Afaceri
EXCLUSIV! Adevăruri nespuse despre Simona Halep! Ce spune aceasta, de fapt, despre România | Capitala24
Aceşti oameni înzestraţi cu aptitudini de excepţie aparţin lumii întregi şi dăruiesc bine, emoţie şi bucurie. Geniile depăşesc barierele timpului şi devin nemuritoare. Noi, românii obişnuiţi de astăzi, suntem norocoşi că suntem contemportani cu unul dintre puţinele genii, încă în activitate: Simona Halep. Ea este cea mai bună tenismenă din lume, care chiar în anul Centenarului a decis să scrie istorie în tenisul mondial pentru România şi să dăruiască compatrioţilor zâmbete infinite şi bucurie.
Simona a dat peste cap toate calculele experţilor şi a ajuns numărul 1 pentru că aşa şi-a dorit ea. În sport, ca în orice alt domeniu, ca să ajungi cel mai bun, ai nevoie de multă muncă şi dăruire, dar şi de un talent cu care numai Dumnezeu te poate înzestra.
‘Eu n-am avut nici o păpuşă când eram mică! Am avut dintotdeauna o rachetă de tenis. Mai mică, dar rachetă era. (…) Am făcut o glumă demult cu fratele meu, iar acum îşi ţine pariul pierdut. Mă tachina mereu cu asta, îmi zicea să mă las de tenis, că nu voi ajunge nicăieri. Râdeam atunci. El făcea tenis, dar nu a făcut performanţă. Nu a reuşit, fiindcă nu e un tip activ, e diferit de mine. Acum, el îmi cară geanta, vine să mă aştepte la aeroport’, povesteşte cea mai iubită sportică româncă la ora actuală.
Simona Halep a acceptat provocarea Capital şi ne-a răspuns la un test fulger
1. Dacă nu eram Simona Halep, mi-ar fi plăcut să fiu…matematiciană! 🙂
2. Când eram mică visam să…ajung numarul 1 WTA! Mereu ma gândeam cât de cool ar fi să fii numărul 1 mondial într-un domeniu.
3. Dacă aş putea da timpul înapoi, aş….face… tot tenis.
4. Cea mai mare nerealizare a mea este…. nu am. La vârsta pe care o am nu prea am avut timp de nerealizări. Aş vrea să o ţin pe aceeaşi linie.
5. Cea mai mare realizare este….câstigarea titlului de la Roland Garros.
6. Secretul succesului meu a fost…devotamentul şi perseverenţa.
7. Cel mai puternic jucător/jucătoare de tenis politic din lume a fost… politic nu pot să mă pronunţ.
8. Persoana publică pe care o apreciez cel mai mult este…Ion Ţiriac.
9. Îmi este frică de….ce le e frică tuturor, moarte.
10. Mă impresionează…orice este frumos pe lumea asta.
11. Iubesc….tenisul.
12 Mi-e foarte dor de…un Crăciun în familie şi chiar anul acesta voi avea parte de aşa ceva după mulţi mulţi mulţi ani!!!
13. România este…tara mea si sunt mandra ca sunt româncă!
Povestea Simonei Halep
Povestea Simonei Halep începe la Constanţa, pe 27 septembrie 1991. Bunicii din partea tatăului sunt la origine aromâni din nordul Greciei şi au ajuns în Tulcea, mai exact în localitatea Stejaru, după ce au fost deportaţi din Bulgaria, unde ajunseseră după ce părăsiseră Grecia. S-au căsătorit tineri şi au avut patru copii. Unul dintre aceştia, Stere, avea să devină tatăl celei mai iubite românce din lume.
S-a căsătorit cu Stania şi după o perioadă de timp a venit pe lume Nicolae, alintat Coli, iar cinci ani mai târziu s-a născut Simona, care a fost botezată după numele bunicii. Locuiau toţi patru într-o casă relativ modestă din Piaţa Chiliei. Când a avut posibilitatea, Stere şi-a adus şi părinţii aproape, iar Simona s-a bucurat mereu de iubirea şi sfaturile lor preţioase.
Lui Stere i-a plăcut mult sportul, dar nu a avut posibilitateasă se dezvolte în acest sens. Era fotbalist, atacant la Săgeata Stejarul, dar s-a oprit la atât. Aşa că a dorit să-şi îndrume băiatul cel mare să-i împlinească visul şi l-a îndreptat spre tenis, în timp ce fata cea mică bătea mingea de fotbal pe stradă cât era ziua de lungă. Bucuria supremă aveasă vină tot de la ea, fetiţa tunsă scurt, căreia nu i-a plăcut niciodată să se joace cu păpuşile.
Cum a început totul
Nu avea nici patru ani când s-a îndrăgostit iremediabil de racheta de tenis. Îşi privea mereu fratele mai mare la antrenamentele de la Mamaia şi într-o zi micuţa Simona s-a decis că vrea să fie campioană. Mulţi au glumit pe seama asta, dar astăzi toţi se înclină în faţa măreţiei sale.
„N-am avut păpuşi, n-am avut altceva. Jucam fotbal, jucam tenis, făceam fileu din aţă, am găurit asfaltul şi am băgat doi stalpi şi jucam tenis, si în casă la fel, am făcut un mini teren de tenis şi jucam cu fratele meu”
Antrenamentele erau istovitoare pentru majoritatea copiilor, nu şi pentru Simona care era precum argintul viu. Talentul ei a fost observat imediat de antrenorul fratelui său, Ioan Stan, care a luat-o sub aripa lui protectoare.
“Era o fetiţă harnică, modestă, talentată şi inteligentă”
„Avea ţinută de sportivă de mică.Am văzut-o şi le-am spus părinţilor: «O iau la tenis».Mi-a plăcut mult. Avea o motricitate extraordinară. La cinci ani, alerga precum o sportivă, deşi era cât racheta de mică. Promitea mult”, povesteşte Ioan Stan. Acesta a lucrat doi ani cu Simona, la Club „Castel” din Mamaia. Acum, la mai bine de douăzeci de ani de la acele momente, tenismena noastră uimeşte marile arene ale lumii prin două calităţi mai puţin întâlnite la starurile secolului XXI: munca asiduă şi modestia. Prima calitate i-a dat capacitatea de a-şi toca mărunt adversarele în timpul meciurilor, uneori câştigând practic prin sufocarea fizică şi psihică a sportivei din faţa sa, iar cea de-a doua trăsătură de caracter a transformat-o într-una dintre cele mai iubite tenismene din circuit.
Se vedeau aceste calităţi în urmă cu douăzeci de ani? Răspunde tot Ioan Stan, într-un interviu pentru Adevărul:„La început, pregătirea nu a fost foarte intensă, două – trei antrenamente pe săptămână, întrucât era foarte mică. Nu am ajuns cu ea la concursuri, că nici nu erau întreceri pentru vârsta ei. Am încercat să-i transmit totul într-o manieră frontală. Am vrut să ştie tot. Am lucrat cu ea toate elementele.Era o fetiţă harnică, modestă, talentată şi inteligentă.Avea o inteligenţă nativă. Nu i-am zis de două ori că trebuie să strângă mingile. Era harnică şi conştiincioasă.Nici nu mai întorceam capul, pentru că ştiam că ea îşi vede de treabă.Avea o îndemânare aparte.Alerga, sărea, aprecia corect loviturile şi avea imaginaţie în joc.Se vedea limpede că e un copil cu chemare pentru sport în general şi pentru tenis în special”. Nicolae a renunţat destul de rapid la tenis, dar sora sa a perseverat pentru că ea avea un vis pe care simţea că şi-l poate îndeplini.
La şase ani deja avea antrenamente în fiecare zi, însă nu resimţea efortul pentru că juca de fiecare dată cu bucurie şi dorinţa de a ajunge cea mai bună din lume.
“Când eram junioară, mă gândeam şi spuneam că o să consider că sunt o jucătoare bună de tenis atunci când domnul Ţiriac va veni personal şi se va uita special la un meci de-al meu.Acest lucru s-a şi întâmplat în urmă cu câţiva ani şi pot spune că asta mi-a dat o mare încredere că pot ajunge la cel mai înalt nivel în tenis”, povesteşte Simona Halep.
Pasionată de sport, Simona nu şi-a neglijat nici studiile. A absolvit mai întâi Şcoala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Ţiţeica” din Constanţa, iar apoi în 2010, Simona Halep aîncheiat cu bine cursurile Liceului cu Program Sportiv „Nicolae Rotaru” din Constanţa.
În 2014 şi-a luat şi licenţa la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Ovidius” din Constanţa.
Semnalul că apare o nouă stea în tenisul mondial
Anul 2008 a reprezentat semnalul care a indicat că micuţa ambiţioasă care se antrena pe terenurile din Constanţa are în faţă o carieră de senzaţie. La doar 16 juca finala la junioare de la Roland Garros. În acel moment a fost cotată cu cea de-a noua şansă la trofeu. Toată lumea miza pe victoria compatrioatei Elena Bogdan, despre care astăzi nu prea se mai ştie nimic. Finala a câştigat-o Simona, care a devenit şi numărul 1 mondial în clasamentul ITF (junior). Tot în acel an a intrat pentr prima oară în topul WTA (senioare), pe locul 350.
„Eu am fost lângă Halep în 2008, când a câştigat turneul de la Roland Garros la junioare, după o finală cu Elena Bogdan. A fost un moment superb, o premieră totală pentru România la o finală de Grand Slam, fie şi la juniori. După câţiva ani, marea Virginia Ruzici mi-a spus că şi eu şi Ţiriac am pierdut pariul pe care l-am pus după acea finală din 2008. Se referea la faptul că noi am mers atunci pe mâna Elenei Bogdan, despre care am spus că va ajunge mai sus decât Halep. La început, am negat, dar mai apoi mi-am reamintit că aşa a fost”, a povestit Dumitru Hărădău, directorul turneului „Bucharest Open”, de la Bucureşti.
Micuţa Halep a continuat să zburde în clasamentul WTA în ciuda faptului că nu mulţi îi dădeau şanse să ajungă în top. Dar ea ştia ce poate.
Decizia care a descătuşat-o
În anul 2009, Simona lua o decizie grea, dar care s-a dovedit extrem de inspirată.În timp ce multe femei apelează la medicul estetician pentru a-şi mări sânii, aceasta a recurs la o intervenţie chirurgicală de reducere a lor pentru că o incomodau în joc şi îi creau şi probleme cu coloana vertebrală.
Deja din anul 2010, Simona a început să conteze în clasamentul WTA pentru că se afla pentru prima dată în top 100, mai exact pe locul 84.
Loc ocupat de Simona Halep în clasamentul WTA
2008 – 343
2009 – 185
2010 – 84
2011 – 47
2012 – 47
2013 – 11
2014 – 3
2015 – 2
2016 – 4
2017 – 1
2018 – 1
Prima mare performanţă într-un turneu WTA a fost atinsă de Simona Halep, în anul 2010, la competiţia din luna aprilie de la Marbella, Spania. Venită din calificări, eaa ajuns până în sferturile de finală, trecând printre altele şi de Sorana Cîrstea, locul 36 mondial. În sferturi a fost învinsă de Flavia Pennetta.
Anii 2011 şi 2012 au însemnat un progres constant, dar şi o luptă cu sine însăşi. Simona s-a menţinut în primele 50 de jucătoare ale lumii şi s-a pregătit psihic pentru ce avea să urmeze în 2013.
Anul care a plasat-o pe urmele marei Virginia Ruzici
Un an cu noroc, chiar dacă se spune că 13 poartă ghinion. Jucătoarea de tenis din România şoca întreaga lume a tenisului şi se impunea în nici mai mult, nici mai puţin de 6 turnee. Pe 21 noiembrie 2013, a fost desemnată „WTA’s Most Improved Player”, devenind astfel prima jucătoare română de la Virginia Ruzici în 1978 care a primit această distincţie.Deja intrase în istorie, însă nu era suficientă o pagină. Ea dorea să scrie un întreg capitol, care să dăinuiască în timp.
Cum a început colaborarea cu Ion Ţiriac
Dumitru Hărădău, a povestit cum au ajuns să colaboreze Simona Halep cu Ion Ţiriac. Totul a început în urmă cu aproximativ patru ani, după cum susţine Hărădău.
„Eram, în urmă nu cu mulţi ani, la un turneu ATP, la care se afla şi Simona, era antrenată atunci de Victor Ioniţă, şi i-am spus că vreau să i-l prezint pe Ţiriac. Păi, zice, ‘ce treabă am eu cu Ţiriac?’. Cum adică, ce treabă ai tu cu Ţiriac? Păi, tu nu te duci să joci turneul lui la Madrid?
Într-un final a acceptat, aşa că am luat-o de mână şi ne-am dus la loja lui Ţiriac, de pe terenul central. Când a văzut-o, Ţiriac a reacţionat: ‘A, Halepoaico, ce faci?’ Şi i-am lăsat pe amândoi acolo şi de atunci a început colaborarea dintre cei doi, una în care Ţiriac se implică destul de mult”, a mai spus Hărădău la Digi Sport.
Ce spune Simona despre Ion Țiriac
Din acel moment, Ţiriac a început să se comporte cu Simona ca un părinte care îi spune copilului şi ce nu ar vrea să audă, dar ca o face pentru că ştie că astfel îi va fi mai bine. Această caracteristică a relaţiei dintre ei a fost recunoscută şi de tenismenă într-un interviu acordat în urmă cu un an: „Antrenorul meu este o persoană blândă. Nu mă ceartă şi nu ridică tonul. Îmi place asta la el. Nu mă inhibă şi îmi arată unde ar trebui să lucrez şi cum să devin mai bună. Mă ajută, însă, şi partea mai dură, pe care o am de la domnul Ţiriac. El pune mâna pe telefon şi îmi spune direct, fără menajamente. Domnul Ţiriac îmi spune cam aceleaşi lucruri pe care mi le spune Darren, dar mai dur’, a declarat Simona Halep. „Vine la meciuri, mă susţine, vorbeşte cu mine despre tenis, încearcă să mă înţeleagă, iar felul dânsului de a fi, puterea interioară, mă ajută să am mai multă încredere în mine. Tot timpul mi-a spus că am calităţile necesare să ajung cât mai sus. Asta mă motivează să mă antrenez mai mult’.
Stilul inconfundabil al celui mai bogat român
Ce înseamnă stil direct la Ţiriac? A oferit o mostră chiar omul de afaceri în urmă cu două luni: “Eu nu văd niciun fel de socoteală mai mare sau mai mică, ea nu mai poate să mai piardă numărul unu până anul viitor. Dacă ea a făcut cadou Australia (n.r. – modul în care a pierdut finala cu Caroline Wozniacki), Roland Garros-ul i-a pierdut Wimbledon-ul. Ea pe ciment o singură dată a jucat mai acătării la US Open, care şi ăla l-a făcut cadou în anul ăla. Ar trebui să taie faza cu făcut cadouri şi să se concentreze mai mult pe treburile astea pe care le avea în buzunar. Eu cred că ea vorbeşte cu mine, pentru că dacă vorbesc eu cu ea, nu cred că îi place. Şi să mă cert acum cu Simona Halep…nu cred că am ajuns la nivelul ăla”.
În ultimii patru ani, presa internaţională a speculat faptul că cel mai bogat român ar fii de fapt managerul din umbră al Simonei Halep. Care este adevărul? Îl spune tot Simona: „Ion a fost tot timpul foarte important, mereu am simţit sprijinul lui, în fiecare secundă a călătoriei mele. Chiar şi când nu este în loja mea în timpul turneelor, îl consider parte din echipa mea. Este un prieten şi sprijinul său este necondiţionat”.
“Eu cred că ea vorbeşte cu mine, pentru că dacă vorbesc eu cu ea, nu cred că îi place. Şi să mă cert acum cu Simona Halep…nu cred că am ajuns la nivelul ăla” – Ion Ţiriac despre relaţia cu Simona Halep.
Prima finală de Grand Slam
Anul 2014 a însemnat prima finală într-un turneu de grand slam la senioare, dar şi prima victorie împotriva celei care părea de neînvins: Serena Williams. După 6 ani, românca a revenit pe centralul parizian pentru a juca finala în faţa unei sportive considerată un adevărat sex-simbol al circuitului WTA, dar şi o abonată a trofeului pus la bătaie în capital Franţei. Era prima finală de Grand Slam în care evolua o româncă, după cea castigate de Virginia Ruzici în 1978, tot la Paris. Trecuseră 26 de ani.
Meciul a reprezentat şi un prim semnal a ceea ce avea să însemne stilul Halep la nivel înalt: spectacol prin efort dus la extrem. Durata de 3 ore şi două minute a meciului, dar şi prima finală care a intrat în decisiv după 13 ani a făcut ca presa internaţională să uziteze într-un mod inflaţionist cuvântul “Senzaţional”.
Românca a pierdut finala în faţa favoritei, dar lumea era deja cu ochii pe ea. Adversara ei a fost, câteva luni mai târziu, depistată pozitiv cu Meldonium, o substanţă interzisă sportivilor. După ce i s-a interzis să mai joace tenis profesionist timp de doi ani, rusoaica a revenit în circuit fără zvâcul de altă dată. Nu a reuşit nici măcar un trofeu în anul 2018.
Dovada că performanţele nu erau întâmplătoare
Sportiva din România a continuat să impresioneze şi a ajuns până în semifinale la Wimbledon. La o săptămână după turneul de la Wimbledon a participat la prima ediţie a BRD Bucharest Open unde a reuşit să se impună în finală în faţa favoritei nr. 2 a competiţiei, italianca Roberta Vinci cu scorul de 6-1, 6-3. Cel mai dificil meci al turneului a fost cel din semifinală unde a depăşit-o pe Monica Niculescu cu scorul de 6-2, 4-6, 6-1.
Graţie acestor rezultate, pe 11 august 2014 Halep a urcat pe locul 2 mondial, cea mai de sus poziţie deţinută vreodată de vreo jucătoare de tenis româncă. Ea a ocupat această poziţie până pe 6 octombrie 2014, când a fost depăşită de Maria Şarapova.
Pe 22 octombrie, în cadrul Turneului Campioanelor din Singapore, Simona Halep a învins-o pe jucătoarea numărul 1 mondial la aceea dată, Serena Williams, cu scorul 6-0, 6-2, dar în finală a pierdut în faţa ei cu scorul 3-6, 0-6. Victoria din grupe a fost cea mai mare victorie a carierei de până în acel moment, prima în faţa unei jucătoare din top 3 mondial. Meciul a fost de fapt dovada că Simona Halep nu se afla întâmplător pe culmile sportului mondial, ci că aveam de a face cu rezultatele unui proiect bine gândit în mintea ei de copilă la începutul anilor 90.
Anul 2015 l-a început de pe poziţia a treia, loc pe care şi l-a menţinut cu succes. În februarie, deja bifa al 10-lea său titlu WTA (şi al 2-lea Premier 5) în Dubai, iar în martie câştiga primul său trofeu Premier Mandatory la Indian Wells Masters.
Un an ciudat: a pierdut o finală de Grand Slam, dar a devenit numărul 1 mondial
În anul 2016, Simona a coborât pe locul 4, dar a mai câştigat încă 3 turnee WTA. Mulţi se grăbeau să-I prevestească finalul carierei sale de vis, dar în anul 2017, la doar 26 de ani Simona avea să strângă suficiente puncte pentru a ajunge numărul 1 mondial.
Un vis care s-a împlinit, în momentul în care şi-a dat seama cu adevărat de genialitatea ei în tenis şi a început să creadă că ceea ce i se întâmplă este real. Colaborarea cu anternorul Darren Cahill i-a dat forţa să creadă că poate. Atât îi mai lipsea…să creadă. Toate celelalte piese de puzzle erau deja aşternute pe tabla vieţii.
Înfrângere în faţa unei jucătoare de poker care a mizat numai “all in”
Anul 2017 a fost un ping pong între agonie şi extaz. Favorită clară la Roland Garros a pierdut dramatic în finală în faţa tinerei de 19 ani, Yelena Ostapenko. Aici trebuie aduse aminte două momente importante pentru a înţelege parcursul ulterior al Simonei şi cât de important este nivelul la care a ajuns anul acesta. Primul episod important este chiar din timpul finalei. Românca a câştigat primul set cu 6-4 şi în al doilea a condus cu 3-0, părând că are meciul în mână. În acel moment, letona a început să joace riscant, lovind puternic fiecare minge, dând senzaţia că nu mai respectă nicio indicaţie tactică. Simona nu a jucat neapărat mai prost în a doua parte a meciului, dar letonei “i-au intrat” efectiv toate acele lovituri riscante. Înfrângerea a reprezentat astfel pentru Simona o dublă frustrare: faptul că pierdut finala din postura de favorită şi că nu a fost din cauză că a jucat prost. Ostapenko s-a comportat în acea finală ca un jucător de poker care pariază all in la fiecare mână fără a vedea ce cărţi în vin.
Diferenţa care o transformă în geniu
Această frustrare a creat al doilea episod sensibil în evoluţia ei ulterioară, cel care trebuia să ofere răspunsul la întrebarea: “Cum poate fetiţa din Constanţa să treacă peste aşa ceva şi să o ia de la capăt?”.
Dar în aceste momente apar diferenţele dintre un geniu şi un om obişnuit. Răspunsul l-a oferit Simona câteva luni mai târziu: “După French Open a fost greu. Am plâns după acel meci şi am spus ca e imposibil. Nu puteam să cred că nu am putut câştiga acel meci conducând cu set şi 3-0. Am atins trofeul şi tot nu am putut să-l iau. Am mers acasă şi am fost în depresie 3-4 zile. Apoi am revenit pe teren şi am spus că am un ritm bun şi simt bine mingea. Nu am jucat la Birmingham din cauza unei uşoare accidentări. dar am mers la Wimbledon şi am jucat bine. Aşa că, după Wimbledon, lucrurile s-au îmbunătăţit. În SUA, cred că am fost aproape de cel mai bun tenis al meu. Mi-am recăpătat încrederea şi totul a fost ok”.
Simona şi-a revenit, dar nu a uitat-o pe Ostapenko. S-a răzbunat în octombrie, la openul de la Beijing, când victoria în faţa aceleiaşi letone i-a adus titlul mult dorit. Simona a devenit numărul 1 mondial! Milioane de români s-au bucurat şi au plâns alături de ea. Fenomenul Halep luase deja o amploare deosebită şi simpatica sportivă din România reuşise să ajungă peste ocean mai cunoscută decât numele propriei ţări.
“Am plâns după acel meci şi am spus ca e imposibil. Nu puteam să cred că nu am putut câştiga acel meci conducând cu set şi 3-0. Am atins trofeul şi tot nu am putut să-l iau. Am mers acasă şi am fost în depresie 3-4 zile”, a spus Simona Halep, despre un meci dureros, dar care a schimbat-o profund.
Parcursul din Australia i-a adus titlul la Paris
Anul 2018 a fost cel mai bun an din cariera sa, un an istoric în care a dăruit cea mai pură formă de bucurie românilor care aveau şi ei nevoie să viseze alături de ea. Mai întâi a pierdut finala de la Australian Open, dar a fost doar o pregătire pentru surpriza de la Roland Garros.
Pentru a înţelege de ce Openul Australian a reprezentat un semnal că Simona este mult mai puternică psihic decât în anul 2017 şi că este pregătită să intră pe lista selectă a câştigătorilor de grand slam trebuie să ne amintim de două partide din parcursul său din ţara cangurilor.
Sâmbătă, 20 ianuarie 2018. Simona Halep o întâlneşte în turul trei al Australian Open pe americanca Lauren Davis, o sportivă care nu se anunţa a fi capabilă să îi pună probleme, dacă am lua în considerare locul în clasamentl WTA de la momentul respectiv:76. Simona a pierdut surprinzător primul set, a egalat la 1, dar ce a urmat în decisiv a depăşit orice aşteptări. A fost o partidă copleşitoare, cu multe răsturnări de situaţie. Americanca a avut 3 mingi de meci în ultimul set, la 11-10, dar nu şi-a putut stăpâni nervii, în timp ce Simona Halep a alergat enorm, aproape 4,5 kilometri, pentru a răspunde agresivităţii adversarei şi a rămâne în turneu. S-a terminat 15-13 în decisiv, iar Simona Halep şi Lauren Davis au egalat recordul de game-uri într-un meci de fete la Australian Open, 48, deţinut de Arantxa Sanchez Vicario şi Chanda Rubin, din 1996, scor 4-6, 6-2, 16-14. Şi durata meciului a fost una care este considerată mare şi în tenisul masculin: 3 ore şi 45 de minute.
Meciul a atras atenţia mapamondului, iar specialiştii în tenis a pus punctul pe românca noastră s-a maturizat, are un psihic solid şi luptă pentru fiecare minge. Aceste calităţi i-au făcut pe specialişti să considere că anl 2018 va fi al Simonei Halep. Şi Dumnezeu a ţinut să le dea dreptate în anul Centenarului.
„Am câştigat cu inima.Sunt aproape moartă, dar a fost frumos. Sunt foarte fericită că am câştigat. E bine că am putut produce un tenis frumos. Le mulţumesc fanilor pentru încurajare. Nu ştiu exact cât am alergat. Simt că muşchii mi s-au dus”, a declarat Simona Halep , după meciul cu Lauren Davis din ianuarie.
Seminifinala cu Kerber: relaţia cu Cahill a salvat meciul
La numai cinci zile de la acel meci maraton, Simona Halep o întâlnea în semifinale pe germanca Agelique Kerber, locul 16 WTA în acel moment. Kerber şi Halep aveau o caracteristică importantă înaintea meciului: erau singurele jucătoare din elita tenisului mondial neînvinse în anul 2018. Românca s-a calificat în finală după un alt meci maraton, terminat cu 9-7 în decisiv. Partida a scos în evidenţă un alt element important în drumul ei către primul trofeu de grand slam: relaţia cu antrenorul Daren Cahill. În decisiv, australianul a reuşit să o remonteze prin câteva semne de încurajare pe româncă, într-un moment în care oboseala acumulată în timpul turneului începuse să îşi spună cuvântul.
Simona a câştigat după un alt maraton: 2 ore şi 30 de minute. După meci cuvântul favorit al presei internaţionale pentru a caracteriza meciul a fost: “fabulos!!!”. Semnele de exclamare au fost şi ele folosite din belşug. Pentru a înţelege starea de spirit din acele momente, pe canalul Youtube, pe pagina oficială a turnelului, există un filmuleţ postat cu titlul:“As it happened”. După ce îl urmăriţi, după ce vă impresionează cele două sportive, încercaţi să faceţi un exerciţiu de imaginaţie: când aţi văzut ultima oară un român elogiat la scenă deschisă. Da, în acele imagini este o româncă, dar nu este rodul imaginaţiei noastre, ci rodul muncii ei.
O punctualitate ieşită din comun
Ca să înţelegem ce înseamnă muncă la Simona Halep, am apelat la amintirile lui Andrei Cociaşu, fostul ei partener de antrenament. Cociaşu, care a lucrat cu Simona timp de câţiva ani în diverse perioade, spune că sportiva este de o punctualitate şi de un profesionalism ieşit din comun. „Nu am reuşit să ajung niciodată la antrenament înaintea Simonei! Într-o zi, mi-am propus să fac exact asta. Am ajuns cu o oră şi 20 de minute mai devreme. Ne antrenam acolo, la Centrul Naţional, şi tot era acolo, pe bicicletă! Mi se pare fascinant”, a spus Cociaşu.
Şi dacă tot am vorbit de relaţia Simonei cu Darren Cahill, fostul ei partener de antrenament şi-a adus aminte şi de o metodă folosită de australian: „În plus, pentru Simona, o metodă bună de încălzire este fotbalul. Joacă foarte bine, chiar. Îmi aduc aminte că în cantonamentul din Poiană a venit Darren cu o minge ovală, ca de fotbal american, şi ne încălzeam cu ea. Încercarea de a nu pica în rutină este extrem de importantă. Dacă totul este rutină, monoton, iar dimineaţa, când te trezeşti, te iei cu mâinile de cap pentru că este acelaşi lucru – îţi dispare entuziasmul şi asta se vede la meciuri”.
A urmat finala pierdută cu daneza Caroline Wozniaski, un alt maraton nebun, care a durat 2 ore şi 50 de minute. Astfel, românca a ajuns la nu mai puţin de 14 ore şi 33 de minute petrecute pe terenurile de tenis din Melbourne. Chiar dacă a pierdut, Simona a lăsat senzaţia, în sfârşit, că prezenţa ei în finalele turneelor de mare slam nu mai este o surpriză, ci un fapt care i se cuvine. Şi ea a transmis că în sfârşit a înţeles asta.
În concluzie, când se va iscrie istoria sportivă a anului 2018, cel mai probabil se va ajunge la concluzia că Simona Halep a câştigat Roland Garosul la Australian Open.
Un episod unic în istoria Australian Open
Şi va mai fi ceva ce istoria sportivă acestui an va aminti. Simona Halep a devenit în ianuarie prima jucătoare din istorie care a intrat in finala de Melbourne fără a avea un sponsor tehnic, intrând pe teren cu o rochiţă no-name comandată de pe un site din China. Situaţia ciudată în care s-a aflat Simona Halep în primele două luni ale acestui an nu a fost doar o pierdere financiară pentru constănţeancă, ci şi un semnal de alarmă pentru tenisul feminin. Liderul WTA a fost abandonat de Adidas la finalul anului trecut în detrimentul unor jucătoare cu rezultate sportive inferioare.
Practic, s-a văzut că aceste sponsorizări au legături prea puţine cu ce fac jucătoarele pe teren, în condiţiile în care, spre exemplu, Eugenie Bouchard, care nu se afla în Top 100, câştiga mai mulţi bani din marketing şi publicitate decât Simona Halep! Acest subiect a fost abordat de Martina Navratilova, o legendă a tenisului feminin. Într-un interviu acordat pentru Le Temps, Navratilova a dat de pământ cu brandul Adidas pentru modul în care s-a comportat în relaţia cu Simona Halep.
„Sper că cei de la Adidas regretă acum. Iar dacă Simona nu-şi va găsi un sponsor, înseamnă că ceva nu e în regulă cu tenisul! Care e problema? Pentru că Halep e româncă? Pentru că nu e înaltă şi blondă? Simona e o femeie remarcabilă, cu o mare personalitate! Halep e foarte profesionistă, atât pe teren, cât şi în afara lui, iar fanii o iubesc. Ea e genul de femeie pe care o vrem drept model pentru copiii noştri. Nu înţeleg de ce nicio companie nu s-a trezit încă să spună: «Aceasta e sportiva pe care ne mândrim să o sprijinim!»“, spunea Navratilova la începutul acestui an. Până la urmă, în luna februarie, compania americană Nike a semnat un contract cu Simona Halep, oferindu-i româncei 2 milioane de dolari pe an.
„Pot zâmbi, e bine.Am plâns, dar acum zâmbesc. Până la urmă, e doar un meci de tenis. Sunt cu adevărat tristă că nu am putut câştiga. Am fost din nou aproape, dar am rămas fără energie pe final. Caroline a fost mai bună şi mai proaspătă”
În sfârşit, Roland Garros
Iar câteva luni mai târziu a zâmbit.A câştigat Roland Garros, revenind într-un moment în care iarăşi aproape nimeni nu mai credea în ea. Important este că Simona a ştiut că acesta este momentul ei şi s-a încununat regină la finalul unui meci în care Sloane Stephans nu a înţeles ce i s-a întâmplat.Simona a devenit astfel a doua româncă încoronată la turneul cu nume de aviator.Cu fix 40 de ani în urmă, Victoria Ruzici mai câştigase turneul parizian.
Românii au aşteptat-o la aeroport ca pe o regină şi au aclamat-o pe stadion precum o campioană nu doar a tenisului, ci şi a sufletelor zbuciumate care aveau atâta nevoie de această oază de fericire.
Mulţi au înţeles atunci că Simona Halep nu este doar un om, că nu este doar cea mai bună sportivă de tenis din lume, ci un fenomen, un geniu care a împărţit tot ce a creat pentru ea cu milioane de suflete, care aveau nevoie de ea.
Afaceri
Ploaia revine în ecuația economiei agricole
După sezoane marcate de secetă, deficit hidric și presiuni asupra agriculturii europene, precipitațiile redevin un indicator economic major, cu impact direct asupra producției agricole, securității alimentare și stabilității prețurilor.
Tema apei a devenit centrală, inclusiv în strategiile europene, privind reziliența agricolă, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme. Specialiștii vorbesc tot mai des despre „economia precipitațiilor”, un concept care leagă direct resursa naturală de predictibilitatea pieței alimentare.
Ploaia ca infrastructură naturală critică
Specialiștii atrag atenția că ploaia nu mai poate fi privită doar ca fenomen meteorologic. Într-un climat volatil, fiecare episod de precipitații poate influența randamente, costuri și reziliența întregului sector agricol.

„Într-un an fără risc sistemic, prețul final al produselor agricole ar trebui să scadă cu 6%. Din cauza prețului la combustibil însă, vom asista la o creștere de 15%”, spune Cosmin Filipaș, CEO D’Olive.
Pentru agricultură, precipitațiile nu mai reprezintă doar o condiție favorabilă, ci un factor strategic. Rezervele de apă din sol, refăcute prin ploi regulate, influențează costurile de producție, capacitatea fermelor de a face față verilor extreme și, în multe cazuri, nivelul viitoarelor recolte.
Episoadele de ploaie – activ economic
Tot mai multe analize europene arată că variabilitatea precipitațiilor devine unul dintre principalii factori care afectează competitivitatea agricolă. Seceta prelungită a redus randamente, a crescut dependența de irigații și a amplificat presiunea asupra costurilor cu energia și inputurile agricole. „România continuă să depindă într-o măsură prea mare de agricultură bazată pe precipitații. Infrastructura de irigații rămâne insuficientă raportat la potențialul agricol, iar lipsa investițiilor istorice face ca ploaia să rămână, pentru multe ferme, principalul sistem de irigație”, arată o analiză a Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite privind vulnerabilitatea agricolă în Europa de Est.
Organizațiile de profil subliniază că refacerea umidității solului în lunile de primăvară are efecte directe asupra culturilor, de la cereale la plantații perene, contribuind la reducerea stresului hidric și la stabilizarea producției.

„Ploaia este primul capital al agriculturii. Apa căzută la momentul potrivit nu înseamnă doar rod, ci echilibru, calitate și continuitate”, afirmă reprezentanții Profeco. Cu soluții bazate exclusiv pe ingrediente 100% organice, Profeco mizează pe o agricultură care nu exploatează solul, ci îl regenerează. Produsele companiei susțin simultan creșterea productivității, refacerea fertilității naturale și obținerea unor recolte mai sănătoase, transformând sănătatea solului într-un avantaj economic pe termen lung.
„În agricultură, performanța nu mai poate fi separată de sănătatea solului. Vedem tot mai clar că productivitatea durabilă nu vine din intervenții agresive, ci din capacitatea de a reda pământului echilibrul natural. Aici credem că agricultura viitorului se va diferenția: nu doar prin cât produce, ci prin cât poate conserva și regenera”, mai spun reprezentanții Profeco.
Valoarea precipitațiilor nu mai este doar agronomică, ci și economică.
„În lipsa irigațiilor, agricultura românească rămâne dependentă de cer. Când plouă, avem producție, când nu plouă, avem risc sistemic”, notează experți ai Comisia Europeană, în analize privind reziliența agricolă.
În bazinul mediteranean, unde culturile de măslini depind în mare măsură de ritmul natural al precipitațiilor, ploile de primăvară sunt considerate decisive pentru refacerea rezervelor de apă din sol, reducerea stresului hidric și susținerea unei recolte echilibrate, atât cantitativ, cât și în privința calității uleiului.
„Pentru cultura măslinului, ploaia este mai mult decât apă — este factorul care influențează vitalitatea pomului, calitatea fructului și profilul viitorului ulei. În livezile grecești, un sezon cu precipitații echilibrate se citește mai târziu în randament, dar și în gust, aromă și valoare”, afirmă și Cosmin Filipaș. D’Olive aduce în prim-plan tradiția uleiului de măsline cretan, construită în jurul respectului pentru gustul viu, biodiversitate și ritmurile naturale ale agriculturii.
„Schimbările climatice au făcut ca ploaia să nu mai fie privită ca un dat, ci ca o resursă strategică. În ultimii ani am înțeles mai clar că valoarea unui ulei cu gust viu începe mult înainte de presare, în felul în care natura își păstrează ritmul”, mai spune Filipaș.
Pe fondul schimbărilor climatice, agricultura redescoperă un adevăr vechi: randamentele nu încep în câmp, ci în cer. Ploaia, adesea tratată ca un simplu episod meteo, devine din nou ceea ce a fost dintotdeauna, una dintre cele mai valoroase resurse ale economiei agricole.
Despre D’Olive
D’Olive este un brand românesc fondat de familia Filipas în octombrie 2020, din pasiunea comună pentru uleiul de măsline cretan. Compania importă și distribuie uleiuri extravirgine 100% grecești, obținute prin presare la rece din măsline Koroneiki, recoltate manual. Misiunea D’Olive este de a aduce pe piața românească produse autentice, cu trasabilitate clară și gust viu, dar și de a promova valorile unei familii care construiește în timp — cu respect pentru natură, oameni și cultură.
Despre Profeco
Cu peste un deceniu de dezvoltare construită pe cercetare aplicată și inovație, PROFECO a evoluat dintr-o afacere de familie într-un promotor al soluțiilor agricole 100% organice, dedicate sănătății solului și agriculturii sustenabile. Cu propriul laborator de cercetare, rezultate validate în România și extindere pe piețe din Asia și Orient, compania mizează pe un model în care productivitatea merge împreună cu regenerarea resurselor naturale.
Articol preluat din StiriCompanii.ro
Afaceri
Cum îți influențează spațiul de birouri profitabilitatea companiei
Pentru multe companii, alegerea unui sediu este tratată ca o simplă cheltuială operațională. În realitate, un birou bine ales poate deveni un factor direct de creștere a profitabilității.
Pe o piață competitivă precum cea din București, selecția unor spații de birouri București trebuie privită ca o investiție strategică, nu doar ca un cost.
Cost sau investiție? Diferența care schimbă tot
La prima vedere, chiria pare principalul criteriu. Însă companiile care analizează în profunzime înțeleg că biroul influențează:
- productivitatea angajaților
- costurile operaționale
- rata de retenție
- capacitatea de recrutare
- imaginea în piață
Astfel, alegerea unor spații de birouri București devine o decizie cu impact direct asupra rezultatelor financiare.
Productivitatea începe cu spațiul de lucru
Un birou modern nu înseamnă doar design atractiv. Înseamnă:
- lumină naturală optimizată
- ventilație eficientă
- acustică bine gândită
- spații de colaborare
Aceste elemente pot crește semnificativ eficiența echipei și reduc oboseala angajaților.
În timp, impactul asupra productivității se traduce în rezultate măsurabile.
Costurile ascunse ale unui birou ieftin
Una dintre cele mai frecvente greșeli este alegerea unui spațiu exclusiv pe criteriul prețului.
Un birou mai ieftin poate genera:
- costuri mari de utilități
- cheltuieli suplimentare de mentenanță
- dificultăți în recrutare
- fluctuație mare de personal
În schimb, spații de birouri București din clădiri moderne oferă eficiență energetică și costuri predictibile.
Locația corectă reduce costurile indirecte
Timpul pierdut în trafic este un cost real, chiar dacă nu apare în contabilitate.
Zonele bine conectate din București, precum:
- Floreasca – Barbu Văcărescu
- Piața Victoriei
- Grozăvești – Politehnica
permit acces rapid pentru angajați și reduc întârzierile sau stresul zilnic.
Un birou bine poziționat contribuie la o echipă mai eficientă și mai motivată.
Retenția angajaților: un beneficiu major
Costul înlocuirii unui angajat poate depăși cu mult economiile făcute la chirie.
Companiile care investesc în spații de birouri București moderne oferă:
- un mediu de lucru atractiv
- facilități relevante
- confort și flexibilitate
Rezultatul? Angajați mai loiali și costuri mai mici de recrutare.
Flexibilitatea reduce riscul
Într-un mediu economic imprevizibil, flexibilitatea devine esențială.
Spațiile moderne permit:
- extinderea sau reducerea rapidă
- adaptarea la munca hibridă
- optimizarea suprafeței
Această adaptabilitate este un avantaj major pentru companiile în creștere.
Clădirile verzi = economii pe termen lung
Clădirile certificate (BREEAM, LEED) oferă:
- consum redus de energie
- costuri operaționale mai mici
- confort sporit pentru angajați
Pe termen lung, aceste beneficii compensează diferențele de chirie și aduc economii semnificative.
Imaginea companiei începe cu sediul
Biroul este adesea primul contact fizic cu brandul tău.
Un spațiu modern transmite:
- profesionalism
- stabilitate
- atenție la detalii
Pentru clienți și parteneri, acest lucru contează mai mult decât pare.
Cum alegi inteligent
Pentru a transforma biroul într-un avantaj financiar, este important să:
- analizezi costul total, nu doar chiria
- alegi o locație bine conectată
- prioritizezi confortul angajaților
- optezi pentru spații flexibile
- investești în calitate, nu doar în preț
Biroul potrivit generează valoare
Într-o piață matură precum cea din București, diferența dintre un birou „ok” și unul strategic poate fi semnificativă.
Alegerea unor spații de birouri București nu mai ține doar de logistică, ci de performanță, eficiență și creștere.
Dacă vrei să optimizezi costurile și să îți crești productivitatea, începe cu spațiul în care lucrează echipa ta.
Afaceri
Diagnosticarea auto computerizată: de ce este primul pas în orice reparație serioasă
Mașinile moderne sunt echipate cu zeci de senzori și module electronice care monitorizează în permanență funcționarea fiecărui sistem. Când ceva nu merge bine, unitatea de control stochează coduri de eroare care pot fi citite doar cu echipamente specializate. UnlimBoost din Chișinău dispune de cele mai moderne echipamente de diagnosticare auto, permițând identificarea precisă a oricărei probleme — de la motorul de combustie până la sistemele de siguranță activă.
Înțelegerea procesului de diagnosticare te ajută să iei decizii mai bune ca proprietar de vehicul, să eviți reparațiile inutile și să comunici mai eficient cu mecanicul auto. Iată tot ce trebuie să știi.
Ce înseamnă diagnosticarea computerizată a mașinii
Diagnosticarea computerizată (sau diagnosticarea OBD) este procesul prin care un specialist conectează un tester electronic la portul de diagnosticare al mașinii tale și citește informațiile stocate în modulele de control. Fiecare sistem al vehiculului — motor, transmisie, ABS, airbag-uri, direcție asistată, climatizare — are propriul modul electronic care înregistrează erorile și valorile în timp real.
Standardul OBD-II, obligatoriu în Europa din 2001, garantează că orice vehicul modern poate fi diagnosticat cu echipamente compatibile. Totuși, diagnosticarea la nivel profesional merge mult mai adânc decât un simplu cititor OBD de 20 de euro — echipamentele profesionale pot accesa modulele proprietare ale fiecărui producător, pot efectua teste de actuatoare și pot programa componente noi.
Rezultatul diagnosticării este o listă de coduri de eroare (DTC — Diagnostic Trouble Codes) și valori live ale senzorilor, pe baza cărora tehnicianul poate formula un diagnostic precis și un plan de reparație.
Când trebuie să mergi la diagnosticare — semnale de alarmă
Există situații clare în care o diagnosticare computerizată este necesară de urgență:
Martorul „Check Engine” s-a aprins
Lumina de motor aprinsă pe bord poate indica orice, de la un simplu senzor de oxigen defect până la probleme grave de aprindere sau injecție. Nu ignora niciodată acest semnal — un cod de eroare nerezolvat poate transforma o reparație mică într-una costisitoare.
Consum neobișnuit de combustibil
Dacă mașina ta consumă brusc cu 20–30% mai mult decât de obicei fără o explicație evidentă, un senzor defect sau o problemă de injecție poate fi cauza. Diagnosticarea identifică rapid sursa.
Vibrații, zgomote sau comportament neobișnuit
Rateuuri la motor, vibrații la volan, zgomote suspecte la frânare sau schimbarea dificilă a treptelor sunt simptome care necesită diagnosticare înainte de orice intervenție mecanică. Fără a cunoaște cauza exactă, există riscul înlocuirii unor piese care funcționează perfect.
Înainte de cumpărarea unui vehicul second-hand
O diagnosticare completă înainte de achiziția unui vehicul folosit poate revela erori ascunse, kilometraj manipulat electronic sau componente defecte care nu sunt vizibile la o inspecție vizuală. Este o investiție de câteva sute de lei care te poate scuti de cheltuieli de mii de euro.
Sistemele verificate în cadrul unei diagnosticări complete
O diagnosticare profesionistă nu se limitează la citirea codurilor de eroare ale motorului. Iată sistemele principale care sunt verificate:
Motorul (ECU) — injecție, aprindere, senzori de presiune și temperatură, sonda lambda, turbosuflantă, recirculare gaze de eșapament (EGR), filtru de particule (DPF).
Transmisia — cutia de viteze automată sau robotizată, ambreiajul dual (DSG/DCT), diferențialul electronic.
Sistemele de siguranță — ABS, ESP/ESC, airbag-uri, sistemul de frânare de urgență autonomă (AEB), asistența la menținerea benzii.
Direcția și suspensia — direcția asistată electric (EPS), amortizoarele active, controlul înălțimii șasiului.
Climatizarea și confortul — compresorul de AC, sistemul de încălzire, modulele de control ale geamurilor și oglinzilor electrice.
Diferența dintre un tester ieftin și echipamentele profesionale
Pe piață există cititoare OBD de câteva zeci de lei care se conectează prin Bluetooth la telefonul mobil. Acestea pot citi codurile de eroare generice ale motorului, dar au limitări serioase: nu pot accesa modulele proprietare ale producătorilor, nu pot efectua teste de actuatoare, nu pot reseta sisteme specifice (precum airbag-urile sau modulele de transmisie) și nu oferă valori live suficient de detaliate pentru un diagnostic complet.
Echipamentele profesionale utilizate în service-urile autorizate — precum LAUNCH, AUTEL, BOSCH sau echipamentele OEM specifice fiecărui producător — oferă acces complet la toate modulele vehiculului, posibilitatea de programare a componentelor noi și baze de date actualizate cu mii de modele.
Diferența dintre un diagnostic superficial și unul complet poate însemna identificarea corectă a problemei din prima vizită, față de mai multe intervenții costisitoare bazate pe presupuneri.
Cât durează și cât costă o diagnosticare auto
O diagnosticare standard durează între 30 de minute și 1 oră, în funcție de numărul de sisteme verificate și complexitatea vehiculului. Unele probleme intermitente sau dificil de reprodus pot necesita mai mult timp și teste suplimentare în condiții de drum.
Costul diagnosticării variază în funcție de service și de tipul vehiculului, dar reprezintă întotdeauna o investiție rentabilă. Prețul unei diagnosticări complete este incomparabil mai mic decât costul unei reparații greșite sau al înlocuirii unor piese care nu erau defecte.
Un service serios va include raportul de diagnosticare în costul total al reparației, dacă decizi să efectuezi lucrările la ei. Transparența în comunicarea rezultatelor diagnosticării este un semn al profesionalismului.
-
Uncategorizedacum o săptămânăSamsung lansează gama completă de televizoare cu AI pentru 2026
-
Afaceriacum o săptămânăAnaliza datelor pentru creșterea ratelor de conversie online
-
acum o săptămânăstiricj.ro – platformă de știri dedicată comunității din Cluj-Napoca și județul Cluj
-
Știri din județacum 7 zileGEO vs SEO: cum îți adaptezi conținutul pentru motoarele generative
-
Uncategorizedacum 6 zileSmartphone-urile din seria HONOR 600 redefinesc conceptul de flagship accesibil în 2026
-
acum o săptămânăCITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
-
Uncategorizedacum 6 zileXiaomi prezintă cele mai bine vândute produse de Paște și Xiaomi Fan Festival: POCO domină smartphone-urile, iar românii au investit în produse de îngrijire și wearables
-
Socialacum o săptămânăGuvernul s-a împrumutat cu peste 1,9 miliarde lei de la români luna aceasta. Cea mai mare valoare din 2026!

