Incisiv de Prahova a tras mai multe semnale de alarma privind discriminarea fostilor angajati militari trecuti in rezerva la varsta de 40 de ani, din motive neimputabile lor.

Iata ca, MApN  a fost anctionat in instanta de catre acesti pentru castigarea unor drepturi refuzate ilegal.

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatii_____cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură  la Cabinet avocat Wolf Iuliana, din Bucuresti soseaua Panduri nr.71, sectorul 5, reprezentați convențional de apărător ales avocat Wolf Iuliana, avocat titular al Cabinetului de avocatură Wolf Iuliana, conform contractului de asistență juridică nr. 413 din 10.02.2018 și anexei nr.1 la acesta, care face parte integrantă din contract, formulăm în contradictoriu cu MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE cu sediul în Bucureşti, str. Izvor, nr.110, sector 5, cod 050561 și

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în Piata Valter Maracineanu nr. 1-3, sector 1, cod 010155 București, pentru ca prin hotărârea ce o veți pronunța să:

– Obligați pârâtul Ministerul Apărării Naționalesă recunoască reclamanților aceleași drepturi cu ale persoanelor de aceeași  încadrare și vechime care se află în activitate la această dată, așa cum prevăd disp art.16 respectiv art 21 din Legea 223/24.07.2015.

În speță solicităm ca nouă, reclamanților, cărora le-au încetat raporturile de muncă în domeniul militar, conform legilor în vigoare la acea dată prin ajungerea la vârsta maximă prevăzută, precum si celor care au incetat raporturile de munca inainte de ajungerea la varsta prevazuta de lege, , să ne fie recunoscute aceleasi drepturi ca ale militarilor aflati in activitate , respectiv :

-recunoașterea perioadei lucrate în condiții de muncă, așa cum sunt prevăzute la art. 21 inainte de limita standard de pensionare (condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii de muncă) și

– reducerea vârstei standard de pensionare, prevăzută art. 16 din Legea 223/24.07.2015 cu perioada lucrata in aceste conditii ,potrivit disp art 21  din Legea 223/2015

Considerăm că prin articolele mai sus invocate se încalcă principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, solicitând să constatați că norma criticată NU se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație reglementată de ipoteza acesteia, instituind astfel o discriminare, pe considerentul aflării în activitate a persoanelor beneficiare în prezent ale acestei legi.

Motive de fapt:

În susținerea solicitării noastre înțelegem să invocăm, în afara PRINCIPIILOR care au fundamentat apariția Legii 223/2015, respectiv art 2: principiul unicității și cel al egalității, și de dreptul CONSTITUTIONAL prevăzut la art.16 alin.1 si 2: (1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. (2)Nimeni nu este mai presus de lege.

Se acordă un tratament discriminatoriu foștilor militari angajati, trecuți în rezervă la vârsta de 40 de ani, din motive neimputabile lor (conf. Leg. 384/2006, art.45), față de cei în activitate, cu privire la pensiile militare (Leg.223/2015.art.21), și care la vechime egală în armată și în viața civilă, cei în activitate beneficiază de scăderea grupei de muncă, iar cei trecuți în rezerva nu.

Potrivit principiilor care au fundamentat apariția legii 223/2015, aceasta urma să asigure tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat AFLAȚI ÎN ACEEAȘI SITUAȚIE JURIDICA ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DREPTURILE OBLIGAȚIILE, un tratament NEDISCRIMINATORIU.

Prevederile art.16 alin.1, tocmai discriminează aceste persoane, aflate în aceeași situație juridică, dând aplicabilitate disp. art. 21 doar persoanelor aflate ÎN ACTIVITATE.

În cele ce urmează vom arăta instanței că subsemnații ne aflăm în aceeași situație juridică ca și persoanele ÎN ACTIVITATE, beneficiare în prezent de disp. Leg. 223/2015, întrucat faptul că NU ne aflăm în activitate la această dată NU este o împrejurare imputabilă nouă ci dimpotrivă, ne aflăm în situația în care am fost scoși afară din sistem ca urmare a faptului că am atins vârsta maximă prevăzută la acea dată de disp. Leg. 384/2006, art.45, deci independent de voința noastră și mai mult fără a ne fi fost reparat acest disconfort printr-o normă legală, deși ne aflam în aceeași situație juridică la data aplicării acesteia.

În aceeași situație se află și militarii care au încetat raporturile de muncă cu puțin timp înainte de atingerea vârstei maxime de 40 ani, cunoscând că la finalul contractului, legea nu prevedea nici o oportunitate de reconversie profesională sau reangajare în condițiiavantajoase și cu recunoașterea vechimii avute, nebeneficiind nici de somaj, au considerat o oportunitate accesarea primei oferte de muncă,  făcând astfel un compromis în condițiile în care la sfârșitul perioadei contractuale ar fi urmat o perioadă nedeterminată în care ar fi căutat un loc de muncă interval in care nu ar fi primit niciun ajutor banesc de la stat Deși am îndeplinit misiuni specifice atât pe timp de pace, cât și prin participarea la misiuni în Teatrele de Operații ca și cei activi la această dată, potrivit legii existente, noi soldații și gradații voluntari de la acea vreme nu suntem asimilați ca vechime și grupe de muncă celor activi la această dată, care reprezintă un corp distinct de personal militar cu statut propriu.

Mai mult decât atât se poate demonstra ca fisele posturilor de la acea vreme sunt similare cu ale celor aflați în activitatea la această dată, spre exemplu: mecanicul conductor de TAB, specialistul pe utilaje de geniu, soferul etc., ceea ce demonstrează că și principiul egalității este încălcat prin faptul că participanții la sistemul de pensii militare sunt tratati discriminatoriu deși au prestat aceleași activități.

Dealungul anilor, prin acte normative succesive, au fost reglementate drepturile și obligatiile noastre, ale militarilor angajati pe bază de contract, Ministerul Apărării Naționale fiind permanent preocupat ca în conformitate cu observațiile desprinse din practică, să remedieze lipsurile și să creeze un echilibru între modul în care a fost abordată situația acestei categorii de militari care avea aceleași drepturi și obligații cu cei în activitate.

Pentru o scurtă perioadă, încercand să repare nedreptatea făcută, a acordat posibilitatea reangajării celor ieșiți din sistem la 45 ani. De aceasta posibilitate, noi cei care am fost trecuti in rezerva la 45 de ani  am beneficiat insa foarte putin timp intrucat dispozitiile Legii 82/2015  conditionau  in continuare posibilitatea reangajarii pana la implinirea maxima a varstei de 46 ani asadar,in ceea ce ne priveste aveam ,potrivit disp Legii 82/2015 posibilitatea REANGAJARII practic pentru inca un an .

În speța de față subsemnații am fost sergenți reangajați pe bază de contract, potrivit titulaturii din anii 1990-1993, respectiv militari angajați pe bază de contract potrivit dispozitiilor legale ulterioare din anii 1993-2006, cand prin aparitia Legii 384/2006 s-a reglementat situația militarilor mai sus menționați, printr-un statut propriu.

Astfel, HG 1030/1990, autorizează Ministerul Apărării Naţionale să angajeze militari pe bază de contract, iar Hotărârea 503/23.09.1993, a prevăzut la art.1 posibilitatea completării necesarului armatei cu personal de specialitate, prin angajarea pe bază de contract, în unele funcții de maiștri militari și subofițeri, a persoanelor din rândul tinerilor care au satisfăcut stagiu militar.

Art. 2 a atribuit persoanelor angajate pe bază de contract calitatea de militar ”Persoanele angajate potrivit art. 1 au calitatea de militar” aceștia supunându-se legilor şi regulamentelor militare, iar art, 4 din aceeași hotărâre a prevăzut că “Timpul în care o persoană desfăşoară activitatea în armata ca militar angajat constituie vechime în muncă. Militarii angajaţi pe bază de contract beneficiază de drepturile stabilite de reglementările legale în vigoare, precum şi de compensaţia de hrană, concedii de odihnă şi medicale plătite integral, de pensii de invaliditate şi de alocaţie de stat pentru copii, potrivit legii.”

Instrucțiunile privind angajarea militarilor pe bază de contract în armată, principalele îndatoriri și drepturi ce revin acestor militari,  au fost aprobate prin Ordinul general al ministrului apărării naționale nr. O.G. 10/1994, ordin care reprezintă un  act normativ specific ce vine în aplicarea HG 503/1994, printre altele acest act normativ reglementand două situatii privind vârsta până la care pot fi  menţinuţi în activitate aceşti militari: 35 ani militarii luptătorii şi 45 ani militarii specialişti.

În anul 1995, Legea 80 reglementează statutul cadrelor militare, însă aceasta nu îi menționa și pe sergenții reangajați,ulterior, prin legea 138/1999, la art.7, militarii angajați pe bază de contract, încadrați în funcții de maiștri militari sau subofițeri, primesc solda funcțiilor pe care sunt încadrați, ceea ce înseamnă ca ei sunt asimilați, ca și drepturi salariale, subofițerilor .

Un act normative din care rezulta fara echivoc calitatea de militar a militarilor angajaţi pe bază de contract este Legea46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare  care la la art. 3 stabileşte: “sunt considerați în serviciul militar și cetățenii români, bărbați și femei, care fac parte din cadrele în activitate, elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ și militarii angajați pe bază de contract.  Timpul cât o persoană îndeplinește serviciul militar constituie vechime în muncă”

Odata cu aparitia  OG nr. 90/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr 80/1995 privind Statutul cadrelor militare la art. 1081, întărindu-se ideea de apartenenţă la sistemul militar şi a acestui corp profesional,  se creeaza totusi si prima nedreptate acestora intrucat norma de drept ,astfel cum a fost reglementata comite un abuz înlocuind un grad dobândit legal cu un altul inferior, încălcând, astfel, un drept patrimonial care nu poate fi pierdut decât pentru cauză penală:

 “Gradul de sergent acordat militarilor din Ministerul Apărării Naționale până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se înlocuiește cu gradul de caporal” .

Asadar ,in 1999 avem o lege care  reglementează statutul cadrelor militare,recunoscand si gardul de sergent militarilor angajati pe baza de contract,pentru ca ulterior,in 2001 prin OG 90 acestia sa fie practic retrogradati  la grad de caporal  desi ,astfel cum am aratat ,gradul este un drept patrimonial si NU poate fi pierdut decat pentru cauza penala.

“Degradarea militară

(1) Pedeapsa complementară a degradării militare constă în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

(2) Degradarea militară se aplică în mod obligatoriu condamnaţilor militari în activitate, în rezervă sau în retragere, dacă pedeapsa principală aplicată este închisoarea mai mare de 10 ani sau detenţiunea pe viaţă.

(3) Degradarea militară poate fi aplicată condamnaţilor militari în activitate, în rezervă sau în retragere pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă pedeapsa principală aplicată este închisoarea de cel puţin 5 ani şi de cel mult 10 ani.”

În anul 2001, legea 164, privind pensiile militare de stat, recunoștea la art. 17 vechimea pentru perioada în care militarul angajat pe bază de contract a avut calitatea de cadru militar, neacordând însă beneficiul pensiei anticipate ca urmare a reducerii vârstei standard de pensionare prin fructificarea perioadei lucrate în condiții deosebite de muncă, iar cei cărora le încetau contractele de muncă la atingerea vârstei de 40 ani și nu au avut calitatea de cadru militar neavând o lege în acest sens, nu beneficiau de nici un drept privind perioada lucrată, urmând să își obțină drepturile de pensionare la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii.

Legea 384/2006 a reglementat statutul soldaților și gradaților voluntari acordându-le unele drepturi suplimentare. Cu toate acestea a instituit un plafon maxim de vârstă în acest sistem condiționându-ne încetarea raporturilor de muncă la implinirea vârstei de 40 ani,  fără drept de pensie anticipată, iar disp. art. 21 raportat la disp. art. 16, alin 1, din Legea 223/2015, ne fac imposibilă reducerea vârstei standard de pensionare cu perioada lucrată în condiții de munca, restrictionand aplicabilitatea acestor două articole de situația persoanei solicitante de a fi în activitate.

Ulterior, art. 18 din Legea 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști se modifică și se completează prin legea 51/2010, considerând perioada lucratâ în armată, vechime în serviciul militar și se va lua în calcul la stabilirea pensiei militare de stat:

 „Art.18
(1) Vechimea in serviciu in calitate de soldat sau gradat voluntar este considerata vechime in serviciul militar si se ia in calcul la stabilirea pensiei, conform prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Soldatii si gradatii voluntari beneficiaza de incadrarea in conditii deosebite, speciale si alte conditii a activitatii pe care o desfasoara sau a locului de munca unde lucreaza, conform legislatiei aplicabile cadrelor militare in activitate. Perioada in care soldatii si gradatii voluntari participa la misiuni in afara teritoriului statului roman se considera dublu la calculul vechimii in serviciul militar. 

(3) Stagiul de cotizare realizat in sistemul public de pensii in perioada 24 decembrie 2006 si pana la intrarea in vigoare a prezentei legi constituie vechime in serviciu si se valorifica la stabilirea pensiei conform prevederilor Legii nr. 164/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.” 

Ceea ce dorim să arătăm prin menționarea textelor de lege de mai sus este că Ministerul Apărării Naționale, în calitatea sa de inițiator al proiectelor de legi care țin de sistemul national de apărare, prin ordinele și ordonanțele emise, dublate de norme de aplicare date de acesta în calitatea sa de minister de resort, conferă acestuia legitimarea procesuala pasivă în prezenta cauză.

Din practica de zi cu zi, Ministerul Apărării Naționale, analizând ineficiența condiționării contractelor de muncă de împlinirea vârstei de 40 ani a militarului angajat, raportat la sumele de bani pe care instituția le-a cheltuit cu pregătirea, instruirea, echipamentele și utilajele specifice, pentru ca la vârsta de40 ani angajatul să fie fără drept de apel scos din sistem, a constatat că atingerea pragului de vârstă impus în lege a scos din sistem oameni specializați pe diverse segmente specifice domeniului militar, astfel că vârsta maximă a fost majorată consecutiv la 45 ani, ajungându-se în prezent la vârsta de 55 ani.

La această dată există posibilitatea ca o persoană din rândul soldaților gradați voluntari să intre în rândurile cadrelor militare ca subofițeri, ceea ce ar duce la recunoașterea tuturor drepturilor și obligațiilor ce decurg din calitatea de cadru militar, lucru care crează din nou pentru subsemnații o discriminare, în condițiile în care la împlinirea vărstei de 40 ani, nouă subsemnaților NU ne-a fost respectat nici măcar dreptul de reconversie profesională, după ieșirea din sistem, fiecare descurcându-ne cum am putut.In 2006, la apariţia Legii 384, militarii specialişti care se apropiau de vârsta de 40 ani au fost puşi în faţa unei situaţii extrem de delicate, fără să fie pregătiţi pentru acest lucru, fără un studiu de impact, fără să fie prinşi în măsuri de reconversie profesională aşa cum prevedea legea,motiv pentru care unii dintre noi am fost pusi in situatia in care ,putin inainte de a atinge varsta de 40 ani sa incepem sa cautam modalitati de a ne intretine familiile noua fiindu-ne interzis prin lege(prin contract) interzicerea oricaror activităţi care ne-ar fi putut aduce venituri suplimentare;

Legislația anterioară obliga persoanele intrate cu contract în sistem, parte din aceștia având chiar și studii superioare, să înceteze raportul de muncă la vârsta de 40 ani, subsemnații  găsindu-ne în situația în care după 15-20 ani de muncă efectivă în armată să nu avem dreptul de a ieși la pensie nici măcar cu ea diminuată, așa cum puteau și pot în momentul de față ofițerii și subofițerii, aceștia având statut de cadre militare.

Odată cu apariția Legii 223/2015 se poate observa că M.Ap.N. și Guvernul au uitat din nou de foștii militari angajați pe baza de contract care,trecuți în rezervă la vârstele expres prevazute in legislatiile anterioare, din motive neimputabile lor, nu au putut beneficia beneficia de scăderea vârstei standard de pensionare cu perioada lucrată in condiții speciale (conf.Lg.223/2015.art.21), cu toate că subsemnatii am  realizat vechimea în specialitate de minim 15 ani, așa cum se cere în legea pensiilor militare (Leg.223/2015.art16).

Se acordă un tratament discriminatoriu foștilor militari angajați, trecuți în rezervă la vârsta de prevazuta de legilslatia la acel moment ,din motive neimputabile lor, față de cei în activitate la această dată, cu referire la scăderea vârstei standard de pensionare cu perioada lucrată în condiții de munca (Leg.223/2015.art.21), în care la vechimi egale în armată și în viața civilă cei în activitate beneficiază de scăderea grupei de muncă, iar cei în rezervă nu.

Ar trebui să se respecte măcar art.2.lit.b din Leg.223/2015, pentru care pârâtul nici până acum nu a adus modificări la legea pensiilor militare, nu a venit cu reglementări în acest sens în condițiile în care subsemnații nu am beneficiat de ordonanțe, salarii compensatorii, pensie anticipată, pensie anticipată parțial, așa cum beneficiază cei în activitate conform Lg.223/2015 .

Instituirea pensiei de serviciu pentru militari nu reprezintă un privilegiu, ci o compensaţie parţială a inconvenientelor care rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie sa se supună militarii, care sunt mult mai severe şi mai restrictive decât pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii;

Discriminarea în legea noastră apare și în raport cu celelalte sisteme de pensii potrivit cărora, cu titlu de exemplu: legea pensiilor magistraților sau sistemul public de pensii, prevăd aceleași drepturi persoanelor beneficiare aflate în aceeași situație juridică:

“art 85-din Legea 303/2004 prevede-constituie vechime în magistratură (…)perioada în care o persoană a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al ConsiliuluiLegislativ, potrivit prezentei legi”;

sau

În sistemul public de pensii: sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii bazat pe un singur principiu valabil pentru toate categoriile de contribuabili, respectiv principiul contributivității:

“ I. a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă; b funcționarii publici; d) alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale…..III. persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri; IV. persoanele care realizează venituri din activități independente, pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale, conform prevederilor Codului fiscal. ……. (2) Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă și, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.”

Discriminarea în legea noastră apare și în raport cu dispozitiile codului muncii unde se poate observa inexistenţa reglementarilor pentru  militari, cuvantul muncă fiind înlocuit cu precizarea constituţională, că ei prestează o” activitate pentru îndeplinirea indatoririlor”, care nu poate fi taxată drept „ muncă forţată” ( Constitutia Romaniei art. 42  alin 1 si 2).

Legea 223 din 2015 face practic referire numai la militarii în activitate iar noi, cei plecați din sistem, nu pentru un motiv imputabil nouă ci în baza unei legi pe care însuși Ministerul Apărării Naționale a tot amendat-o prin ordine și ordonante succesive, care au majorat termenul contractului, putem beneficia de pensie militară de serviciu numai la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Art 2, lit. f, din Legea 223/2015 mentioneaza “f) principiul recunostinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei, cum a fost facută această lege pentru o reparație morală, a noastră a celor care am fost deschizători de drumuri în această meserie, noi cei care ne- am asumat prin jurământ obligatia de a ne apara țara in exercitarea atribuţiilor CHIAR CU PREȚUL VIEȚII (contract plătit cu viaţa în teatrele de operaţii unde dintre cei 29 de militari decedaţi 21 au fost din rândul SGP, fără să socotim cei peste 100 de răniţi, din care mare parte răniţi foarte grav, nu numai fizic), această categorie profesională este considerată în activitate 24 ore din 24.

Probe: înscrisuri,

In temeiul dispozitiilor legale 453 ncpc solicitam sa obligati paratul la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta cauza.

In drept:

Legea 223/2015, HG1030/1990, HG503/1993, Legea 80 /1995, OG91/2001; Legea 164/2001, Legea 384/2006, Legea 51/2010, Legea 82/2015 Ordinul ministrului  apărării naţionale nr. 123/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar;

-art.14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care interzice tratarea in mod diferit a persoanelor aflate in situatii comparabile (dosar CEDO/18.02.1991 Fredin contra Suedia nr.1, seria A, nr.192 si Dosar/23.11.1993 Van der Mussele contra Belgia, seria A nr.70) in speţă militari şi magistraţi;

– Decizia Curţii Constituţionale nr. 6/2013 „principiul egalităţii în drepturi impune ca la aceleaşi situaţii juridice să se aplice acelaşi regim juridic, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic să fie diferenţiat”;

– aplicarea prevederilor OG nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, în vigoare la acea dată, dealtfel nici acum nu este abrogată;

–  prevederile Constitutiei Romaniei: art.1 alin.5,  art.4 alin.1, art.16 alin.1 si 2, art.41 alin. 2, art.42 alin.1 si 2 şi art.118 alin.1 coroborat cu art.61 alin.1.

Depunem prezenta in 3 exemplare, două pentru comunicare si unul pentru instanta. (Irinel I.).