Eveniment
„TOTUL PENTRU SPORT, TOTUL PENTRU TINEri!”, a fost motto-ul AJCSPH cu ocazia disputarii Trofeului Tineretului
In perioada 12 – 16 august 2019 s-a desfasurat la Constanta Trofeul Tineretului, o serie de competitii sportive la care au participat persoanele cu dizabilitati din judet, avand ca si slogan „TOTUL PENTRU SPORT, TOTUL PENTRU TINEri”. De fapt, acesta a fost si mesajul de pe tricourile primite de fiecare dintre cei peste 25 de participanti la aceste evenimente sportive organizate de Asociatia Judeteana Constanta a Sportului pentru Persoane cu Handicap.

Luni, 12 august, chiar de Ziua Internationala a Tineretului (desemnata de Organizatia Natiunilor Unite – ONU inca din anul 1999) membrii AJCSPH s-au intrecut in mereu primitoarea locatie a Centrului de zi Arka la competitiile de Tenis de Masa, atat la simplu, cat si la turneul de dublu, intr-o atmosfera caracterizata de competitivitate si buna dispozitie. La turneul de simplu, Banciu George – jucator in scaun rulant si-a adjudecat cel de-al treilea titlu consecutiv, demonstrand inca o data ca este cel mai bun sportiv paralimpic la aceasta disciplina. Acesta a trecut in finala de Severin Bogdan, in timp ce finala mica a fost castigata de Palabuiuc Radu, invingator in fata Anisoarei Dascalu.
Dupa meciuri spectaculoase, cu dese rasturnari de scor, podiumul Turneului de dublu la disciplina tenis de masa a avut urmatoarea configuratie:

Locul I – Palabuiuc Radu & Severin Bogdan, echipa care a bifat al doilea titlu consecutiv;
Locul II – Banciu George & Gembasanu Ion – jucatori in scaun rulant;
Locul III – Dascalu Anisoara & Toader Nicusor;
Locul IV – Trofin Aurica & Smau Luminita – jucatoare in scaun rulant.

Marti, 13 august, Trofeul Tineretului a continuat la Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta, in incinta Intelect Parc, spatiu amenajat de inimosii voluntari de la Asociatia Impreuna pentru Viitor Constanta cu turneele de darts si tir cu arcul. Si la aceste competitii am avut parte de suspans, dar si de o atmosfera prietenoasa si relaxanta, oferita de superba microrezervatie din incinta Delfinariului. Laureatii acestor competitii au fost urmatorii:

DARTS:
Locul I – Toader Nicusor;
Locul II – Gembasanu Ion – jucator in scaun rulant;
Locul III – Mamait Ionut;
Locul IV – Zgura Mihai.
TIR CU ARCUL:
Locul I – Severin Bogdan;
Locul II – Toader Nicusor;
Locul III – Gembasanu Ion – jucator in scaun rulant;
Locul IV – Palabuiuc Radu.
Felicitari insa merita toti concurentii, care au raspuns in numar mare la aceste competitii foarte populare in randul sportivilor paralimpici, deoarece in concurs pot intra atat concurentii deplasabili, cat si cei semideplasabili sau nedeplasabili.

Vineri, 16 august, actiunea s-a mutat pe Plaja Blanco din Mamaia, acolo unde s-au disputat jocurile sportive pe plaja adaptate pentru persoanele cu dizabilitati si utilizatori de fotoliu rulant. La capatul a patru ore de intreceri sportive intense, un adevarat maraton al jocurilor sportive pe plaja, invingatorii, pe fiecare disciplina, au fost:

PETANQUE:
Locul I – Dascalu Anisoara;
Locul II – Severin Bogdan;
Locul III – Toader Nicusor;
Locul IV – Gembasanu Ion – jucator in scaun rulant.


ATLETISM:
Locul I – Toader Nicusor;
Locul II – Lambru George;
Locul III – Dascalu Anisoara;
Locul IV – Herda Ionut.

La VOLEI finala a fost castigata de echipa „Tomitanii” (Gembasanu Ion – antrenor, Severin Bogdan – capitan, Trofin Aurica, Zgura Mihai, Herda Ionut), care a invins echipa „Marinarilor” (Ali Erchin Liviu – antrenor, Toader Nicusor – capitan, Dascalu Anisoara, Mamait Ionut, Lambru George).

TENIS DE PLAJA:
Liga 1:
Locul I – Severin Bogdan;
Locul II – Toader Nicusor;
Locul III – Dascalu Anisoara;
Liga 2:
Locul I – Herda Ionut;
Locul II – Lambru George;
Locul III – Mamait Ionut;

Printre spectatori s-au numarat si invitatii AJCSPH din Galati, personae cu diferite dizabilitati care au profitat de prezenta pe Litoral pentru a ii incuraja pe sportivii paralimpici constanteni. De asemenea, la invitatia domnului Ion Gembasanu, 10 tineri institutionalizati din Cumpana s-au bucurat de plaja si de soare, jucand volei si intrecandu-se la un turneul de tir cu arcul organizat special pentru acestia. In final, cei mai merituosi tineri au primit tricouri, premii din partea Asociatiei Judeteane Constanta a Sportului pentru Persoane cu Handicap, iar fiecaruia i s-a inmanat cate o diploma de participare.

„Felicitari tuturor participantilor, iar in cap de lista l-as pune de data aceasta pe mereu tanarul Severin Bogdan, care a reusit sa ridice deasupra capului nu mai putin de 4 trofee de campion: tenis de masa dublu, tir cu arcul, tenis de plaja si volei. Insa si ceilalti membri merita toate aprecierile noastre, se vede ca au facut progrese la fiecare disciplina in parte si de-abia asteptam sa participam la intrecerile paralimpice nationale, unde sunt convins ca vor face, la fel pana acum, o figura frumoasa. Pentru ca asa cum am celebrat aceasta zi deosebita, Ziua Mondiala a Tineretului, cu motto-ul „TOTUL PENTRU SPORT, TOTUL PENTRU TINEri!”, AJCSPH face toate eforturile sa organizeze evenimente sportive menite sa conduca la integrarea persoanelor cu dizabilitati in societate si la constientizarea faptului ca practicarea sportului are un rol benefic atat in mentinerea sanatatii fizice si psihice a fiecaruia dintre noi, cat si in dezvoltarea personala si in comunicarea dintre oameni.
Totodata, vreau sa multumesc inca o data tuturor celor care si-au adus contributia la acest frumos si inedit eveniment: Primaria Constanta prin Directia Generala de Asistenta Sociala Constanta, ONG-ul partener care ne ajuta la organizarea activitatilor sportive – Asociatia Sport Pentru Sanatate, gazdelor noastre – Centrul de zi Arka, Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii Constanta, Asociatia Impreuna pentru Viitor Constanta si Plaja Blanco din Mamaia, precum si domnului Relu Teodor de la Asociatia Make Sense”, au fost cuvintele domnului Ion Gembasanu, presedintele Asociatiei Judeteane Constanta a Sportului Persoanelor cu Handicap.
Eveniment
Ce desert servești la o nuntă mică: idei și criterii de alegere
La o nuntă mică, desertul ideal este simplu de servit, gustos pentru majoritatea invitaților și ușor de transportat. Prăjiturile individuale, tortul de dimensiuni mici și masa dulce reduc risipa și se potrivesc bine unui grup restrâns. Pasiunea și precizia contează aici, la fel ca în rețetele de pe Taina Cofetarului.
De la ce porniți în alegere
Cofetarii de la Taina Cofetarului ar spune același lucru: totul pornește de la numărul de invitați, care dă dimensiunea desertului, iar anotimpul influențează gusturile. Vara se potrivesc creme ușoare, fructe și deserturi reci, iar iarna câștigă ciocolata, nucile și condimentele calde. Contează și locația: la un restaurant cu bucătărie proprie e simplu, dar o sală închiriată cere un desert care rezistă la transport.
Discutați din timp cu mirii despre preferințe și restricții alimentare. Există invitați care evită glutenul, laptele sau zahărul, iar o variantă alternativă arată grijă.
Variante care funcționează la un grup mic
- tort etajat mic, cu două-trei straturi, pentru momentul tăierii;
- prăjituri individuale, precum eclere, tarte și mini-cheesecake;
- cupcakes sau macarons, ușor de servit fără tacâmuri;
- masă dulce cu borcănele, în care fiecare ia ce îi place;
- deserturi în pahar, cu fructe și cremă, ușor de aranjat.
Tort sau masă dulce
Tortul are valoare simbolică și oferă o fotografie clasică. Este însă mai greu de împărțit exact și poate rămâne în urmă dacă invitații nu iubesc dulciurile grele. Masa dulce dă libertate de alegere și mai multă culoare, dar cere o bună planificare și suficient spațiu.
O soluție de mijloc este un tort mic, pentru ritual, plus două-trei tipuri de prăjituri pe platouri. Astfel, aveți și tradiția, și varietatea.
Calitatea contează mai mult decât cantitatea
La o nuntă mică, bugetul pe invitat poate merge către ingrediente bune: unt veritabil, ciocolată de calitate, fructe de sezon. Un desert bine făcut impresionează mai mult decât unul spectaculos, dar fad. Pentru texturi reușite, merită să luați în calcul și baze de patiserie făcute cu răbdare, cum este foietajul de casă, cu pliuri, odihnă și temperatura potrivită.
Cum se potrivește desertul cu restul meniului
Dacă felurile principale sunt consistente, desertul trebuie să fie mai ușor: o tartă cu fructe, o mousse sau un sorbet. Dacă meniul este simplu, vă permiteți un desert bogat, cu ciocolată și caramel. Echilibrul evită senzația de sațietate și îi face pe invitați să guste cu plăcere.
Nu uitați de partea vizuală. La o masă mică, câteva decoruri bine alese, precum fructe proaspete, flori comestibile sau un strop de pudră, sunt suficiente. Culorile desertului pot reproduce paleta nunții fără exagerări.
Detalii de organizare
Stabiliți ora la care se servește desertul și cine răspunde de el. Prăjiturile cu cremă au nevoie de frig, deci verificați unde pot fi păstrate. Prevedeți farfurii, linguri și șervețele suficiente și lăsați puțin timp între felul principal și desert, pentru ca invitații să se bucure de el.
Greșeli de evitat
Nu comandați prea multe feluri, pentru că gusturile se pierd, iar risipa crește. Nu alegeți creme sensibile pentru o locație fără frigider și nu amânați comanda până în ultimul moment. Un desert bun cere programare.
Concluzie practică
Alegeți un desert principal elegant și două variante complementare, adaptate anotimpului și invitaților. Dacă vă interesează tehnici, trucuri și idei dulci, Taina Cofetarului vă poate inspira pregătirea unei mese memorabile.
Eveniment
Nadia Comăneci, la podcastul „Pe Drept Cuvânt”: „Tabela nu putea afișa nota 10. Toată lumea credea că e imposibil.”
În anul în care România celebrează 50 de ani de la Montreal, „Zeița” gimnasticii vorbește, în dialog cu Florentin Țuca, despre perfecțiune, anii în care s-a simțit prizonieră în propria țară, faima influencerilor și sportul ca un „colac de salvare” pentru tinerii de azi
București, 21 octombrie 2026 – Nadia Comăneci este invitata episodului #160 al podcastului „Pe Drept Cuvânt”, moderat de avocatul Florentin Țuca. Episodul, intitulat „România are mare nevoie de entuziasmul tinerilor”, este disponibil pe canalul de YouTube al podcastului: https://youtu.be/FTOdky_BsgQ.
2026 este „Anul Nadia Comăneci” în România, la inițiativa Elisabetei Lipă, pentru a marca jumătate de secol de la aurul olimpic și primul 10 din istoria Jocurilor Olimpice. Prima gimnastă notată cu 10 la Olimpiadă vorbește în podcastul „Pe Drept Cuvânt” despre cele 17 secunde în care „a oprit timpul” la Montreal, despre plecarea din țară în noiembrie 1989 și întoarcerea din 1994, și despre ce crede că le lipsește astăzi tinerilor din România.
Povestea lui „1.00”
Nadia Comăneci dezvăluie culisele celebrului moment din istoria gimnasticii: tabela de marcaj a afișat „1.00” pentru că firma Omega fusese informată de Federația Internațională de Gimnastică să nu prevadă afișarea notei 10, considerată imposibil de obținut.
„Nici nu m-am uitat la tabelă. Eram deja cu gândul la următorul exercițiu. Totul s-a întâmplat într-o clipă.”
Secretul, explică ea, a fost amplitudinea adăugată exercițiilor impuse, ceea ce astăzi se numește „Nadia Touch”: aceleași elemente, dar executate astfel încât să pară „mai mari”.
„Celebritatea nu e o povară, e rezultatul muncii”
Una dintre cele mai directe intervenții din episod privește celebritatea în era rețelelor sociale:
„Faima câștigată prin muncă și performanță rămâne în istorie. Cea construită doar pe imagine și pe bani dispare la fel de repede cum a apărut.”
Nadia povestește și că personalități precum Arnold Schwarzenegger, Sarah Jessica Parker, Salma Hayek și Celine Dion i-au mărturisit că momentul „zecelui perfect” i-a inspirat să muncească pentru excelență în propriile domenii.
Anii în care s-a simțit „prizonieră”
După defectarea lui Béla Károlyi, în 1981, Nadia Comăneci a fost supravegheată și i s-a interzis să călătorească. A fost exclusă din Comitetul Internațional Olimpic sub pretextul că ar fi refuzat să participe.
„Mă simțeam prizonieră în propria țară.”
În noiembrie 1989 a fugit prin Ungaria și Austria și a ajuns în Statele Unite, unde adaptarea a fost dificilă din cauza neîncrederii acumulate în anii regimului. S-a întors în România în 1994, iar din primii bani câștigați în America a făcut o donație importantă Federației Române de Gimnastică.
„Nu regret nimic. Tot ce am trăit m-a făcut mai puternică și mai înțeleaptă.”
De la Praga la Moscova
Nadia rememorează și întâmplările de la Praga și de la Moscova. Despre argintul de la Olimpiada din 1980, își asumă căderea din calificări, care i-a afectat nota finală. Amintește însă și de rivalitatea acerbă cu Uniunea Sovietică și de un concurs întrerupt timp de 28 de minute pe fondul disputelor de arbitraj.
„România are mare nevoie de entuziasmul tinerilor”
Ultima parte a dialogului este dedicată României de azi. Nadia observă schimbările pozitive din societate, de la apariția voluntariatului la recunoașterea internațională a talentului românesc. Critică însă dispariția orelor obligatorii de sport din școli și dependența copiilor de ecrane:
„Sportul nu înseamnă doar medalii. Te învață disciplină, punctualitate, cum să pierzi și cum să te ridici. Copiii au nevoie de mai multe ocazii să facă mișcare.”
Momente personale
Episodul include și detalii mai puțin știute: nunta cu Bart Conner în România a avut o ceremonie tradițională de „furat mireasa”, iar banii de răscumpărare au fost donați bisericii. Fiul lor, Dylan, a aflat abia la grădiniță că părinții lui sunt celebri, pentru că Nadia și Bart au vrut să-l ferească de presiune.
Mesajul final
„Oamenii nu își amintesc doar ce ai realizat. Își amintesc cum i-ai tratat și cum i-ai atins prin ce ai spus și ce ai făcut.”
▶ Episodul complet pe YouTube: https://youtu.be/FTOdky_BsgQ
Podcastul este disponibil și pe Spotify, Apple Podcasts și pe florentintuca.ro.
Episodul a fost realizat cu sprijinul partenerilor Audi și DentalMed Luxury Dental Clinic, cărora echipa „Pe Drept Cuvânt” le mulțumește pentru susținere.
Despre „Pe Drept Cuvânt”
„Pe Drept Cuvânt” este o suită de dezbateri și conversații care merită purtate, concepută din grijă pentru exercițiul și importanța dialogului. Găzduit de avocatul Florentin Țuca, acest podcast săptămânal aduce în prim-plan dialoguri cu miez, introspecții și povești biografice alături de personalități din mediul academic, cultural și social. Proiectul își propune să contribuie activ la revigorarea culturii dezbaterii din spațiul public, punând în discuție teme de mare actualitate care merită cu adevărat analizate.
Contact presă
Alina Pintică
0723 526 389
Eveniment
Duminica în care ți se dă telefonul părinților să-l „repari”
Se întâmplă de obicei după prânz, când farfuriile sunt strânse și cafeaua s-a răcit. Mama scoate din buzunarul halatului telefonul și spune: „Ia uită-te și tu, că s-a stricat”. Nu s-a stricat nimic, în general. Are memoria plină, bateria stă să cedeze după două ore, iar în notificări s-au adunat șaizeci de mesaje de la aplicații pe care nu și le amintește. Dacă ai trecut vreodată prin ritualul acesta, știi că nu e vorba doar de tehnică, ci și de răbdare, de ton și de ordinea în care faci lucrurile. Iată cum arată o astfel de duminică, când vrei să ieși din casă lăsând în urmă un telefon mai liniștit și un om mai încrezător.
Întâi ascultăm, apoi atingem ecranul
Primul reflex al celui care „se pricepe” este să apuce telefonul și să înceapă să apese. E și cea mai sigură cale de a face omul să se simtă depășit. Mai bine îl lăsăm să povestească: ce nu merge, de când, ce a apăsat înainte. Din relatare afli adesea mai mult decât din setări, pentru că problema reală se ascunde în obișnuințe: telefonul stă în buzunarul cu chei, ecranul se luminează singur, un apel pornește la întâmplare.
Când ai înțeles povestea, cere voie înainte să faci modificări. Pare un gest de politețe, dar are un rost practic: dacă schimbi mărimea literelor sau aranjarea pictogramelor fără să spui nimic, a doua zi omul nu mai recunoaște telefonul și te sună speriat. Mai bine arăți pe loc ce ai schimbat, apoi îl rogi pe el să repete gestul, fie și de două ori.
Am văzut des cum un tânăr înaintează cu mâna prea repede peste ecran, în timp ce bunicul se uită cu atenție la degetul lui, nu la telefon. Încetinește. Spune ce faci, cu voce tare, cu cuvintele lui: „atingi aici, ca atunci când scoți o poză”. Termenii tehnici îl îndepărtează, comparațiile din viața de zi cu zi îl apropie.
Iar dacă ai la îndemână o foaie de hârtie, notează trei pași, nu zece. Lipită în spatele husei, o astfel de foaie salvează mai multe seri decât orice tutorial pe internet.
Memorie plină, baterie ușoară
Cele mai frecvente două „defecțiuni” sunt spațiul plin și bateria care cedează. Prima are aproape întotdeauna aceeași cauză: sute de fotografii și clipuri primite pe mesagerie de la grupuri de familie sau de prieteni. Fiecare pare mică, dar împreună ocupă tot spațiul. Un telefon fără loc începe să încetinească, nu mai face poze și refuză actualizările, iar utilizatorul crede că aparatul e „bătrân”.
Le curățăm împreună, nu pe ascuns. Se alege ce rămâne, se copiază pozele importante într-un loc sigur, apoi se golesc dosarele de descărcări. Dacă fotografiile sunt amintiri de familie, cel mai bine este să le salvezi și în altă parte decât în telefon, pe un stick sau pe un cont creat împreună. Fără ele, pierderea telefonului înseamnă pierderea unor ani de imagini.
Bateria are alte probleme. Luminozitatea ecranului dusă la maxim, aplicațiile deschise în fundal și locația pornită permanent consumă o parte mare din încărcătură. Pe un telefon de câțiva ani, bateria are deja o capacitate mai mică decât la început, iar asta se simte mai ales iarna, când frigul o scade și mai mult. Un încărcător de rezervă lăsat la capul patului schimbă mai mult decât orice truc din setări.
Merită verificat și cablul. Multe plângeri de tip „nu se mai încarcă” se rezolvă schimbând un cablu îndoit și scămoșat, care mai merge doar dacă îl ții într-un anumit unghi.
Ecranul care se vede și degetele care nimeresc
Dacă ar fi să aleg o categorie de setări care contează mai mult pentru părinți și bunici, ar fi ecranul. Literele prea mici, contrastul slab și butoanele lipite unul de altul transformă fiecare mesaj într-o loterie. Un text mărit cu două trepte, un contrast mai puternic și o pictogramă pentru apel așezată la îndemână schimbă relația omului cu telefonul.
La fel de important este cum reacționează ecranul la atingere. Mulți vârstnici apasă lung sau trag ușor degetul, iar telefonul interpretează gestul ca pe altceva. Setările de atingere permit ajustarea duratei și a sensibilității, iar un sfert de oră petrecut pe ele poate scuti luni de frustrare. Merită verificate și vibrațiile, sunetul soneriei și volumul în timpul apelului, mai ales dacă omul poartă aparat auditiv.
Pentru detaliile concrete ale acestor opțiuni, de pe Android sau iPhone, e utilă lectura unui material de pe telefoane24.ro despre accesibilitate, care trece prin ele pe înțelesul unui om fără experiență. Citit împreună, cu telefonul în mână, devine o conversație, nu o lecție.
Merită adăugat un amănunt: nu orice ajustare se potrivește tuturor. Unii preferă literele mari, alții vor doar contrast mai bun. Lasă omul să aleagă, iar tu doar arată opțiunile.
Apelurile și mesajele care nu sunt ce par
Partea mai puțin plăcută a duminicii cu telefonul este discuția despre înșelăciuni. Nu e nevoie să sperii pe nimeni, dar merită spus liniștit că există apeluri și mesaje care imită bănci, curieri sau rude aflate „în urgență”. Ele funcționează tocmai pentru că apar când omul e prins pe nepregătite și i se cere să acționeze repede.
O regulă simplă pe care o poți lăsa pe un bilet lângă telefon: nimeni serios nu îți cere codul primit prin mesaj și nimeni nu are nevoie de decizie în cinci minute. Dacă apelul pare urgent, se închide și se sună înapoi la numărul cunoscut al persoanei sau al instituției. Un minut de răbdare face diferența dintre un episod neplăcut și o pierdere reală.
Sub aspect tehnic, poți ajuta cu doi pași mici. Blochezi apelurile de la numere necunoscute, dacă omul nu le dorește, și mutațiile aplicațiilor de mesagerie către un nivel de confidențialitate mai strâns, ca să nu fie adăugat în orice grup. Verifici și dacă telefonul are un cod de deblocare, nu doar o glisare, pentru cazul în care îl pierde în autobuz.
Spune lucrurile pe un ton egal, fără reproș. Cine se simte judecat nu mai întreabă, iar un om care nu întreabă este exact cel care cade în capcană.
Aplicațiile: puține, clare, la îndemână
Un telefon de părinte nu are nevoie de optzeci de aplicații. Are nevoie de cinci sau șase, bine alese: apeluri, mesaje, aparat foto, galerie, poate o aplicație pentru farmacie sau pentru știri, plus una pentru apeluri video cu nepoții. Restul pot fi ascunse într-un dosar sau, mai bine, dezinstalate.
Se întâmplă să găsești jocuri instalate din greșeală, aplicații de împrumut cu reclame agresive și chiar abonamente începute după o apăsare nechibzuită. Iar dacă omul folosește o aplicație cu plată, verifică în setările magazinului de aplicații ce abonamente sunt active. Multe se pot anula în două minute, dar nu le vezi dacă nu te uiți.
Aranjarea ecranului principal contează mai mult decât crezi. Pictogramele frecvente se pun jos, la îndemâna degetului mare, iar cele rare, sus sau pe a doua pagină. Dacă bunica sună mereu aceleași trei persoane, pune-le pe ecran ca scurtături directe, cu poză. Reducerea numărului de pași reduce numărul de greșeli.
Aici se vede, de altfel, că tehnica nu e scopul, ci un mijloc. Telefonul bun este cel care dispare din atenție și lasă loc discuției cu cei dragi.
Alegerea unui telefon nou, când vine vremea
Uneori, după toate ajustările, telefonul chiar nu mai face față: ecranul crăpat, bateria care ține o oră, sistemul care nu mai primește actualizări. Atunci apare întrebarea dacă merită reparat sau înlocuit. Un criteriu rezonabil: dacă repararea costă aproape cât un aparat nou de nivel similar, schimbarea are mai mult sens, mai ales dacă aparatul nu mai primește actualizări de securitate.
Pentru alegere, importă mai puțin procesorul și mai mult lucrurile practice: ecran bun, baterie care ține o zi întreagă, memorie suficientă și un aparat foto care nu face minuni, dar nu dezamăgește. Un telefon cu ecran mai mare ajută pe cine are vederea slabă, dar devine incomod într-o geantă mică. Merită întrebat omul unde îl ține și cum îl folosește, nu presupus.
Dacă vrei să te informezi mai amplu despre alegere, baterie, securitate sau portare, un loc bun de pornire este telefoane24.ro, cu ghiduri organizate pe teme, ușor de parcurs fără pregătire.
Și nu uita transferul: contactele, pozele și conversațiile se mută înainte de a preda telefonul vechi, nu după.
Ce rămâne după plecarea ta
La sfârșitul zilei, telefonul trebuie să fie mai simplu, nu mai sofisticat. Lasă baterie încărcată, ecranul curat, literele alese de el, trei pași notați pe hârtie și un număr la care să te sune dacă se încurcă. Promite că vei veni din nou peste o lună, doar pentru zece minute, ca să verifici cum merge.
Apoi pleacă fără grabă. Dacă omul a învățat un singur gest nou și nu s-a simțit prost în timpul lui, duminica a meritat. Restul se rezolvă cu răbdare, în felul în care s-au rezolvat și lucrurile mai grele din viața lui.
-
Uncategorizedacum o săptămânăBlack Friday la Xiaomi: printre cele mai mari reduceri ale anului, discounturi de până la 50% și produse star la ofertă
-
Uncategorizedacum o săptămânăSezamo aniversează 4 ani și sărbătorește cu triplu SGR și reduceri de până la 40%
-
Uncategorizedacum 6 zileRomânii care cumpără online cu plata în rate prin tbi bank pot intra în 2027 cu un autoturism electric BYD Seal U sau un iPhone 18 Pro
-
Uncategorizedacum 7 zileDe la fabrici la întreaga economie: HEINEKEN România a generat un impact local de 587 mil. euro în 2025, conform unui studiu
-
Socialacum 6 zileTranzacție de referință pe piața media din România: Țuca Zbârcea & Asociații asistă Clever Media în preluarea Doğan Media International
-
Uncategorizedacum o săptămânăCum faci o listă de cumpărături care te ajută să cheltuiești mai puțin
-
Socialacum 7 zileInfecțiile urinare recidivante și sănătatea intimă – Legătura strânsă dintre flora vaginală și episoadele de cistită
-
Uncategorizedacum o săptămânăCine este Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Studii în Germania, experiență europeană și peste 20 de ani în administrație și politică


