Exclusiv
Exploziv/ O noua mizerie marca „unitatea de elita” DNA Ploiesti – Comisarul de Prahova
SEF DE PARCHET NENOROCIT DE GASCA LUI ONEA – Achitare rasunatoare a ex-procurorului general al PCA Ploiesti, Liviu Tudose, pe care “unitatea de elita” DNA Ploiesti l-a dat jos din functie si a incercat sa-l execute cu martori cu identitate protejata: “Declaratiile nu pot fi valorificate in instanta, incalcandu-se flagrant atat dreptul la aparare al inculpatilor, cat si dreptul la un proces echitabil… Referirea evaziva din actul de sesizare, nesustinuta de niciuna din probele administrate”
Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate motivarea sentintei prin care au fost achitati fostul procuror general al parchetului Curtii de Apel Ploiesti, Liviu Tudose, fostul deputat Sebastian Ghita, procurorul Aurelian Mihaila, fostul sef al IPJ Prahova Viorel Dosaru si fostul sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova Constantin Ispas, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) Cod procedura penala – “fapta nu exista” si in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura penala – “fapta nu este prevazuta de legea penala”. Trebuie amintit ca patru dintre inculpati au stat in arest preventiv.
Judecatori ICCJ Maricela Cobzariu, Daniel Gradinaru si Stefan Pistol au retinut in motivarea sentintei modul in care procurorii Mircea Negulescu, cel care a inceput dosarul, continuat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu (facsimil), l-au dat jos din functie pe Liviu Tudose si au incercat cu disperare sa obtina condamnarea acestuia in baza unor declaratii ale martorilor cu identitate protejata luate sub amenintare, dupa cum au aratat in timpul procesului omul de afaceri prahovean Razvan Alexe si fostul deputat Vlad Cosma. Declaratii care nu aveau vreun corespondent in realitate, si care fusesera inventate doar pentru a-i executa pe inculpati.
In ceea ce priveste acuzatia formulata impotriva lui Liviu Tudose de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, constand in aceea ca fostul sef al PCA Ploiesti i-ar fi furnizat lui Sebastian Ghita informatii confidentiale dintr-un dosar aflat in curs de urmărire penala, instanta a retinut ca nu exista nici cea mai mica proba in acest sens. Judecatorii supremi au aratat faptul ca parchetul isi sustine aceasta acuzatie in principal pe declaratiile martorilor cu identitate protejata Diaconescu Aurel, Cristescu Florin si Istavan Adrian, care sunt, de fapt, Razvan Alexe si Vlad Cosma, si care au dat declaratii si cu identitate reala.
ICCJ: „Este nepermisa utilizarea depozitiei unei persoane in aceasta maniera”
Potrivit motivarii Inaltei Curti, in calitate de martori cu identitate protejata, acestia vorbesc despre ei insisi ca si cum ar fi cu totul alte persoane. Astfel, martorul cu identitate protejata Diaconescu Aurel, care este una si aceeasi persoana cu martorul Alexe Razvan, arata in continutul declaratiei sale ca stie ca Razvan Alexe a primit informatii de la niste prieteni de-ai lui Sebastian Ghita prin care acesta ii transmitea date din dosarul instrumentat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti in care Alexe Razvan era cercetat.
Acelasi martor declara despre el insusi ca in urma discutiilor pe care Alexe Razvan si Vlad Cosma le-au purtat cu deputatul Ghita Sebastian, au aflat de la acesta ca este interceptat telefonic si supravegheat ambiental, iar cauza in care este cercetat este instrumentata de procurorul Negulescu Mircea: „In sustinerea acuzatiilor aduse celor doi inculpati, desi li se imputa ca au incercat sa-l ajute pe inculpatul Alexe Razvan prin furnizarea de informatii nedestinate publicitatii de catre inculpatul Tudose Liviu Mihai si folosirea acestora de catre inculpatul Sebastian Ghita, aratand ca acest aspect rezulta neechivoc din declaratia martorului cu identitate protejata Diaconescu Aurel, Inalta Curte apreciaza ca aceasta declaratie nu poate fi valorificata in nici un mod, pentru ca dincolo de modul neloial in care a fost administrata aceasta proba si a faptului ca este nepermisa utilizarea depozitiei unei persoane in aceasta maniera, se pune in discutie insasi modul in care a fost sesizata instanta de judecata cu aprecierea si interpretarea unor probe astfel administrate.”
Incalcarea dreptului la aparare
Inalta Curte a mai retinut si faptul ca, prin utilizarea unor asemenea declaratii, DNA a incalcat dreptul la aparare al acuzatului, daca acesta nu a avut, in niciun stadiu al procedurii anterioare, posibilitatea de a pune intrebari persoanelor a caror declaratii au fost citite in fata instantei, asa cum s-a constatat in cauza Delta vs. Franta.
In ceea ce priveste declaratia martorului Cristescu Florin, care este Vlad Cosma, care a declarat ca pentru a-l recompensa pe procurorul Tudose pentru sprijinul informativ acordat, Sebastian Ghita i-ar fi facilitat acestuia o intalnire cu premierul de la acea vreme, Victor Ponta, prilej cu care acestuia i s-ar fi oferit functia de sef al Departamentului Antifrauda, judecatorii retin in motivare ca nici aceasta declaratie nu poate fi valorificata. Instanta a avut in vedere modalitatea prin care a fost obtinuta declaratia, dar si faptul ca declaratiile date in fata instantei de Vlad Cozma, in calitate de martor cu identitate reala, infirma toate aspectele retinute de parchet in rechizitoriu: „Inalta Curte apreciaza ca declaratiile martorilor cu identitate protejata din prezenta cauza, determinante in sustinerea acuzarii si trimiterea in judecata a inculpatilor, nu pot fi valorificate in instanta, incalcandu-se flagrant atat dreptul la aparare al inculpatilor cat si dreptul la un proces echitabil in intregul sau.”
Precedent periculos
Inalta Curte sustine ca procurorii unitatii de elita DNA Ploiesti au incercat sa acrediteze ideea ca Sebastian Ghita controla tot ce tinea de viata politica, inclusiv numirea in functie de conducere a diferitelor persoane, cu toate ca nici una dintre probele administrate in cauza nu a dovedit acest lucru. ICCJ a aratat astfel ca aceasta acuzatie, prin insasi modul in care a fost formulata, „creeaza un precedent periculos asupra perceptiei ce ar putea fi indusa opiniei publice in ceea ce priveste modul in care functioneaza pana la urma statul de drept, creandu-se aparenta ca orice numire intr-o functie publica de conducere se face strict pe baza influentei politicului.”
In ceea ce priveste trimiterea in judecata a lui Sebastian Ghita pentru ca ar fi condus fara sa aiba dreptul, judecatorii arata ca la data la care se retine ca acesta avea dreptul de a conduce suspendat, ii incetase de drept aceasta sanctiune.
Prezentam in continuare cele mai importante pasaje din motivarea Inaltei Curti, pe care o atasam integral la finalul materialului:
“Prin incheierea din 26 septembrie 2016 pronuntata in dosarul 2457/1/2016, Judecatorul de camera preliminara a admis cererile si exceptiile invocate de inculpatul Tudose Liviu Mihai numai in ceea ce priveste caracterul nelegal al probei constand in declaratia data de acesta in calitate de martor la data de 02.03.2016 si folosita ca mijloc de proba in acuzarea sa, si caracterul nelegal al ordonantei 308 P/2015 din 21 martie 2016 prin care s-a dispus extinderea urmaririi penale si efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspectul Tudose Liviu Mihai pentru savarsirea infractiunii de folosire in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii prin folosirea ca mijloc de proba a declaratiei data de acesta in calitate de martor, si, in consecinta, a exclus ca nelegala declaratia data in calitate de martor. (…)
Pentru ca rechizitoriul intocmit pe aceste acuzatii (Tudose i-a permis lui Ghita accesul la informatii care nu erau destinate publicitatii-n.r.) isi sustine situatia de fapt in principal pe declaratiile martorilor cu identitate protejata Diaconescu Aurel, Cristescu Florin si Istavan Adrian, Inalta Curte apreciaza ca se impune a fi facute scurte consideratiuni despre modul si contextul in care pot fi valorificate aceste declaratii ale martorilor cu identitate protejata si in ce masura pot sta la baza trimiterii in judecata si condamnarii unei persoane atat prin raportare la normele de drept intern, cat si cele de drept international. O marturie anonima este admisibila ca mijloc de proba in proces daca acuzatul a avut o oportunitate adecvata de a interoga martorii acuzarii si a testa credibilitatea acestora intr-o anumita faza a procesului penal, si aceste considerente au fost retinute pentru prima data in cauza Unterpertinger vs. Austria.
Prin utilizarea unor asemenea declaratii se incalca dreptul la aparare al acuzatului, daca acesta nu a avut, in niciun stadiu al procedurii anterioare, posibilitatea de a pune intrebari persoanelor a caror declaratii au fost citite in fata instantei, asa cum s-a constatat in cauza Delta vs. Franta.
Curtea de la Strasbourg a subliniat ca, de regula, audierea martorului trebuie sa fie efectuata de care un judecator care cunoaste identitatea acestuia si care ar putea sa faca o apreciere asupra caracterului rezonabil al motivelor invocate pentru pastrarea anonimatului, cat si asupra fiabilitatii marturiei, asa cum a stabilit in cauza Kostovsky vs. Olanda, iar daca apararea nu a avut posibilitatea de a interoga in mod nemijlocit martorii acuzarii in niciun stadiu al procesului penal, declaratiile acestora nu pot fi valorificate ca proba. Totodata, Curtea de la Strasbourg a subliniat in mod constant ca in situatia in care hotararea de condamnare se intemeiaza in mod exclusiv ori intr-o masura determinanta pe depozitii facute de catre o persoana a carei credibilitate nu putea fi verificata de catre acuzat, drepturile apararii sunt limitate intr-o masura care este incompatibila cu garantiile inscrise in art. 6 din Conventie. Avand in vedere cele prezentate, se poate trage concluzia ca pentru a determina masura in care a fost respectat dreptul la aparare, se examineaza in primul rand ‘greutatea’ declaratiilor administrate fara respectarea exigentelor impuse de art. 6 paragraf 3, lit. D din Conventie.
Mai mult, CCR a statuat prin decizia 802 din 05.12.2017 , paragraful 29, ca daca se constata in cursul judecatii ca s-a infrant principiul loialitatii probelor chiar daca s-a incheiat etapa camerei preliminare, instantele pot administra orice mijloc de proba si inlatura acele probe care au fost administrate cu incalcarea principiului loialitatii probelor. Inalta Curte apreciaza ca declaratiile martorilor cu identitate protejata din prezenta cauza, determinante in sustinerea acuzarii si trimiterea in judecata a inculpatilor, nu pot fi valorificate in instanta, incalcandu-se flagrant atat dreptul la aparare al inculpatilor cat si dreptul la un proces echitabil in intregul sau.
Inalta Curte constata ca martorii cu identitate protejata Diaconescu Aurel si Cristescu Florin si pe ale caror depozitii a fost sustinuta in mod esential acuzarea si au fost trimisi in judecata inculpatii, sunt, in realitate, martorii Alexe Razvan si Cozma Vlad, iar in continutul rechizitoriului declaratiile lor sunt valorificate in sensul in care acestia, in calitate de martori cu identitate protejata, vorbesc cu ei insisi ca si cum ar fi cu totul alte persoane. Astfel, martorul cu identitate protejata Diaconescu Aurel, care este una si aceeasi persoana cu martorul Alexe Razvan, arata in continutul declaratiei sale ca stie ca Razvan Alexe a primit informatii de la niste prieteni de-ai lui Sebastian Ghita prin care acesta ii transmitea date din dosarul instrumentat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti in care Alexe Razvan era cercetat, si sa astepte un semn pentru revenirea in tara, lucru care s-a si intamplat. Acelasi martor declara despre el insusi ca in urma discutiilor pe care Alexe Razvan si Vlad Cosma le-au purtat cu deputatul Ghita Sebastian, au aflat de la acesta ca este interceptat telefonic si supravegheat ambiental, iar cauza in care este cercetat este instrumentata de procurorul Negulescu Mircea, care lucreaza cu trei politisti detasati de la Serviciul Economic al IPJ Prahova.
In sustinerea acuzatiilor aduse celor doi inculpati, desi li se imputa ca au incercat sa-l ajute pe inculpatul Alexe Razvan prin furnizarea de informatii nedestinate publicitatii de catre inculpatul Tudose Liviu Mihai si folosirea acestora de catre inculpatul Sebastian Ghita, aratand ca acest aspect rezulta neechivoc din declaratia martorului cu identitate protejata Diaconescu Aurel, Inalta Curte apreciaza ca aceasta declaratie nu poate fi valorificata in nici un mod, pentru ca dincolo de modul neloial in care a fost administrata aceasta proba si a faptului ca este nepermisa utilizarea depozitiei unei persoane in aceasta maniera, se pune in discutie insasi modul in care a fost sesizata instanta de judecata cu aprecierea si interpretarea unor probe astfel administrate.
Referirea evaziva din actul de sesizare nesustinuta de nici una din probele administrate nu poate sa formeze convingerea instantei ca inculpatul Tudose Liviu Mihai a furnizat informatii din dosarul 465/P/2013 inculpatului Ghita Sebastian, dupa cum nici una din probele administrate nu confirma varianta promisiunii vreunei functii de conducere pentru inculpatul Tudose Liviu Mihai de catre inculpatul Ghita Sebastian sau a acceptarii promisiunii de catre inculpatul Tudose Liviu. Acest aspect este confirmat de altfel si de procurorul Mircea Negulescu, care a aratat in mod expres ca impreuna cu procurorul general Tudose Liviu Mihail au luat toate masurile pentru pastrarea confidentialitatii pe dosarul 465/P/2013, si nu relateaza ca l-ar fi suspectat in vreun mod pe acesta de furnizarea de informatii nedestinate publicitatii. (…)
Nici declaratia martorului cu identitate protejata Ceata Gabriel, in realitate martora Stroe Cecilia, nu reliefeza vreun aspect cu conotatie penala. La identitatea protejata a acestei martore s-a renuntat de asemenea de parchet, iar depozitia acestei martore a fost depusa la dosarul cauzei, desi in realitate aceasta a fost audiata intr-un alt dosar penal fara legatura cu prezentul dosar, dar cu care s-a dorit a se proba influenta deputatului Ghita Sebastian. Audiata in instanta cu identitatea reala, martora Stroe Cecilia a aratat ca a avut statutul de martor cu identitate protejata sub denumirea de Ceata Gabriel, si ca desi nu s-a simtit niciodata amenintata de nimeni, a fost instruita de catre procurorul Negulescu sa dea declaratii la DNA si sa solicite identitate protejata, detaliind ca ea insasi a trecut prin toate etapele masurilor preventive, si ca la acea data se afla chiar in arest la domiciliu in momentul in care a fost solicitata sa dea aceste declaratii, si ca a dat mai multe declaratii atat impotriva familiei Cosma, cat si in dosarul indeeptat impotriva lui Sebastian Ghita, unde a avut numele Ceata Gabriel, si pe toata aceasta perioada a fost amenintata de catre procurorul Negulescu cu mentinerea starii de arest, alte dosare cu alte cauze si ca nu va scapa de inchisoare pe o perioada foarte lunga. A mai aratat martora ca nu cunoaste pe niciunul dintre inculpatii din prezenta cauza, si nu stie contextul, sau daca a existat vreo presupusa influenta, sau daca inculpatul Ghita ar fi facilitat in vreun mod promovarea in functie a inculpatilor Dosaru si Tudose. (…)
Actele dosarului reliefeaza ca la data de 22.07.2012, inculpatul Ghita Sebastian a condus autoturismul Mercedes. Desi se retine ca exercitarea dreptului de a conduce era suspendata inculpatului Ghita Sebastian in perioada 22.03 2012-18.08.2012, Inalta Curte apreciza ca la data la care se retine ca inculpatul avea dreptul de a conduce suspendat, acestuia ii incetase de drept aceasta sanctiune inca din februarie 2012. (…)
Faptul ca serviciul de politie rutiera a operat in baza de date cu intarziere sanctiunea exercitarii dreptului de a conduce ce a fost aplicata inculpatului Ghita Sebastian si care ar fi trebuit constatat inca din 20.11.2012 nu-i este imputabila acestuia si nu poate fi angajata raspunderea penala. (…)”
*Cititi aici integral sentinta Inaltei Curti in dosarul nr. 2457/1/2016
Exclusiv
Ce înseamnă un sejur confortabil într-o cameră de hotel bine amenajată
Pentru majoritatea oaspeților, camera de hotel este spațiul în care se formează cea mai mare parte a amintirilor legate de un sejur. Aici se odihnesc, se pregătesc pentru ziua următoare și, de multe ori, decid dacă vor reveni la aceeași unitate sau vor căuta alta la următoarea călătorie. Decizia se formează adesea din motive greu de pus în cuvinte de către oaspete, dar care se leagă direct de felul în care a fost gândit spațiul, de la temperatura percepută sub picioare până la liniștea din timpul nopții.
Atmosfera unei camere se construiește din detalii tactile
Contactul direct cu pardoseala este una dintre primele senzații fizice pe care le are un oaspete atunci când intră desculț în cameră, fie dimineața, fie la revenirea de pe drum, seara târziu. Textura și moliciunea potrivite, oferite de mocheta hotel, pot schimba radical felul în care este percepută o cameră, chiar dacă restul mobilierului rămâne identic de la o unitate la alta din același lanț hotelier internațional.
Dincolo de senzația tactilă, pardoseala influențează și percepția termică a spațiului. O cameră cu suprafețe reci sub picioare pare, subiectiv, mai puțin îngrijită, indiferent de calitatea reală a finisajelor din jur. Această diferență de percepție este adesea subestimată de administratorii de hoteluri, care investesc mult în mobilier și decor, dar tratează pardoseala ca pe un detaliu secundar, rezolvat abia la finalul bugetului de amenajare, atunci când resursele rămase sunt deja limitate.
Zgomotul, vecinul invizibil al oricărui sejur
Camerele de hotel sunt, prin natura lor, spații apropiate unele de altele, separate de pereți care nu pot fi făcuți infinit de groși din motive practice și economice. Zgomotul pașilor din camera de sus sau din coridorul adiacent rămâne una dintre cele mai frecvente nemulțumiri semnalate de oaspeți în recenziile online, chiar și la unități altfel apreciate pentru servicii și locație. De multe ori, oaspeții nu identifică pardoseala drept sursa reală a problemei, ci descriu simplu senzația de spațiu zgomotos sau agitat.
Pardoseala joacă un rol important în absorbția acestor sunete, mai ales în zonele de trecere frecventă dintre cameră și baie sau dintre pat și fereastră. Un material cu proprietăți fonoabsorbante bune reduce transmiterea zgomotului către camerele vecine și către etajele inferioare, un aspect esențial mai ales în clădirile mai vechi, cu structuri care nu au fost proiectate inițial pentru izolare fonică performantă.
Rotația rapidă a oaspeților cere materiale rezistente
Spre diferență de o locuință obișnuită, o cameră de hotel trece printr-un ciclu de utilizare intensă: oaspeți diferiți, bagaje trase pe roți, curățenie zilnică, uneori mai multe rezervări consecutive în aceeași săptămână. Această frecvență ridicată de utilizare pune presiune reală pe orice suprafață, iar pardoseala este printre primele elemente afectate vizibil, mai ales în zona din jurul patului și a ușii de acces.
În etapa de renovare sau construcție, administratorii care iau în calcul mocheta trafic intens pentru zonele cu rotație mare reduc riscul de uzură prematură și de decolorare vizibilă în punctele de trecere frecventă. Este o decizie care ține mai puțin de stil și mai mult de longevitatea reală a investiției în amenajare, vizibilă abia după primele sezoane de utilizare intensă.
Un sejur care rămâne în amintire pentru motivele potrivite
O cameră confortabilă nu se remarcă prin elemente spectaculoase, ci prin absența problemelor: fără zgomot deranjant, fără senzație de rece sub picioare, fără uzură vizibilă în zonele circulate. Aceste detalii, adunate, formează impresia generală pe care un oaspete o duce cu el după plecare și pe care o transmite, adesea fără să conștientizeze, în recomandările făcute prietenilor sau colegilor și în deciziile viitoare de rezervare.
Colaborarea cu un designer de interior sau cu o echipă specializată în amenajări hoteliere ajută la alinierea acestor decizii tehnice cu identitatea vizuală a unității, astfel încât confortul și estetica să funcționeze împreună, nu în tensiune una cu cealaltă, pe toată durata de viață a amenajării, indiferent de câte sezoane trec de la deschiderea propriu-zisă a hotelului.
Exclusiv
Cupa Mondială a fraudelor online: peste 13.000 de domenii cu temă FIFA și phishing în creștere cu aproape 500%. Specialiștii cyber_Folks avertizează că și companiile sunt expuse, prin conturile angajaților
Peste 13.000 de domenii cu temă FIFA au fost înregistrate ȋn 2026, iar aproximativ 10% dintre acestea au fost identificate drept malițioase sau suspecte, potrivit unei analize realizate de FortiGuard Labs. Aceeași cercetare a identificat peste 1.700 de conturi și canale care imitau FIFA pe rețelele sociale și platformele de mesagerie, precum și peste 270.000 de date de autentificare ale unor utilizatori și fani, descoperite în baze de date asociate programelor malware. Separat, compania de securitate Hoxhunt a raportat o creștere de aproape 500% a atacurilor de phishing cu temă FIFA între aprilie și iunie 2026. Cu trei zile înaintea finalei din 19 iulie, specialiștii cyber_Folks România avertizează că aceste atacuri nu îi vizează doar pe fanii care caută bilete sau transmisiuni online, ci și pe companii, prin conturile, dispozitivele și infrastructura digitală utilizate de angajați.
„Fiecare eveniment global generează o economie paralelă a fraudei, dar dimensiunea din acest an este fără precedent. Greșeala pe care o fac multe firme românești este să creadă că subiectul nu le privește, pentru că nu vând bilete la fotbal. În realitate, angajații lor deschid aceste e-mailuri de pe laptopurile de serviciu, iar un cont Microsoft compromis al unui angajat poate deveni o poartă de acces către întreaga companie”, declară Ionuț Ariton, co-CEO cyber_Folks.
O analiză realizată de cyber_Folks pe aproape 500.000 de domenii arată că 61,6% dintre domeniile companiilor românești nu au protecția DMARC configurată. În lipsa acestei setări, atacatorii pot falsifica mai ușor adresa expeditorului și pot trimite mesaje în numele companiei, ceea ce crește riscul de email spoofing, phishing și fraude care exploatează încrederea în brand.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat, la rândul său, asupra amenințărilor asociate Cupei Mondiale FIFA 2026, de la site-uri și concursuri false până la tentative de furt al datelor personale și financiare. Instituția recomandă verificarea atentă a sursei mesajelor și raportarea incidentelor la numărul unic 1911.
Campaniile identificate în ultimele săptămâni folosesc site-uri care imită platformele oficiale FIFA, aplicații false de streaming, coduri QR malițioase și mesaje care promit bilete, rambursări, premii sau acces gratuit la meciuri. FBI a emis în luna mai un avertisment privind site-urile care clonează platforma oficială prin modificări minore ale denumirii domeniului, precum introducerea sau schimbarea unei singure litere, pentru a colecta date personale și bancare.
Un singur grup de atacatori, denumit „Ghost Stadium” de cercetătorii în securitate, ar opera peste 300 de pagini de phishing care reproduc ecranul de autentificare FIFA. Odată introduse pe aceste pagini, datele de acces pot fi folosite și pentru compromiterea altor conturi, mai ales în situațiile în care utilizatorii folosesc aceeași parolă pentru serviciile personale și cele profesionale.
Firmele, ținta mai puțin vizibilă a fraudelor tematice
Una dintre campaniile identificate în jurul turneului imită anunțuri de recrutare FIFA și îi vizează în special pe profesioniștii din marketing. Victimele sunt direcționate către pagini false de autentificare Google sau Microsoft, care colectează datele conturilor utilizate inclusiv pentru e-mailul, documentele și aplicațiile interne ale companiilor.
În astfel de situații, compromiterea unui singur cont poate permite atacatorilor să acceseze conversații, fișiere și liste de contacte sau să trimită mesaje frauduloase în numele angajatului. Atacatorii pot folosi apoi credibilitatea contului compromis pentru a solicita plăți, pentru a modifica datele bancare din facturi sau pentru a distribui alte linkuri malițioase către colegi și parteneri.
Metodele s-au diversificat și dincolo de e-mailul clasic. Frauda prin coduri QR, cunoscută sub denumirea de „quishing”, exploatează sistemul digital de bilete al turneului. Utilizatorul scanează ceea ce pare a fi un bilet, un formular de check-in sau un link pentru rambursare, iar codul deschide o pagină falsă care solicită date de autentificare sau de plată.
În paralel, unele aplicații pirat care promit acces gratuit la transmisiunile meciurilor ascund programe malițioase pentru dispozitive Android. Acestea pot copia interfața aplicațiilor bancare legitime și pot intercepta parole, coduri de autentificare sau alte informații financiare. Potrivit unei cercetări citate de compania de securitate Flare, aproximativ 40% dintre utilizatorii platformelor ilegale de streaming sportiv ajung să piardă bani sau să își compromită datele bancare.
Inteligența artificială face fraudele mai rapide și mai convingătoare
Inteligența artificială le permite atacatorilor să creeze, în doar câteva minute, pagini false, mesaje, confirmări de plată și materiale vizuale care imită comunicarea unor organizații cunoscute. Textele sunt corecte gramatical, pot fi adaptate în limba română și pot include informații publice despre victimă sau compania în care aceasta lucrează.
Tehnologiile deepfake sunt folosite și pentru clipuri în care jucători sau prezentatori cunoscuți par să promoveze tombole, platforme de pariuri sau câștiguri garantate, distribuite apoi prin reclame pe rețelele sociale.
Aceste instrumente reduc semnificativ timpul și nivelul de pregătire tehnică necesare pentru lansarea unei campanii de fraudă. În locul mesajelor generale și ușor de recunoscut, atacatorii pot genera rapid comunicări personalizate pentru anumite industrii, departamente sau categorii profesionale.
„Echipa noastră de cybersecurity monitorizează activ vulnerabilitățile și intervine proactiv la nivelul infrastructurii, de la filtrarea traficului malițios până la izolarea site-urilor compromise. Dar phishingul nu exploatează doar serverele, ci mai ales oamenii. Niciun furnizor de hosting nu poate opri un utilizator să își introducă parola pe o pagină clonată. În acel moment, vigilența utilizatorului rămâne prima linie de apărare”, explică Horațiu Șimon, Chief Technology Officer cyber_Folks România.
Subiectul a fost semnalat și de FBI, care a inclus în informările din ultima lună amenințările asociate turneului, de la fraude online și furtul datelor până la operațiuni de dezinformare.
Avertismentele publice s-au concentrat în principal asupra fanilor și infrastructurii orașelor gazdă, însă specialiștii atrag atenția că firmele pot fi afectate inclusiv atunci când nu au nicio legătură directă cu industria sportului, turismului sau vânzarea de bilete.
Atacurile sunt mai eficiente în contextul evenimentelor globale
Campaniile de phishing asociate evenimentelor importante profită de interesul public ridicat, de presiunea timpului și de teama utilizatorilor că ar putea pierde o ofertă sau o oportunitate. Mesajele care anunță ultimele bilete disponibile, acces limitat la o transmisie sau câștigarea unui premiu pot determina utilizatorii să reacționeze înainte de a verifica sursa.
Turneul se încheie pe 19 iulie, iar specialiștii anticipează o intensificare a activității frauduloase în perioada finalei. Printre cele mai utilizate pretexte se numără transmisiunile pirat, biletele revândute, pariurile, tombolele, concursurile și falsele oferte de călătorie.
Pentru a răspunde riscurilor tot mai complexe, cyber_Folks a lansat la finalul lunii iunie robo_Folks, primul asistent AI integrat într-un panou de hosting din România. Acesta poate efectua, la cererea utilizatorului, un audit al securității site-ului, care include verificarea certificatelor SSL, a configurărilor DNS și a sistemelor SPF, DKIM și DMARC utilizate pentru protecția e-mailului împotriva uzurpării identității.
Ce pot face companiile în această perioadă
Potrivit specialiștilor cyber_Folks, companiile ar trebui să ȋși instruiască echipele să:
- Verifice domeniul literă cu literă înaintea oricărei plăți sau autentificări. Diferența dintre site-ul real și o clonă poate fi un singur caracter sau o extensie neobișnuită.
- Nu scaneze coduri QR primite prin e-mail, chat sau din surse neverificate. Verifică adresa afișată de telefon înainte de a introduce date personale, parole sau informații de plată.
- Folosesească numai aplicațiile și platformele oficiale pentru bilete și transmisiuni. Biletele FIFA legitime sunt disponibile în aplicația oficială, sub forma unui cod QR dinamic.
- Afle despre principalele tipuri de mesaje frauduloase. Un avertisment intern transmis la timp poate preveni accesarea unor linkuri malițioase de pe dispozitivele companiei.
- Evită aplicațiile și site-urile de streaming pirat, mai ales pe dispozitivele conectate la conturile, rețelele sau aplicațiile firmei.
- Activeze autentificarea în doi pași pentru conturile Google, Microsoft, e-mail, hosting și pentru toate aplicațiile care permit accesul la datele companiei.
- Configureze SPF, DKIM și DMARC pentru domeniul companiei, astfel încât atacatorii să nu poată trimite cu ușurință mesaje frauduloase în numele brandului.
- Folosească parole diferite pentru conturile personale și profesionale și schimbă imediat datele de acces dacă acestea au fost introduse pe un site suspect.
Ce faci dacă ai introdus deja datele
- Schimbă imediat parola contului afectat și a tuturor conturilor pentru care ai folosit aceeași parolă, începând cu adresa de e-mail.
- Sună banca și solicită blocarea cardului dacă ai introdus date de plată.
- Anunță departamentul IT pentru verificarea activității și izolarea contului sau a dispozitivului afectat.
- Raportează incidentul către DNSC, la numărul unic 1911.
Despre cyber_Folks
Cyber_Folks este un brand internațional specializat în servicii de găzduire web, disaster recovery, infrastructură digitală și soluții cloud scalabile, listat la Bursa de la Varșovia. Grupul deservește o gamă variată de clienți – de la antreprenori mici și medii, creatori digitali, până la companii mari din domenii precum ecommerce, banking sau plăți online, în peste 100 de țări. În România, cyber_Folks este cel mai mare furnizor de astfel de servicii, după cifra de afaceri din 2025 (35 mil lei). Firma operează din birourile din Cluj-Napoca, București și Bistrița, cu două centre de date performante, dotate cu soluții de securitate avansate. Mai multe informații sunt disponibile pe www.cyberfolks.ro.
Exclusiv
6 Jocuri distractive perfecte pentru petreceri copii
Joaca trebuie să fie elementul principal al unei petreceri reușite pentru copii. Iar dacă ești în căutarea unor idei distractive, de a întreține atmosfera la petrecerile dedicate copiilor, descoperă mai jos 6 idei potrivite pentru a spori veselia.
Planifici o petrecere pentru copilul tău și ai găsit un loc de joacă perfect, tematica inspirată și meniul delicios, care să îi încânte pe micii invitați? Ei bine, acestea nu sunt singurele aspecte de care să ții cont, în crearea unui eveniment perfect.
Vânătoarea de comori
Vânătoarea de comori este irezistibilă la orice vârstă, iar pentru copii este una dintre cele mai distractive activități. Tot ce trebuie să faci este să ascunzi câteva obiecte sau recompense, pe care copiii trebuie să le găsească.
Oferă-le câteva indicii și distracția este garantată. Sigur își vor dori să repete experiența și vor fi nerăbdători să găsească comoara.
Statuile muzicale
La multe petreceri copii, statuile muzicale animă atmosfera. Trebuie doar să pornești muzica, iar copiii vor începe să danseze. Veselia sporește de fiecare dată când muzica se oprește, iar ei trebuie să rămână nemișcați, asemeni unor statui.
Poți adapta jocul cum dorești, iar copiii care se mișcă să fie eliminați sau pur și simplu să continue să danseze pe cântecele preferate.
Limbo
Tot pentru micii iubitori de dans, se poate juca Limbo. Ai nevoie de o sfoară, pe care să o întinzi. Copiii stau în șir indian și vor trece pe rând sub sfoară, lăsându-se cât mai jos pe spate.
Toate acestea, în timp ce dansează pe muzica preferată. Pentru ca jocul să fie tot mai greu, sfoara se lasă cât mai jos.
Scaune muzicale
Fiind o petrecere pentru copii, nu poți uita de jocul „scaunele muzicale”. Cei mici trebuie să danseze în jurul scaunelor, iar atunci când muzica se oprește, să ocupe un loc pe scaun.
Copiii care nu reușesc să ocupe un loc, sunt eliminați din joc. Dansul continuă până va rămâne un singur scaun. Acest joc distractiv învelește atmosfera la orice petrecere.
Cutia misterelor
Micii exploratori, care adoră misterele, se vor bucura de „cutia misterelor”. Acest joc presupune să ascunzi câteva obiecte, într-o cutie acoperită.
Copiii trebuie să identifice obiectele din cutie, fără să le vadă. Cei care reușesc să ghicească cât mai multe obiecte, câștigă jocul. Cu cât adaugi mai multe obiecte, cu atât jocul se prelungește, iar copiii se bucură de o activitate distractivă, ce le captează atenția.
Turnul din pahare
Un alt joc pe care îl poți încerca la petrecerea copilului tău, este construirea unui turn din pahare. Împarte copiii în două echipe, care vor primi câte 10 pahare. La bază se așază patru pahare, urmând apoi să se pună un rând de 3 pahare, respectiv 2 și 1 pahar. Câștigă echipa care construiește cel mai repede un turn stabil, fără să se dărâme.
Fiecare dintre aceste activități poate fi exact ingredientul surpriză al petrecerii pe care o organizezi pentru copilul tău. Invitații mici și mari se vor distra, bucurându-se de jocuri distractive și creând amintiri unice.
-
Afaceriacum o săptămânăMP Group, soluții pentru administrarea blocurilor din București și Ilfov
-
Uncategorizedacum o săptămânăUltimele zile de reduceri pentru HONOR Magic V6 și HONOR Watch 6
-
Socialacum 6 zileGardul din aluminiu care îți oferă timp liber, nu obligații
-
Socialacum 5 zileCu aproape 60% din decesele din România cauzate de bolile cardiovasculare, rapiditatea diagnosticului în urgențe devine o prioritate națională
-
Afaceriacum o săptămânăDe ce apartamentele cu 3 camere au devenit alegerea preferată a familiilor tinere?
-
Uncategorizedacum 5 zileCând laserul înlocuiește freza: Atelierul de Zâmbete explică în ce situații clinice folosește tehnologia Er:YAG
-
Uncategorizedacum 7 zilePe 11 și 12 septembrie, cartierul Floreasca devine un festival urban de muzică clasică în aer liber
-
Socialacum 6 zilePeste 40 de comunități organizează „Zilele Diasporei” în această vară

