Comisiile reunite ale Camerei Deputaților au adoptat, marți, în ședință comună, raportul privind Legea offshore, care stabilește modul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, cu noi amendamente.

Deputații PSD au propus și au adoptat schimbarea modului de impozitare a veniturilor suplimentare obținute de investitori prin Legea offshore. Partenerii de la ALDE au părăsit ședința.

Marți, Comisia economică și pentru energie, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au discutat în ședință comună Raportul comun pentru „Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore”,  după ce o primă formă a fost adoptată de Senat.

Comisiile reunite ale Camerei Deputaților au votat modificarea articolului 19 alineat (3) față de forma adoptată de Senat, la propunerea Grupului parlamentar PSD.

Măsura prevede, în forma adoptată de Senat, că: „Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzute la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obținute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, așa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investițiilor în segmental upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor. Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele prețurilor de consum.”

În urma votului deputaților, punctul a) a rămas nemodificat, conform Mediafax: 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 de lei/MWh inclusiv. În schimb, la punctul b) a rămas să fie impozitate 15% din veniturile suplimentare, dar s-a adoptat ca aceste venituri să fie obținute în urma unor prețuri mai mari decât 85 lei/MWh și mai mici sau egale cu 100 lei/MWh, față de formularea între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv. De altfel, la toate următoarele puncte vizând impozitul suplimentar a fost modificată formularea în „mai mari decât… și mai mici sau egale”.

În plus, la punctul c) s-a adoptat impozitarea cu 30%, față de 20% a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 100 lei/MWh și mai mici sau egale cu 115 lei/MWh. De asemenea, deputații PSD au modificat punctului d): „creșterea cotei de impozit la 35% față de 25% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 115 lei/MWh și mai mici sau egale cu 130 lei/MWh”.

La punctul e) impozitarea a fost votată în Comisiile reunite ale Camerei Deputaților la 40% față de 30% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 130 lei/MWh și mai mici sau egale cu 145 lei/MWh. De asemenea, în urma propunerii deputaților PSD, punctul f) a fost modificat prin creșterea cotei de impozit la 50% față de 35% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 145 lei/MWh și mai mici sau egale cu 160 lei/MWh.

La punctul g) s-a urcat impozitarea la 55%, față de 40%, a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 160 lei/MWh și mai mici sau egale cu 175 lei/MWh. De asemenea, deputații PSD au modificat punctul h), respectiv creșterea cotei de impozit la 60% față de 45% pentru veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari decât 175 lei/MWh și mai mici sau egale cu 190 lei/MWh.

La punctul i) s-a votat în Comisiile reunite ale Camerei impozitarea cu 70%, față de 50%, a veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri care depășesc 190 lei/MWh.

Modificări ale impozitării veniturilor suplimentare au propus și deputații UDMR Bende Sandor, Erdei-Doloczki Istavn, Serres Denes, precum și Nicușor Dan, deputat afiliat grupului USR, și Ramona Dinu, senator USR.

Inițial, alineatul (3) prevedea că limita maximă a deducerii investițiilor în segmentul upstream nu poate depăși 60% din totalul veniturilor suplimentare.

De asemenea, deputații PSD au propus și au modificat alineatul (4) de la art. 19, care fusese lăsat neschimbat de Senat. Deputații PSD au urcat limita maximă a deducerii investițiilor în segmental upstream, respectiv „nu poate depăși 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore”. Inițial, în prima formă votată și nemodificată de Senat, acest alineat prevedea că operatorii economici prevăzuți la alin. (1) calculează, declară și plătesc lunar impozitul suplimentar offshore, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

În schimb, în Comisiile din Camera Deputaților, a rămas nemodificat așa cum a fost introdus de Senat la articolul 19, după alineatul 1, alineatul 1.1: „Prin venit suplimentar se înțelege diferența dintre prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore și prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 47,71 lei/ MWh, înmulțită cu volumele de gaze vândute din producția internă din perimetrele offshore.”

De asemenea, deputații PSD au propus modificarea articolul 15 alineat (2), respectiv au înjumătățit linia de coastă în direcția uscatului, de la 300 de metri la 150 de metri: „Lucrările de subtraversare cu conducte, instalații electrice, de telecomunicații și celelalte utilități aferente acestora, executate într-o izobată de 2 m și 150 m de la linia de coastă în direcția uscatului, se realizează prin foraj orizontal, dirijat și/sau, după caz, prin tunel în care este pozată conducta, fără a aduce atingere regimului turistic al plajei, accesului liber pe plajă, siguranței, protecției turiștilor și modului de utilizare a plajelor Mării Negre în scop turistic, în condițiile legii”. Propunerea adoptată de Senat fusese cu 300 de metri și fusese făcută de Ministerul Turismului.

Legea offshore este trimisă spre votul final din Camera Deputaților.

„Legea aceasta a avut un parcurs destul de neclar din punct de vedere al opoziției. Încă de când a ajuns această lege în Parlament, nu a fost dezbătută într-o manieră corectă, să vedem noi toți ce avem de câștigat din exploatarea gazelor din Marea Neagra”, a spus Cristina Prună, deputat USR, adăugând că soarta legii este decisă de un singur om. La rândul său, Lucian Bode, deputat PNL și fost ministru al Economiei, a spus că au avut prioritate „interesele unui singur om”. Această idee a fost reluată și de liberalii Pavel Popescu și Virgil Popescu. „Haideți să-i spunem pe nume: Liviu Dragnea!”, a adăugat Virgil Popescu.

Liderul deputaților ALDE, Varujan Vosganian, a declarat, marți, la dezbaterea din comisii a Legii offshore, că parlamentarii formațiunii nu vor vota amendamentele, pentru că nu există un punct de vedere al Guvernului și nici un impact bugetar, după care deputații ALDE au părăsit ședința.

Companiile petroliere care au concesiuni pe platoul continental autohton al Mării Negre, OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil, Carlyle, au cerut să fie scutite de impozitul pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor de vânzare a gazelor de către producători către furnizori, în cote de 60% și 85%. Acestea își justifică doleanța invocând că investițiile în offshore (pe mare) sunt semnificativ mai mari și mai greu de recuperat decât cele din onshore (pe uscat). De asemenea, petroliștii au solicitat să se mențină nivelul de redevență stabilit prin Ordinanța de Urgență 160/1999, care stipulează că “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“. Un lucru e cert și anume că până acum nimeni nu s-a atins de nivelul redevenței, care a fost stabilit cu ocazia privatizării Petrom în 2004 și despre care foartă multă lume a spus de atunci și până azi că este în favoarea austriecilor de la OMV, proprietarul celei mai mari companii petroliere de la noi. (Cosmin Pam Matei ).