Darius Vâlcov, un personaj extrem de bine informat, consilier al Executivului și eminență cenușie a programului de guvernare, ne dă o veste cel puțin alarmantă. De la 1 august, românii, persoane fizice sau juridice, vor plăti gazele cu un preț majorat cu 4%.

Două mari companii, care dețin peste 90% din totalul producției, realizează un preț de producție de 27 de lei, dar impun la vânzare un preț de 81 de lei. Și obțin astfel un profit nerușinat de 300%. Iar acest anunț survine chiar în momentul în care, în mod straniu, reprezentanți ai ALDE fac presiuni asupra PSD pentru a obține mai multe facilități în beneficiul multinaționalelor care urmează să exploateze gazele de la Marea Neagră. Această combinație de informații este de-a dreptul explozivă.

Deși statul român are posibilitatea, dispunând de pârghiile legale, să tempereze creșterea excesivă a prețului gazelor și să pună frână creșterii exponențiale a profiturilor realizate de companii, nu face acest lucru. Cine pune frână? Factorul intern. Și cine este în acest caz factorul intern? Îl identificăm mereu și mereu în factorul politic. Și cine este de această dată factorul politic, care încearcă să-i spolieze pe români și în ceea ce privește gazele care se extrag în prezent, dar și în privința expoatărilor viitoare? În mod straniu, în acest caz factorul politic intern este transpartinic. USR, care ar putea foarte bine să-și schimbe denumirea în Uniunea Salvați Multinaționalele sau în Uniunea Sabotați România și, culmea, partenerul la guvernare al PSD. Adică ALDE, printr-o serie de reprezentanți ai săi. Care devin drone ale unor eminențe cenușii din acest partid, trimise la înaintare în studiourile televiziunilor de știri. Ultima dronă care s-a manifestat în acest fel este Varujan Vosganian. Care plângea săptămâna trecută în hohote pe umerii multinaționalelor, punând presiune asupra partenerului PSD și Guvernului Dăncilă. Pentru viitor. Pentru gazele care urmează să fie exploatate la Marea Neagră.

Să revenim însă la afirmațiile lui Vâlcov. Cum pot ajunge gazele naturale exploatate în prezent de două multinaționale, OMV Petrom și Romgaz Mediaș, la un preț de vânzare de 81 de lei, pornind de la un preț de exploatare de 27 de lei și la un profit nerușinat de 300%? Cine pune presiune și de ce nu reacționează statul român? Pentru a înțelege acest mecanism, este necesar să intrăm în detalii. Dar nu înainte de a preciza că printr-o asemenea politică, din 2013 până în prezent, prețul gazelor a crescut cu 75%, iar în buzunarul multinaționalor au ajuns profituri suplimentare de miliarde.

Există în România, în prezent și în stare de exploatare, 447 de zăcăminte de țiței și gaze naturale. Țițeiul și gazele sunt extrase de Petrom, în timp ce Romgaz extrage doar gaze naturale. OMV Petrom, societate deținută în majoritate de Austria – un stat care nu are nici zăcăminte de petrol, nici zăcăminte de gaze, dar a reușit, prin micul OMV, să înghită peștele cel mare, Petrom, consecință a unor târguri politice, mai exact a unei mite, pentru acordul Vienei privind intrarea Românie în Uniunea Europeană – dispune de 255 de zăcăminte de țiței și gaze. Ele sunt extrase cu ajutorul a 9445 de sonde de țiței și 828 de sonde de gaze naturale. În paranteză fie spus, OMV Petrom, care are în prezent și acționariat rusesc, deține fără titlu de proprietate și fără a fi plătit ceva la schimb statului român, toate terenurile aferente acestor instalații din întreaga țară și are obligații neonorate privind protecția mediului. Între altele, România tocmai este supusă unui infringement din partea Uniunii Europene și din motivul că această multinațională nu-și respectă angajamentul. Și că nimeni nu a tras-o de urechi. OMV Petrom, prin managerii și consultații săi extrem de activi, dar și cu susținerea constantă a autorităților de la Viena, a exercitat până acum cu succes presiuni asupra Guvernului României, dar și asupra Parlamentului, reușind să-și protejeze interesele în defavoarea statului gazdă. Exact așa cum procedează și în ceea ce privește zăcămintele de la Marea Neagră, unde deține de asemenea perimetre de explorare, care se transformă sub ochii noștri în perimetre de exploatare.

Romgaz Mediaș, o altă multinațională, în care însă capitalul este majoritar românesc, dispune de 153 de zăcăminte exploatate cu ajutorul a 3200 de sonde. Și aici suntem obligați să facem o scurtă paranteză. Tatăl Laurei Codruța Kovesi, procurorul Ioan Lascu, fie-i țărâna ușoară, dar și alte rude apropiate, s-au implicat intens și oarecum ocult în afacerile Romgaz Mediaș și tocmai acesta a fost motivul principal al investigației Black Cube. În primul și în primul rând, acesta a fost obiectivul spargerii de către reprezentanții Black Cube a computerului lui Ioan Lascu și al copierii corespondenței electronice. La fel ca și OMV Petrom, cu capital majoritar străin și Romgaz Mediaș, cu capital majoritar românesc, a făcut presiuni pentru a obține profituri maxime și alte avantaje practic în detrimentul românilor, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt persoane juridice.

Conform estimărilor oficiale existente în acest moment – nu prea știm care sunt estimările neoficiale – rezervele de petrol și gaze din România urmează să se epuizeze în 23 de ani. Este intervalul de timp în care statul român are șansa de a obține uriașe beneficii fără a-și spolia proprii cetățeni, beneficii pe care le poate investi în dezvoltare și într-o viitoare prosperitate. Sau, dimpotrivă. Dacă cedăm acestor presiuni, ratăm aceste beneficii și, în plus, îi sugrumăm financiar pe români, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt persoane juridice.

În acest context, zăcămintele de la Marea Neagră joacă un rol cheie, la fel cum și zăcămintele de la frontiera de vest a României pot aduce uriașe beneficii materiale statului și poporului român sau, dimpotrivă, doar bătăi de cap și prejudicii. În mod straniu, deși oficial se estimează că aceste zăcăminte se epuizeaă în 23 de ani, apar fel de fel de clauze în actele normative sau chiar în contractele cu firmele care fac sau urmează să facă exploatarea, de prelungire a acestor operațiuni cu încă 15 ani, după ce 20 de ani. E clar că avem de-a face cu o șmecherie letală pentru interesele statului român.

Am atras atenția, după ce legea privind zăcămintele offshore de la Marea Neagră a trecut ca prin brânză prin Senatul României, fără niciun fel de clauze aducătoare de beneficii pentru stat, că se pune la cale cea mai mare lovitură împotriva poporului român din istoria modernă a acestei țări. Împreună cu câțiva analiști și oameni politici, dezolant de puțini, am reușit să mișcăm totuși opinia publică și Legislativul, asfel încât Liviu Dragnea, înțelegând ce ticăloșie s-a pus la cale pe sub nasul lui, a intervenit atât public cât și nepublic, astfel încât în Camrea Deputaților au fost reintroduse în actul normativ articolele de lege prin care este taxat supraprofitul, precum și o prevedere conform căreia 40% din producția vitoare urmează să fie comercializată prin România, noi devenind astfel un hub la capitolul gaze naturale și înlocuind practic poziția deținută în prezent de Austria. Ceea ce a făcut Liviu Dragnea și ceea ce a făcut PSD-ul pe ultima sută de metri a fost să obțină doar jumătate din cât ar fi fost rezonalbil să obțină statul român. Practic, urmează să nu mai fim păcăliți 100%, ci doar 50%. Cu toate acestea, multinaționalele continuă să facă presiuni asupra statului român pentru a obține, probabil printr-o ordonanță de urgență sau cine știe cum altfel, condiții și mai avantajoase.

Aici sunt două pericole majore, cu un conținut, cum arătam, de-a dreptul exploziv. 1). România poate pierde char și puținul care a fost obținut la Camera Deputaților și care s-ar putea concretiza în viitor într-un beneficiu de 10-15 miliarde de euro. 2). Fiind antrenat ALDE în această operațiune prin reprezentanți de marcă ai săi, care pun presiune la vedere sau în mod ocult, ar putea fi dinamitată din interior alianța și, respectiv majoritatea aflată la guvernare. Ceea ce ar arunca România într-o profundă criză politică.

Există însă o soluție. Este lista, destul de vizibilă în acest moment, a trădătorilor, pe care am sugerat cât se poate de clar cum ar putea fi ea întocmită. Și încă de atunci în capul acestei liste am așezat câteva persoane din Guvernul și din Parlamentul României, care reprezintă ALDE. Ei bine, această listă poate fi asul din mâneca lui Liviu Dragnea. Până una alta. Până când vom avea cu adevărat o Direcție Națională Anticorupție. Capabilă să se ocupe de cele mai mari jafuri financiare, care se produc chiar sub ochii noștri.

Sorin Rosca Stanescu