Deficitul de fier este una dintre cele mai frecvente cauze de oboseală, anemie și scădere a capacității de concentrare, însă puțini știu că nu întotdeauna provine dintr-o alimentație săracă în fier. În numeroase cazuri, problema reală este digestivă: organismul nu mai poate absorbi corect fierul din alimente, din cauza inflamației intestinale, disbiozei, gastritei atrofice sau bolii celiace. În aceste situații, suplimentele clasice nu aduc rezultate, iar valorile de feritină rămân scăzute în ciuda tratamentului.

În acest articol, explicăm de ce absorbția fierului depinde de sănătatea intestinului, care sunt cauzele medicale ale malabsorbției de fier, cum se corelează microbiomul intestinal cu metabolismul fierului și ce analize pot identifica un deficit „ascuns”.

Deficitul de fier nu înseamnă întotdeauna „nu mănânc suficient”

Fierul este un element esențial pentru formarea hemoglobinei și transportul oxigenului către țesuturi. Deși un aport alimentar scăzut poate contribui la apariția anemiei, absorbția fierului depinde în mod direct de starea tractului digestiv. La nivel global, peste 1,2 miliarde de persoane prezintă anemie feriprivă, iar studiile arată că în peste o treime dintre cazuri, dieta este adecvată, însă există probleme de absorbție intestinală.

Mucoasa intestinală, aciditatea gastrică și echilibrul microbiomului sunt factori esențiali pentru transformarea fierului în forma sa activă și pentru transportul său către sânge. Așadar, chiar și o dietă bogată în surse de fier nu garantează o absorbție eficientă dacă există inflamație digestivă sau dezechilibru bacterian.

Cum se absoarbe fierul în organism

Pentru ca fierul din alimente să ajungă acolo unde trebuie, adică în sânge și apoi în celule, organismul urmează un proces atent controlat, care începe în stomac și continuă în intestinul subțire. Dacă ar fi să-l comparăm cu un circuit de transport, stomacul este gara de plecare, iar duodenul și jejunul (primele segmente ale intestinului subțire) sunt principalele stații unde fierul „se îmbarcă” spre sânge.

În această etapă, celulele intestinale (numite enterocite) folosesc mici „transportoare” specializate, similare unor porți cu acces controlat. Unul dintre ele este DMT1, care preia fierul în forma sa activă (numită Fe²⁺) și îl transferă în interiorul celulei. De aici, o altă proteină numită ferroportină acționează ca o „ieșire spre circulație”, eliberând fierul în sânge.

Întregul proces este reglat fin de hepcidină, un hormon produs de ficat, care este un fel de „paznic al porților”. Când organismul are suficient fier sau când există inflamație, hepcidina crește și „închide poarta” ferroportinei, pentru a limita absorbția. Acesta este motivul pentru care, în inflamațiile cronice intestinale sau în infecții, valorile de fier pot fi scăzute, chiar dacă alimentația este corectă.

Fierul se găsește în două forme principale:

• fier hemic, din carne, pește sau ouă, care se absoarbe ușor (aproximativ 20–30% din cantitatea ingerată);
• fier non-hemic, din legume, cereale și semințe, care are o absorbție mai scăzută (sub 10%) și necesită acid gastric și vitamina C pentru a deveni biodisponibil.

Aici intervine o problemă frecvent ignorată, și anume aciditatea gastrică. În condiții normale, acidul gastric are rolul de a menține fierul într-o formă solubilă, „pregătită” pentru a fi absorbită. Când aciditatea este scăzută (de exemplu, din cauza tratamentelor antiacide, a gastritei sau a infecției cu Helicobacter pylori), fierul rămâne într-o formă inactivă, greu de procesat.

Pe termen lung, și inflamațiile intestinale pot perturba acest mecanism. Mucoasa inflamată nu mai funcționează ca o barieră selectivă, iar organismul reacționează prin creșterea hepcidinei, reducând intenționat absorbția fierului ca mecanism de protecție. Astfel apare un paradox frecvent întâlnit în practică: pacientul are alimentație echilibrată, dar continuă să aibă deficit de fier.

Intestinul poate deveni cauza reală a deficitului de fier

De multe ori, pacienții cu valori scăzute ale fierului își pun întrebarea: „Dar eu mănânc bine, de ce tot am anemie?” Răspunsul, de cele mai multe ori, nu este în farfurie, ci în modul în care organismul procesează ceea ce primește. Există mai multe afecțiuni digestive care pot împiedica absorbția normală a fierului, chiar și atunci când aportul alimentar este corect.

Stomacul are rolul de „preparator chimic” al fierului. Acidul gastric ajută la transformarea fierului alimentar în forma sa activă, ușor de absorbit. În gastrita atrofică, o inflamație cronică în care celulele care secretă acid și factor intrinsec se distrug treptat,  acest proces se blochează. Pe măsură ce aciditatea scade, fierul rămâne într-o formă oxidată (Fe³⁺), dificil de absorbit.

În plus, aceeași afecțiune poate reduce și absorbția vitaminei B12, ceea ce explică de ce uneori pacienții cu gastrită atrofică prezintă anemie mixtă (feriprivă + megaloblastică). Mulți pacienți ajung la medic cu valori scăzute ale feritinei și hemoglobinei, deși alimentația este normală.

În boala celiacă, glutenul determină o reacție imună anormală, care inflamează și deteriorează vilozitățile intestinale. Dacă ne imaginăm mucoasa intestinală ca pe o pânză fină plină de pliuri (vilozități), în celiacie aceste pliuri se aplatizează, iar suprafața de absorbție se reduce dramatic.

Deoarece duodenul este zona principală unde se absoarbe fierul, inflamația celiacă duce inevitabil la malabsorbție. Chiar și cantități mici de gluten (pâine, sosuri, cereale ascunse) pot menține inflamația și pot împiedica refacerea rezervelor de fier. Abia după eliminarea completă a glutenului, în 6–12 luni, feritina tinde să revină la normal, în funcție de aderența la dieta fără gluten și severitatea inițială.

Analize recomandate în deficitul de fier

Identificarea cauzei este esențială pentru tratament. Pe lângă hemoleucogramă, sunt utile:

• Feritină serică – indicatorul cel mai sensibil al rezervelor de fier (<30 ng/mL sugerează deficit).
• TIBC și saturația transferinei – arată cât de bine este transportat fierul în organism.
• Vitamina B12 și folat – pentru diagnostic diferențial.
• Test Helicobacter pylori și anticorpi anti-transglutaminază (celiachie).
• Calprotectină fecală – pentru depistarea inflamației intestinale.

Dacă valorile rămân scăzute în ciuda tratamentului, e indicată o evaluare gastroenterologică completă, inclusiv a microbiomului intestinal.

Concluzie

Deficitul de fier nu este întotdeauna o problemă de alimentație, ci adesea un semnal al unei disfuncții digestive care împiedică absorbția corectă. Corectarea unui deficit de fier nu înseamnă doar administrarea de suplimente. În spatele unei feritine scăzute se pot ascunde mecanisme complexe care țin de microbiom, secreția gastrică, integritatea mucoasei și chiar de echilibrul hormonal sau imun.

O evaluare gastro-nutrițională completă, care integrează analizele de laborator, istoricul digestiv și statusul microbiotei, este cea mai sigură cale pentru a trata cauza, nu doar efectul. Dacă te confrunți cu oboseală persistentă, valori scăzute ale feritinei sau tulburări digestive, poti să te programezi pentru o evaluare medicală completă la Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog şi nutriţionist.

România a obținut eliminarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a jalonului prin care trebuia să reducă deficitul de încasare de TVA (așa-numitul „gap de TVA”), potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de Economedia. Ministerul Finanțelor confirmă oficial decizia, precizând că țara noastră a evitat astfel pierderea a până la 1 miliard de euro din granturile europene aferente anului 2026.

Un jalon cu miză financiară de peste un miliard de euro

Reducerea gap-ului de TVA cu 5 puncte procentuale, până la 31 decembrie 2024, era o condiție esențială în PNRR. Cum această țintă nu a fost atinsă, România risca pierderea fondurilor europene aferente. În încercarea de a o îndeplini, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a propus modificarea formulei de calcul a deficitului de încasare, prin includerea autoconsumului și eliminarea sumelor nerecuperabile din insolvențe – o metodă contabilă ce ar fi redus artificial gap-ul.

Tensiunile s-au amplificat în vară, când Comisia Europeană a anunțat că reducerea de 5 puncte procentuale ar urma să fie raportată la un gap revizuit de 30% din PIB, în loc de 34,9%, cât era baza inițială. Astfel, România ar fi trebuit să reducă aproape dublu deficitul de încasare. Autoritățile române au criticat această schimbare, afirmând că „nu pot reduce o țintă mișcătoare”.

JalonuI eliminat, dar problemele persistă

După negocieri tensionate la Bruxelles, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reușit să elimine complet acest jalon din noua versiune a PNRR renegociat.

„România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului privind reducerea GAP-ului de TVA și a evitat o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026”, a confirmat Ministerul Finanțelor pentru Economedia.

Totuși, eliminarea jalonului nu înseamnă că problema a dispărut: România rămâne țara cu cel mai mare gap de TVA din Uniunea Europeană. Modificarea vizează doar evitarea sancțiunilor financiare pentru neîndeplinirea țintei, nu și rezolvarea cauzelor structurale ale evaziunii și neconformării fiscale.

Reformele care vin la schimb: ANAF, Vama și controale întărite

Potrivit documentului consultat de Economedia, în locul jalonului privind reducerea gap-ului, România și-a asumat o serie de reforme mai dure și mai măsurabile, menite să crească conformarea fiscală și eficiența colectării.

Printre noile angajamente se numără:

• Creșterea veniturilor fiscale cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB față de nivelul din 2019;
• Centralizarea funcțiilor de gestionare a riscurilor și reorganizarea ANAF, cu o unitate centrală ce va utiliza date din e-Factura, e-Transport și SAF-T prin intermediul unui nou depozit de date fiscale (CNIF);
• Introducerea KPI-urilor pentru funcțiile principale ale ANAF și un sistem de integritate bazat pe camere video purtate pe corp în zone sensibile (controlul mărfurilor, transport, HoReCa);
• Revizuirea legislației privind insolvențele, care va acorda ANAF un rol mai activ în planurile de restructurare și va limita abuzurile prin insolvențe repetate;
• Obligativitatea facturării electronice pentru toate tranzacțiile B2B și B2C și sancțiuni pentru neconformitate;
• Extinderea plăților electronice în toate sectoarele de comerț și servicii, inclusiv restaurante și baruri;
• Transparență publică: ANAF va publica semestrial structura gap-ului de TVA, date validate de INS și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul Băncii Mondiale.

O sursă de înalt nivel din Comisia Europeană a confirmat pentru Economedia că jalonul a fost înlocuit cu „o alternativă mai bună”, respectiv „reforme legislative stricte pentru a consolida și mai mult conformitatea fiscală”.

Controversa „gemului de la bunica” și discuțiile despre autoconsum

Decizia vine în contextul unei dezbateri aprinse declanșate recent de președintele ANAF, Adrian Nica, care a declarat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în calculele privind deficitul de TVA. Afirmația a fost interpretată de unii ca o intenție de a taxa produsele de uz propriu, stârnind reacții publice puternice.

ANAF a clarificat ulterior că nu intenționează taxarea autoconsumului, ci doar semnala faptul că autoconsumul neincluse în formula europeană umflă artificial deficitul de încasare al României. Cu alte cuvinte, o parte din „gap” nu reflectă evaziunea reală, ci modul de calcul impus la nivelul UE.

România scapă de penalizări, dar nu de presiunea fiscală

Prin eliminarea jalonului privind reducerea gap-ului de TVA, România a evitat o pierdere masivă de fonduri europene, însă și-a asumat o serie de măsuri mult mai stricte, orientate pe restructurarea instituțională și pe digitalizarea ANAF.

Rămâne de văzut dacă aceste reforme vor reuși să crească efectiv gradul de colectare fiscală și să reducă una dintre cele mai mari vulnerabilități economice ale țării: evaziunea fiscală pe TVA, estimată la peste o treime din potențialul total de încasare.

Piața de beauty și wellness din România se îmbogățește cu un nou proiect editorial: glowcare.ro, o platformă online dedicată femeilor care privesc frumusețea ca pe o formă de echilibru și grijă față de sine. Lansarea oficială are loc în octombrie 2025 și marchează apariția unei publicații care îmbină expertiza medicală, estetica modernă și ritualurile naturale de îngrijire.

O revistă digitală cu o misiune clară: educație și inspirație în îngrijirea pielii
GlowCare.ro își propune să devină una dintre cele mai credibile și accesibile surse de informare despre dermatologie, cosmetologie, estetică facială, nutriție și sănătate integrativă. Platforma adună într-un singur loc informații validate, sfaturi medicale explicate pe înțelesul tuturor și articole care inspiră un stil de viață echilibrat.

„Frumusețea reală începe cu o piele sănătoasă și cu o minte liniștită. GlowCare.ro s-a născut din dorința de a aduce claritate într-un domeniu inundat de mituri, trenduri temporare și reclame agresive. Ne dorim ca fiecare cititoare să găsească aici răspunsuri simple, bazate pe informații verificate”, declară echipa editorială a platformei.

Conținut structurat, relevant și adaptat nevoilor reale ale cititoarelor
Portalul este organizat în mai multe secțiuni tematice care acoperă principalele arii de interes:

• Îngrijirea pielii – articole despre rutină, hidratare, protecție solară, acnee, îmbătrânire cutanată și produse dermatocosmetice.
• Dermatologie și estetică medicală – interviuri cu specialiști, explicații despre proceduri, recomandări profesionale.
• Nutriție și stil de viață – alimentație corectă pentru piele sănătoasă, detox, suplimente, hidratare și obiceiuri benefice.
• Beauty & wellness – recomandări de produse, recenzii, tratamente, ritualuri naturale și terapii de relaxare.
• Psihologie și echilibru – conexiunea dintre starea emoțională și sănătatea pielii, importanța somnului și a rutinei zilnice.

Articolele sunt redactate într-un ton jurnalistic, dar prietenos – cu accent pe claritate, acuratețe și valoare practică.

O platformă parte din rețeaua SEO Digital Media
GlowCare.ro face parte din rețeaua SEO Digital Media, alături de publicații precum BeautyTrend.ro, TrendyMag.ro și TotulPentruFemei.ro – o familie de proiecte editoriale care acoperă întreaga sferă a conținutului digital de lifestyle și sănătate.
Prin infrastructura SEO modernă și optimizarea UX, GlowCare.ro oferă o experiență de navigare fluidă, cu articole ușor de parcurs, perfect adaptate pentru desktop și mobil.

„Scopul nostru este să oferim un conținut care educă, nu doar să atragă trafic. GlowCare.ro nu vinde iluzii, ci promovează îngrijirea responsabilă, bazată pe știință și echilibru. Este o publicație pentru femeile care aleg să aibă grijă de ele în mod conștient”, precizează reprezentanții SEO Digital Media.

O sursă sigură de informare, recomandări și inspirație zilnică
Platforma reunește specialiști, jurnaliști și pasionați de domeniul beauty & health, care colaborează pentru a aduce publicului conținut actual, bine documentat și adaptat la tendințele internaționale. De la produse dermato-cosmetice și tratamente estetice, până la sfaturi despre alimentație, echilibru hormonal sau somn, GlowCare.ro acoperă întreaga paletă a frumuseții holistice.

Despre GlowCare.ro
GlowCare.ro este o revistă online românească dedicată îngrijirii pielii, frumuseții naturale și sănătății. Platforma oferă articole documentate, scrise de jurnaliști și specialiști, ghiduri practice și informații utile pentru femeile care își doresc o rutină de îngrijire corectă și echilibrată.