care au efect antiinflamator și ajută la refacerea mucoasei intestinale.
Notă: introducerea bruscă a fibrelor, în lipsa unei hidratări adecvate, poate accentua balonarea și disconfortul abdominal. De aceea, se recomandă titrare lentă, începând cu 5–10 g/zi.
Hidratare constantă, adaptată
Un aport de 1,5–2 litri de apă pe zi este recomandat în absența contraindicațiilor. Hidratarea sprijină secreția și fluxul biliar, susține excreția renală și optimizează consistența scaunului. În caz de dietă bogată în fibre sau debut de tratament cu probiotice, nevoia de lichide poate crește. La pacienții cu tendință la constipație, aportul hidric sub 1,2 l/zi poate neutraliza complet efectul benefic al fibrelor.
Mese structurate, cu ritm alimentar stabil
Digestia eficientă este favorizată de mese regulate, fără ferestre de post prelungit (>6–8 h în timpul zilei), care pot duce la hipoglicemie, scăderea motilității gastrointestinale și compensare calorică seara.
Ritmul alimentar stabil susține și activitatea complexului mioelectric migrator (MMC), esențial în golirea intestinului subțire între mese. La pacienții cu dispepsie funcțională, mesele neregulate pot accentua simptomele prin disritmie gastro-duodenală.
Ideal: 3 mese principale + 1 gustare ușoară, în funcție de necesarul caloric, cu evitarea hiperalimentării seara.
Somn de calitate și activitate fizică moderată
Somnul odihnitor (≥7 h/noapte) este corelat cu reducerea inflamației sistemice, reglarea cortizolului și susținerea fazei de regenerare hepatică. Tulburările de somn afectează axa intestin–creier, cresc hipersensibilitatea viscerală și pot deregla secrețiile digestive.
Activitatea fizică moderată (20–30 min/zi: mers alert, yoga, pilates) susține motilitatea intestinală, îmbunătățește tonusul vagal și contribuie indirect la diversitatea microbiotei.
Refeeding progresiv după diete restrictive
În cazul pacienților care vin după o cură restrictivă sau perioadă de alimentație dezechilibrată, recomandăm un protocol de reechilibrare nutrițională graduală (re-feeding). Aceasta presupune:
- reintroducerea treptată a proteinelor și lipidelor sănătoase
- titrarea carbohidraților complecși și a fibrelor
- monitorizarea toleranței digestive (balonare, durere, tranzit)
- susținerea florei intestinale (prebiotice naturale, alimente fermentate sau, la nevoie, probiotice)
- evaluarea statusului vitaminic și mineral (vitamina D, B12, zinc, magneziu) dacă simptomatologia o impune
Scopul nu este revenirea rapidă la un meniu „ideal”, ci reconstrucția toleranței și a funcției digestive pas cu pas, în funcție de pacient.
Concluzie
Nu există „shortcut”-uri nutriționale care să accelereze fazele de biotransformare hepatică peste fiziologie. Dimpotrivă, restricțiile pot reduce substratul pentru conjugare (ex. glutation), slăbind detoxifierea. În schimb, somnul, fibrele, hidratarea, mișcarea sunt intervenții cu baze biologice clare; nu sunt spectaculoase, dar sunt eficiente și sigure. Așadar, „detoxul” util nu e o cură, ci o capacitate pe care o susținem zilnic prin alimentație variată, proteine adecvate, fibre titrate, igiena somnului și managementul stresului.
-
Evenimentacum o săptămână
Se lansează House of Anastasia, a treia colecție a tinerei designer Sara Anastasia Buzdun
-
Socialacum 7 zile
LABIRINT – Sergiu Tuhuțiu debutează ca actor într-un spectacol care îmbină muzica și teatrul: o confesiune despre greșeli, iubire și supraviețuire
-
Afaceriacum o săptămână
Direktcar a adus adrenalină și inovație la Salonul Auto București 2025
-
Evenimentacum o săptămână
O adolescentă influencer deschide o sală de balet și arte frumoase
-
Afaceriacum o săptămână
De ce mobila standard nu se potrivește în living și cum rezolvi cu mobilă la comandă
-
Uncategorizedacum 6 zile
Rezultatele studiului AFSRU – HR Insights 2025
-
Evenimentacum 7 zile
Consumul de pește în sarcină
-
Evenimentacum o săptămână
Thrillerul MVM în România. Este compania maghiară care vrea să cumpere E.ON Furnizare un „Cal Troian al Rusiei”? Mituri politizate vs. realitate