Eveniment
Dacă o desemnează procuror-şef european pe Kovesi, s-ar putea ca ea să se înmormânteze mai mult decât în România
Jurnalistul a afirmat joi, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, că dacă Laura Codruţa Kovesi va fi desemnată procuror european, acest post va fi pentru ea unul de înmormântare deoarece la Bruxelles nu va mai putea pune în scenă spectacolele mediatice de la DNA.
În opinia sa, e greu de presupus că, la Bruxelles, Kovesi va mai putea face anchete de amploare. “E greu de presupus că va face Parchetul ăla anchetă în Franţa sau în Germania, probabil că o să facă tot pe la noi dar nu va avea aceeaşi amploare (…) pe partea de est, dar şi pe partea de est vor găsi fraude cu fonduri europene făcute tot cu sprijinul sau cu implicarea unor mari puteri europene”, a afirmat analistul politic.
Cum Curtea Constituţională (CCR) a amânat joi pentru a şaptea oară decizia privind Codurile penale, Ion Cristoiu a afirmat că este absolut nefiresc şi dezastruos pentru democraţie ca o instituţie precum CCR, formată din nouă oameni, să se substituie Parlamentului. Jurnalistul a susţinut că e nevoie de modificarea Constituţiei pentru ca această instituţie să reintre pe făgaşul normal, iar deciziile luate să nu mai fie „de viaţă şi de moarte”. Totodată, Ion Cristoiu a susţinut modificarea legii astfel încât deciziile privind justiţia să fie scoase din prerogativele CCR.
De asemenea, analistul politic a afirmat că premierul Viorica Dăncilă va candida din partea PSD la alegerile prezidenţiale şi din această poziţie va reuşi să-i facă faţă lui Klaus Iohannis, jucând rolul rolul mămicii, al femeii de treabă.
“Eu ştiu că sondajele o dau acum prost în raport… Deci sondajele. Dar cred că ea va face faţă lui Klaus Iohannis, va juca rolul mămicii, mamei, bunicii, femeii de treabă în raport cu Klaus Iohannis care clar că va veni arogant în această campanie”, a afirmat Ion Cristoiu.
Jurnalistul a atras atenţia asupra insistenţei preşedintelui Iohannis de a organiza un nou referendum simultan cu scrutinul prezidenţial, arătând că în aceste condiţii softul de numărare a voturilor poate fi uşor manipulat, iar alegerile fraudate. “Insistenţa lui ca să fie referendumul de revizuire a Constituţiei la primul sau al doilea tur nu are nicio legătură cu prezenţa (…) după datele pe care le am, de ce a insistat el să fie pus, pentru că a dat posibilitatea unei fraude”, a susţinut Ion Cristoiu.
Despre şansele Crimeei de a reveni la Ucraina, subiect al unei întâlniri cerute de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, omologului său rus, Vladimir Putin, Ion Cristoiu a afirmat că situaţia din ţara vecină nu poate fi rezolvată decât printr-un al treilea război mondial deoarece ruşii nu vor renunţa la peninsula pe care au ocupat-o acum 5 ani.
Redăm interviul integral:
Monica Mihai: Bun găsit la o nouă ediţie Gândurile lui Cristoiu, alături de mine se află jurnalistul şi analistul politic Ion Cristoiu. Bine aţi venit.
Ion Cristoiu: Bine v-am găsit. Scriitor.
Monica Mihai: Şi scriitor. Am discutat ediţiile trecute că o să ajungem şi la faza aceasta în care o să vă prezint şi ca scriitorul Ion Cristoiu. Avem săptămâna aceasta câteva subiecte importante. În primul rând ar trebui să începem cu primul subiect şi cel mai important al zilei şi anume faptul că CCR a amânat din nou, a şaptea oară, decizia pe Codurile penale, trebuie să discutăm şi despre ancheta făcută de Comisia parlamentară pe alegerile din 26 mai, avem alegerile prezidenţiale, deja se conturează nişte candidaţi pentru alegerile din această iarnă, negocierile de la Bruxelles care au loc cumva sub tutela lui Emanuel Macron, întâlnirea care ar urma să aibă loc în partea de nord a ţării între Putin şi noul preşedinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, editorialul săptămânii şi top cinci politicienii săptămânii.
Poate cea mai recentă ştire, ştirea zilei de astăzi în care CCR a amânat pentru a şaptea oară decizia pe Codurile penale şi pe Codurile de procedură penală. Cum vedeţi faptul că avem amânare după amânare într-o problemă pe care o aşteaptă o ţară întreagă şi de importanţă majoră?
CCR a devenit la ora actuală arbitrul absolut al vieţii politice şi social-politice, chiar şi juridice în România
Ion Cristoiu: Amânarea, care nu e o noutate la CCR, exprimă o realitate asupra căreia atrag atenţia şi eu de mai mult timp şi anume că CCR a devenit la ora actuală arbitrul absolut al vieţii politice şi social-politice, chiar şi juridice în România şi este un lucru absolut nefiresc din punct de vedere democratic. Ei amână pentru că nu se mai raportează la Constituţie.
Monica Mihai: Dar de ce amână, care ar fi justificarea pentru amânare?
Ion Cristoiu: Amână pentru că decizia lor este o decizie dumnezeiască, deci e o decizie absolută. Dacă ar fi o instanţă ale căror decizii în cazul de faţă ar putea fi contrazisă de o altă instituţie. Deci în cazul de faţă noi avem…
Monica Mihai: Decizia CCR care este respectată şi supremă.
Ion Cristoiu: Nu. În cazul de faţă avem de-a face cu o lege. Până în 2003, ca să repet ce-am mai spus, până în 2003 deciziile CCR în legătură cu legile votate de Parlament, principala instituţie a unei democraţii, puteau fi decizii contracarate cu un vot de două treimi al Parlamentului. Dacă, să spunem, CCR ar fi dat o decizie în legătură cu o lege cum e acum care a fost contestată la CCR de opoziţie sau de Klaus Iohannis, atunci decizia până în 2003, până la revizuirea Constituţiei, putea fi contrazisă de Parlament cu două treimi, corect, adică aveam următoare situaţie de democraţie, o avem acum: Parlamentul care este principala instituţie a ţării deoarece este votat parlamentul de către alegători, pe baza unui program şi a unor făgăduieli electorale, face o lege. Aşa este peste tot în lume, această lege prin paranoia din 2003, n-am înţeles, nu mai poate fi… ea poate fi contestată la CCR iar deciziile CCR, nouă oameni, nouă oameni, încă o dată, ele pot contrazice un parlament întreg. Şi atunci de ce mai fac parlament o dată ce vine o instituţie care le contrazice.
Monica Mihai: Spuneţi că este greşit faptul că CCR are o asemenea putere?
Ion Cristoiu: Nu, este dezastruos pentru democraţie, este dezastruos pentru oamenii ăştia, să ne lămurim, nu există nicăieri într-o democraţie o instituţie alcătuită din nouă oameni, nouă…
Monica Mihai: Cum aţi scris şi în editorialul dumneavoastră.
Ion Cristoiu: Indiferent cine or fi oamenii ăia, că sunt apostolii, că sunt, nu ştiu, membrii unei hunte, ei sunt nouă oameni. Oricât de buni ar fi nouă oameni nu pot lua decizii în locul parlamentului, dar nu pot lua decizii infailibile.
Monica Mihai: Cum s-a ajuns la dezechilibrul acesta?
Ion Cristoiu: Şi atunci avem această situaţie în care ei tot amână pentru că îşi dau seama de importanţa deciziei lor. Dacă decizia lor ar putea fi contrazisă de parlament sau de o altă instituţie sau de ICCJ…
Monica Mihai: Atunci spuneţi că ar fi dat-o mai devreme.
Ion Cristoiu: Da, mai devreme pentru că… Dar în felul acesta tot ce fac ei, deciziile pe care le iau ei sunt de viaţă şi de moarte.
Monica Mihai: Cui convine ca CCR să aibă o asemenea putere?
Ion Cristoiu: CCR a devenit foarte puternică în 2003 pentru că Constituţia din 90 nu prevedea… adică dădea posibilitatea cel puţin în materie de legi. După 2016 s-a întâmplat un lucru, având o opoziţie foarte slabă în parlament şi un preşedinte fără puteri, în fiecare moment s-a apelat la acest arbitru, deci cea care a întărit a fost opoziţia. Şi atunci am avut situaţii în care, cum am scris eu, în care USR a contestat în 2018-2019 de 55 de ori. Deci opoziţia a fost cea care a întărit…
Monica Mihai: Care a folosit CCR.
Ion Cristoiu: Da, care a folosit CCR şi indiferent ce lege dă PSD, indiferent ce decizie i-a puterea…
Monica Mihai: Vine opoziţia sau preşedintele şi contestă.
Ion Cristoiu: Şi contestă. Şi atunci pe umerii acestor oameni, nu ştiu, cum vreţi, pot să fie şi geniali, se aşază o povară greu de suportat. De aici amânarea. După asta, deciziile CCR pot să schimbe istoria României. Amânarea deciziei în cazul lui Liviu Dragnea a schimbat istoria României. Dacă ei dădeau o decizie atunci, pe care au dat-o acum după ce Dragnea a fost încarcerat, condamnat, probabil că Dragnea rămânea preşedintele PSD şi cel de-al treilea om în România, ar fi candidat la preşedinţie şi ar fi demis-o pe Viorica Dăncilă. Nu este normal, este absolut, trebuie neapărat…
Monica Mihai: Care ar fi soluţia?
Soluţia ar fi o revizuire a Constituţiei, introducerea a două momente, fond şi apel la CCR şi o scoatere dintre prerogativele CCR a deciziilor privind justiţia
Ion Cristoiu: Păi soluţia ar fi o revizuire a Constituţiei în care să se revină, în primul rând, la Constituţia din 90 în sensul că o lege contestată la CCR şi CCR dând o decizie să poată fi contracarată această decizie de două, două treimi, da, din parlament.
Monica Mihai: Din ce ştiţi dumneavoastră…
Ion Cristoiu: A doua soluţie ar fi introducerea a două momente, fond şi apel la CCR, adică să avem o decizie luată cu un număr de judecători care să poată fi contestată de cei care au depus sesizarea şi să vină completul de nouă, exact pe formula de la ICCJ. Numai că în loc să fie…
Monica Mihai: Ar fi cinci probabil şi nouă ulterior.
Ion Cristoiu: Şi o scoatere dintre prerogativele CCR a deciziilor privind justiţia. Este absolut nefiresc ca prin decizia de cinci, astea privind trei, o serie întreagă de decizii ale justiţiei, sentinţe, să fie reluate de la capăt şi în acest moment o decizie, cum a fost cea în cazul Elenei Udrea a fost luată de o instanţă de fond cu tot procesul, da, care s-a desfăşurat, un proces întreg, da, apoi a venit apelul de cinci la ICCJ care şi ea a venit cu martori cu toate. Tot acest proces care a durat vreo doi trei ani se reia de la capăt printr-o decizie a nouă oameni. Păi de ce? Nouă oameni ăia nu pot ţine locul unui mers al justiţiei, repet, poate că deciziile cele două poate că n-au fost corecte, dar… şi trebuie să scoatem posibilitatea ca CCR să se implice în mersul justiţiei.
Monica Mihai: Din ce ştiţi dumneavoastră în momentul de faţă în spectrul politic s-ar dori aşa ceva? Ca CCR să nu mai aibă această putere dumnezeiască cum i-aţi spus dumneavoastră?
Ion Cristoiu: Păi nu s-ar dori, pentru că PSD aşteaptă să intre în opoziţie şi atunci va folosi el CCR pentru sesizările alea, da, iar cei din opoziţie de acum şi Klaus Iohannis deoarece ei folosesc contestarea la CCR, sigur, uneori ei nu sunt de acord, dar o folosesc ca un instrument de bătălie politică, aşa s-a ajuns, adică normal ar fi ca o acţiune intermediară ar fi ca opoziţia să anunţe că nu mai contestă nimic, că nu mai e recunoscută. Eu aşa face. Domnule, noi nu mai trimitem nimic, nu mai contestăm la CCR deoarece CCR este un arbitru…
Monica Mihai: Asta ar însemna ca opoziţia să cadă la un comun acord asupra unei probleme.
Ion Cristoiu: Da. Primul lucru pe care trebuie să-l facă, oricum au criticat unele decizii, având în vedere că în România a apărut un arbitru care este CCR, atunci, incorect din punct de vedere democratic, noi nu mai contestăm. Dacă nu mai contestă legi decizii la ordonanţe de urgenţă la CCR, atunci CCR nu va mai avea aceeaşi putere pentru că ea nu va mai fi obligată să arbitreze.
Monica Mihai: Cunoscând politicienii noştri credeţi că ar fi capabili să facă un asemenea consens?
Ion Cristoiu: Nu. Politicienii vor vrea să pună mâna pe Curte.. adică să modifice raportul de forţe şi atunci arbitrul să treacă de partea lor, din punctul ăsta de vedere. La ora actuală cel care decide este reprezentantul UDMR, vă imaginaţi ce putere are reprezentantul UDMR?
Monica Mihai: De negociere, ce putere de negociere partidul.
Ion Cristoiu: Repet, nu e corect indiferent… şi dacă oamenii aceştia ar da… repet, nu, în primul rând nu au cum să dea nouă oameni decizii de viaţă şi de moarte, nu au cum, nu e corect.
Monica Mihai: Lucru pe care îl fac în momentul de faţă.
Ion Cristoiu: Da, nu e corect. Şi avem rezultatul acestei puteri uriaşe şi amânarea pentru că normal, adică orice decizie dată de ei în legătură cu codurile, cu această lege, sunt de viaţă şi de moarte, sunt infailibile, se execută automat şi atunci…
Monica Mihai: Şi vor schimba faţa justiţiei din România.
Ion Cristoiu: Da, şi atunci este o presiune uriaşă asupra a nouă oameni care, mă rog, sunt şi ei nouă oameni care au şi ei interese, viaţă personală şi sunt presiuni. Să nu uităm de amânarea în cazul completelor de trei. Adică nu era normal, unii dintre membrii CCR n-au venit dinadins până când l-au condamnat, pentru ca ei să ia acum o decizie în care rezultă că dacă ar fi luat-o atunci Dragnea n-ar mai fi fost condamnat, nu e corect.
STS este o organizaţie militarizată şi înseamnă lipsă de transparenţă
Monica Mihai: Că vorbim de oameni care iau decizii importante, în momentul de faţă, în Parlamentul României există o comisie care anchetează posibile fraude de la alegerile europarlamentare din 26 mai. Această comisie este condusă de Lia Olguţa Vasilescu şi a audiat deja mai multe persoane printre care şi ministrul de Interne Carmen Dan, a fost audiat şi Teodor Meleşcanu, care fiecare dintre ei au spus că sistemul STS, acele tablete, nu au funcţionat corespunzător şi că nu consideră că STS ar trebui să mai aibă în subordine această parte de la alegeri. Cum vedeţi punctul lor de vedere în acest caz?
Ion Cristoiu: Şi în cazul administrării acelui soft de către STS iar avem o încălcare a democraţiei.
Monica Mihai: De ce?
Ion Cristoiu: Pentru că STS este o organizaţie militară, lasă la o parte faptul că nu văd de ce e militară, adică militarizată. Militarizată înseamnă cu ordine, acolo se ascultă, ordinele nu se discută pentru că este militarizată şi înseamnă lipsă de transparenţă, da? Secretul militar. Dacă acest soft ar trece în administrare la orice instituţie civilă, inclusiv la Autoritatea…
Monica Mihai: Exista discuţia să treacă în subordinea Autorităţii Electorale Permanente.
Ion Cristoiu: Da pentru că devine transparentă, încă o dată, când a trecut acolo orice ONG, un ONG de creşterea iepurilor poate să ceară informaţii.
Monica Mihai: Da, dar cei de la Autoritatea Electorală Permanentă în această comisie când au fost audiaţi au spus că ei nu au infrastructura potrivită pentru a putea prelua sistemul de la STS.
Ion Cristoiu: Aşa a spus şi DNA-ul când trebuia să preia de la de la SRI. Sigur că le convine pentru că cei de la Autoritatea Electorală Permanentă vor să ia nişte parale fără să facă nimic, din punctul ăsta de vedere. Eu spun din punct de vedere democratic. Din punct de vedere democratic, pe lângă suspiciunile, şi sunt în legătură cu acest soft, nu e corect din punct de vedere democratic pentru că STS-ul nu poate, nu e transparent. Deci faceţi dumneavoastră o adresă la STS să vă spună cum a funcţionat softul ăsta acum. Să vă spun, de exemplu, ca o informaţie pe care ei o ascund faptul că înainte de a introduce rezultatele, buletinele, ei au şters totul. Tot ce a fost peste zi a fost şters.
Monica Mihai: De ce? Cum adică a fost şters?
Ion Cristoiu: Pe motivul că e prea încărcată memoria, calculatorul.
Monica Mihai: Şi adică, să înţeleagă toată lumea, existau nişte date în tabletele respective? Cu câte persoane s-au prezentat…
Ion Cristoiu: Tot ce s-a întâmplat peste zi, tot ce softul a administrat peste zi prezenţă, în unele locuri chiar şi rezultate parţiale s-a şters.
Monica Mihai: Şi n-a existat nicăieri un backup pe datele care au fost livrate de ei?
Au dorit să fraudeze pentru că voiau să-l radă pe Dragnea, de aici a fost singura chestiune. A fost o operaţiune uriaşă pusă la cale de STS şi de servicii
Ion Cristoiu: Întrebaţi-i pe ei, să vă spună… deci în momentul în care ei au început să introducă rezultatele buletinelor, proceselor verbale, sub pretextul, foarte important, că memoria… nu mai încape în memorie ei n-au mai scos niciun backup şi au şters totul, noi nu putem ştii la ora actuală din punct de vedere al softului de la STS, la prânz…
Monica Mihai: De ce ar fi făcut asta?
Ion Cristoiu: Păi ca să poată să fraudeze.
Monica Mihai: Cine ar fi dorit să fraudeze?
Ion Cristoiu: Au dorit să fraudeze pentru că voiau să-l radă pe Dragnea, de aici a fost singura chestiune. A fost o operaţiune uriaşă pusă la cale de STS şi de servicii, cum vreţi, interne, externe, şi anume ca Dragnea… ca PSD-ul să obţină un scor foarte prost, pentru că dacă obţinea un scor cât de cât normal, domnul Dragnea, poate că si decizia judecătorilor era în sensul ăsta.
Monica Mihai: Credeţi că ar fi fost diferită decizia?
Ion Cristoiu: Da. Iar a doua suspiciune este în legătură cu ei… eu întreb aşa, dumneavoastră sunteţi jurnalist, faceţi o adresă… a făcut STS vreo conferinţă de presă în legătură cu softul ăsta? Nu pentru că ei sunt militari, ei sunt generali…
Monica Mihai: Există informaţii clasificate probabil pe care nu le pot face publice.
Ion Cristoiu: De exemplu informaţie clasificată care trebuie neapărat declasificată este aceasta: de ce are interes Klaus Iohannis să pună referendumul o dată cu prezidenţialele, cu primul tur sau al doilea tur pentru că în momentul în care apar două, am înţeles, două teme, e foarte uşor de manipulat acest soft. Aşa spun unii, să ne răspundă la această acuzaţie care lansează suspiciuni asupra…
Monica Mihai: Adică spuneţi că există loc de fraude în momentul în care există două tabele paralele…
Ion Cristoiu: Dacă sunt două. Dacă sunt două tabele paralele, nu ştiu, am înţeles că e o posibilitate, nu ştiu, nu pot să-mi dau seama din punct de vedere al softului. Nu se mai încheie…
Monica Mihai: Şi asta ar presupune ca STS să fie de partea lui Iohannis.
După datele pe care le am, Iohannis a insistat să fie pus referendumul cu prezidenţialele pentru că a dat posibilitatea unei fraude
Ion Cristoiu: Păi doar n-o fi de partea mea. Hai să vă spun următorul lucru, domnul Iohannis insistă ca referendumul să fie ori la primul ori la al doilea tur.
Monica Mihai: Dar asta am mai discut şi ediţiile trecute că este convenabil şi din punct de vedere financiar ca să fie organizate împreună cu una din alegerile care ar urma.
Ion Cristoiu: De ce din punct de vedere financiar?
Monica Mihai: Pentru a nu se cheltui, pentru a nu…
Ion Cristoiu: Am înţeles, păi dar de ce nu face înainte, din punct de vedere financiar sau să nu-l mai facă deloc. Dar de ce din punct de vedere financiar, adică e vorba de rentabilitatea financiară în momentul în care e vorba de un referendum fantezist pe care l-a făcut el. De ce trebuie să revizuieşti Constituţia să nu mai fie fără penali. Adică, staţi un pic, e o cheltuială impusă de el, da, el vrea referendum, da, şi atunci toţi trebuie să facem tot felul de manevre în aşa fel încât cheltuiala să fie mică, să fie, uite, o cheltuială de referendum să se reducă din bugetul preşedinţiei, dacă tot e vorba de cheltuială. Dar eu spun acest lucru, insistenţa lui ţine de soft, ţine de fraudă.
Monica Mihai: Şi dacă va trece softul în subordinea Autorităţii Electorale Permanente?
Ion Cristoiu: Dacă va trece atunci putem să-i luăm la întrebări pe ăia şi să îi supraveghem. O să vă puteţi duce şi dumneavoastră acolo în timp ce ei umblă la soft. Acum nu pot pentru că e STS-ul. Eu am spus însă, foarte important, din datele pe care le am, insistenţa, pentru că insistenţa lui ca să fie referendumul de revizuire a Constituţiei la primul sau al doilea tur nu are nicio legătură cu prezenţa pentru că oamenii vor veni la vot de dragul prezidenţialelor, nu de dragul referendumului. Cum au venit şi acum, acum n-au venit de dragul referendumului, au venit de dragul alegerilor.
Monica Mihai: Au venit de dragul alegerilor europarlamentare şi a mizei care a fost creată în jurul acestei…
Ion Cristoiu: Şi acum după datele pe care le am, de ce a insistat el să fie pus, pentru că a dat posibilitatea unei fraude. Eu am dreptul să fiu suspicios câtă vreme STS-ul este izolat în secretul militar. Când or veni cei de la STS, generalii, şi vor explica ei cu epoleţii lor pe umeri, ne vor…
Monica Mihai: Din punct de vedere tehnic.
Ion Cristoiu: Da. Încă o dată, principiul fundamental al democraţiei pentru care a avut loc o revoluţie în tot estul este faptul că totul trebuie să fie transparent, da, ori în cazul de faţă am un moment netransparent.
Monica Mihai: Nu există această transparenţă prin anchetarea care are loc la comisia parlamentară? Adică ei merg acolo şi dau socoteală.
Ion Cristoiu: Păi dar de ce să dea la o comisie parlamentară când dacă ar fi la Autoritatea Electorală Permanentă v-ar da şi dumneavoastră, că e obligat. Pe când acum dacă dumneavoastră, ca jurnalist, îi cereţi ei or să vină şi or să spună că e secret militar. Iar şi la asta or să se ducă ăia acolo de la STS şi or să facă cu uşile închise şi or să fie trei, patru inşi ca şi la comisia SRI de tristă amintire.
Monica Mihai: Care vor spune nişte lucruri.
Ion Cristoiu: Care vor spune nişte lucruri care nici acum nu le ştim. Ştiţi ce au zis ăia de la SRI la comisia lui Manda? Nu. Pentru că ni se spune că e secret, în sensul ăsta. Eu sunt un înverşunat susţinător, adept, luptător al tezei că în democraţie totul trebuie să fie transparent. Şi ce face preşedintele şi cât cheltuie cu deplasarea şi unde…
Ancheta parlamentară va încheia ca şi cea de la SRI, printr-un compromis, probabil c-or să vină nişte generali şi or să termine cu ea
Monica Mihai: Şi ce face Parlamentul… Cum se va încheia ancheta parlamentară?
Ion Cristoiu: Se va încheia ca şi cea de la SRI, printr-un compromis, probabil c-or să vină nişte generali şi or să termine cu ea. Mă întorc, susţin încă o dată că în lumea modernă democratică şi că în est s-a făcut o revoluţie tocmai pentru a ştii totul, totul. Nu există la ora actuală nimic secret. Nici viaţa preşedintelui, nici viaţa de cuplu a preşedintelui, nici viaţa de dormitor a preşedintelui pentru că de aia avem democraţie, da, adică nu mai avem momentul ăla în care dictatorul stă…
Monica Mihai: În turnul de fildeş…
Ion Cristoiu: Dumneavoastră sunteţi tânără. Dumneavoastră ştiţi că nu aveai voie să intri în Primăverii? Deci strada aia care în capăt era locuinţa lui Ceauşescu era blocată, n-aveai voie să treci prin faţa Comitetului Central pe marginea aia, că era Comitetul Central. Dar de ce? De ce să nu trec, puteam să trecem şi vedeam, adică normal este în democraţie viaţa, parlamentarilor, a politicienilor, a premierului, a preşedintelui se desfăşoară fără perdele. Noi ne uităm, vedem ce face ăla în casă, nu e nicio problemă pentru că asta este democraţia.
Monica Mihai: Că vorbim de preşedinte, am zis că de săptămâna aceasta vom avea o rubrică dedicată special alegerilor prezidenţiale în care vom discuta toate noutăţile şi tot ce se întâmplă în acest plan, care sunt candidaţii, care sunt strategiile pe care aceştia le-au adoptat. Avem până în momentul de faţă un singur candidat declarat şi asumat, vorbim de preşedintele Klaus Iohannis care şi-a manifestat dorinţa de a candida pentru un nou mandat. În schimb au început să se contureze nişte figuri în plan politic intern care ar putea fi viitori prezidenţiabili. Aici vorbim de Viorica Dăncilă care a făcut în aceste zile declaraţii, mai exact chiar astăzi, că dacă partidul o va propune şi va insista ca ea să fie un candidat la prezidenţiale, ea va accepta această propunere. Călin Popescu Tăriceanu a declarat ieri că şi el este împins în spate de electoratul liberal să candideze pentru funcţia de preşedinte, în tabăra USR-Plus încă nu este foarte clar dintre Dacian Cioloş şi Dan Barna care v-a fi candidatul la prezidenţiale, urmează să facă şi ei acest anunţ, probabil după congresul care va avea loc pe data de 13 iulie. În momentul de faţă la cum arată scena politică şi candidaţii care sunt scenariile posibile? Iohannis mai iese preşedinte?
Ion Cristoiu: În acest moment avem, încă o dată, orice sondaj este fals deoarece avem un singur candidat anunţat. Nu putem vorbi… toate sondajele care îl dau pe Klaus Iohannis şi pe drept cuvânt ca marele învingător sunt false deoarece ceilalţi nu s-au înscris în cursă.
Monica Mihai: Dar au fost sondaţi…
Ion Cristoiu: Aşa mă poate sonda şi pe mine că sunt bun de astronaut, dar asta nu înseamnă că sunt. Şi probabil că se face acum un sondaj şi m-ar trece pe mine că…
Monica Mihai: Aţi lua şi dumneavoastră câteva procente.
La toate sondajele, Iohannis este confruntat cu candidaţi ipotetici. În momentul în care respectivii vor fi desemnaţi, probabil că procentele lui Klaus Iohannis se reduc drastic.
Ion Cristoiu: Da, ba unii chiar ar fi de acord să plec în cosmos sau dacă ar fi un sondaj, nu ştiu, alergătorii la 100 de metri, probabil că unii din cetăţeni, da, domnule, ar fi bun să alergi. Deci din punctul acesta de vedere sondajele de gen ce-ar fi dacă ar candida Barna, ce-ar fi dacă ar candida cutare…
Monica Mihai: Nu sunt valabile spuneţi.
Ion Cristoiu: Nu, nu sunt valabile în comparaţie la concurenţă cu… deci la toate sondajele Iohannis este confruntat cu candidaţi ipotetici. În momentul în care respectivii vor fi desemnaţi, deja el e aproape desemnat, e desemnat că e al PNL-ului, probabil că procentele lui Klaus Iohannis se reduc drastic.
Monica Mihai: Ştiţi ce este interesant că de îndată ce a apărut informaţia că Viorica Dăncilă ar putea fi un posibil candidat au apărut voci din PSD care spuneau că poate ar fi un candidat mai bun Gabriela Firea.
Ion Cristoiu: Nu. Să ne întoarcem la ce înseamnă campania prezidenţialelor. Campania prezidenţială înseamnă pentru orice partid un uriaş spor de vizibilitate. Să vedem PSD-ul. PSD-ul are o conducere, e Viorica Dăncilă. În momentul în care pui pe altcineva candidat automat preşedintele partidului trebuie…
Monica Mihai: Să facă un pas în spate şi să cedeze scena persoanei care va candida.
Ion Cristoiu: Din start aceasta duce la o bulversare în partid pentru că partidul în momentul în care eşti preşedintele partidului şi şi candidat şi te duci la Vrancea automat structurile de partid sunt pentru tine, altfel trebuie să sune Viorica Dăncilă la Vrancea lui Oprişan şi ”domnule, am o rugăminte, va fi candidatul nostru, ai grijă. Bun, doi: şi Gabriela Firea are o fire foarte mare… în primul rând are enormitatea aia cu bărbată-său. Deci eu nu pot să mai votez cu Gabriela Firea pentru câtă vreme ştiu că are un bărbat care candidează şi el. N-am înţeles.
Monica Mihai: Va rămâne şi domnul Pandele în schemă…
Ion Cristoiu: Nu, oricum totul s-a anunţat, totul este penibil.
Monica Mihai: De ce s-o fi anunţat, sprijinit de ce partid?
Ion Cristoiu: Nu, dar pentru ea, în momentul în care soţul ei a anunţat că va candida, s-a terminat cu candidatura ei, nu ştiu. Imaginează-ţi, nu ştiu, eu vreau să anunţ că voi candida… toată lumea zice că voi candida, nu ştiu, la o funcţie…
Monica Mihai: Director general la un post de televiziune, de exemplu, şi vine şi soţia dumneavoastră şi spune că vrea şi ea acelaşi lucru .
Ion Cristoiu: Şi în acel moment vine lumea şi spune e ceva neserios ori eşti tu ori e nevasta. Doi, Gabriela Firea administrează Bucureştiul. Administrarea Bucureştiului face o candidatură de o rară vulnerabilitate, de o uriaşă vulnerabilitate.
Monica Mihai: Pentru că se vede felul în care a administrat un oraş.
Citeşte continuarea în pagina 2
Eveniment
De ce să folosești platforma SEO Digital pentru publicarea advertorialelor
În perioada 18 – 20 mai 2026, capitala României va găzdui unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate transporturilor, logisticii și expedițiilor de mărfuri: Congresul European SEEFF & FIATA REU Field Meeting 2026, organizat de Uniunea Societăților de Expediții din România (USER), în colaborare cu SEEFF și FIATA.
Mai mult decât o conferință, Congresul South Eastern Freight Forwarders Association (SEEFF) se unește cu FIATA Regional Field Meeting (REU), dând naștere unui eveniment – fanion al industriei.
Acesta creează un cadru unic, în care vocile liderilor regionali din domeniul expedițiilor de mărfuri se întâlnesc cu perspectiva globală a FIATA, asigurând că interesele freight forwarderilor din Europa de Sud – Est sunt nu doar auzite, ci și promovate activ la nivel internațional.
Participanții sunt invitați la trei zile dedicate networkingului de calitate, întâlnirilor B2B și schimbului de cunoștințe, menite să consolideze și să dezvolte comunitatea de expediții și logistică din Europa de Sud – Est.
Evenimentul va avea loc la JW Marriott Bucharest Grand Hotel și marchează un moment de referință pentru industrie, fiind prima organizare comună SEEFF – FIATA în România, după mai bine de două decenii de la ultima ediție SEEFF desfășurată la București.
Repere care transformă ediția 2026 într-un moment istoric pentru industrie
- 30 de ani de istorie SEEFF
Congresul European SEEFF & FIATA REU 2026 marchează 30 de ani de la primul Congres SEEFF (fost Congres Balcanic), organizat în 1996, eveniment care a pus bazele cooperării regionale între asociațiile de freight forwarding din Europa de Sud – Est.
- 25 de ani de la ultima ediție găzduită de România
România a fost gazda Congresului SEEFF în anul 2001, iar revenirea evenimentului la București subliniază consolidarea rolului țării noastre ca actor relevant în logistica europeană.
Fondată la Viena în 1926, FIATA marchează în 2026 un secol de existență, aniversare care conferă ediției de la București o puternică valoare simbolică și strategică, conectând tradiția industriei cu transformările viitorului.
România, la intersecția marilor fluxuri logistice europene
Congresul își propune să poziționeze România și regiunea Europei de Sud – Est drept noduri strategice în lanțurile logistice europene și globale, într-un context marcat de volatilitate geopolitică, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și accelerarea proceselor de digitalizare.
Pe parcursul primelor două zile, participanții vor lua parte la:
- conferințe și paneluri de nivel înalt;
- dezbateri aplicate pe teme de actualitate;
- sesiuni de networking dedicate profesioniștilor din industrie.
Printre temele – cheie abordate se numără:
- securitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare;
- combaterea fraudei în transportul rutier în România și la nivel european;
- digitalizarea documentelor de transport (e-CMR, e-FBL, e-AWB, e-CIM);
- dezvoltarea transportului intermodal și a coridoarelor logistice;
- adaptarea industriei la noile reglementări europene.
Publicul – țintă include reprezentanți ai asociațiilor naționale și internaționale de freight forwarding, companii de transport și logistică (rutier, feroviar, aerian, maritim și fluvial), importatori și exportatori, autorități publice, furnizori de tehnologie, mediul academic și experți recunoscuți la nivel european.
Mai mult decât o conferință: dialog, conexiuni și experiență culturală
A treia zi a congresului va fi dedicată programelor sociale și culturale, oferind participanților ocazia de a descoperi Bucureștiul și patrimoniul său, prin vizite organizate la obiective emblematice precum Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului.
Excursiile și vizitele organizate vor crea cadrul ideal pentru networking relaxat și dialog autentic, iar invitații internaționali vor avea ocazia să exploreze unele dintre cele mai impresionante repere ale Bucureștiului.
Programul include vizitarea Palatul Parlamentului, cea mai mare clădire administrativă din lume, precum și a Catedrala Mântuirii Neamului, cea mai mare catedrală ortodoxă din lume.
Prin acest demers, organizatorii își propun să pună România pe harta marilor evenimente europene, promovând-o ca destinație atractivă pentru afaceri, investiții și turism, unde istoria, cultura și ambiția contemporană se îmbină armonios.
O platformă europeană de referință pentru industrie
Congresul European SEEFF & FIATA REU 2026 nu este doar un eveniment de industrie, ci o declarație de poziționare.
Prin aducerea la București a liderilor regionali și globali ai freight forwardingului, România își afirmă rolul strategic în arhitectura logistică europeană și devine o platformă reală de dialog, decizie și colaborare.
Într-un moment în care lanțurile de aprovizionare se redesenează, iar cooperarea devine esențială, acest congres confirmă faptul că Europa de Sud – Est are o voce puternică, iar Bucureștiul este locul în care aceasta se face auzită.
Înregistrare
Înregistrările pentru Congresul European SEEFF & FIATA REU 2026 sunt deja deschise, iar participanții pot beneficia de tarife „early bird”, disponibile pentru o perioadă limitată, până pe 17 martie 2026.
Locurile sunt limitate! Înscrieți-vă acum și asigurați-vă locul la Congresul European SEEFF & FIATA REU 2026 – punctul de întâlnire al liderilor europeni din transporturi, logistică și expediții de mărfuri.
Mai multe informații despre eveniment, oportunitățile de participare și sponsorizare sunt disponibile pe site-ul oficial:
Eveniment
Sfaturi practice pentru antreprenori. Cum menții un cash flow sănătos în perioadele cu încasări fluctuante?
În perioada 18 – 20 mai 2026, capitala României va găzdui unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate transporturilor, logisticii și expedițiilor de mărfuri: Congresul European SEEFF & FIATA REU Field Meeting 2026, organizat de Uniunea Societăților de Expediții din România (USER), în colaborare cu SEEFF și FIATA.
Mai mult decât o conferință, Congresul South Eastern Freight Forwarders Association (SEEFF) se unește cu FIATA Regional Field Meeting (REU), dând naștere unui eveniment – fanion al industriei.
Acesta creează un cadru unic, în care vocile liderilor regionali din domeniul expedițiilor de mărfuri se întâlnesc cu perspectiva globală a FIATA, asigurând că interesele freight forwarderilor din Europa de Sud – Est sunt nu doar auzite, ci și promovate activ la nivel internațional.
Participanții sunt invitați la trei zile dedicate networkingului de calitate, întâlnirilor B2B și schimbului de cunoștințe, menite să consolideze și să dezvolte comunitatea de expediții și logistică din Europa de Sud – Est.
Evenimentul va avea loc la JW Marriott Bucharest Grand Hotel și marchează un moment de referință pentru industrie, fiind prima organizare comună SEEFF – FIATA în România, după mai bine de două decenii de la ultima ediție SEEFF desfășurată la București.
Repere care transformă ediția 2026 într-un moment istoric pentru industrie
- 30 de ani de istorie SEEFF
Congresul European SEEFF & FIATA REU 2026 marchează 30 de ani de la primul Congres SEEFF (fost Congres Balcanic), organizat în 1996, eveniment care a pus bazele cooperării regionale între asociațiile de freight forwarding din Europa de Sud – Est.
- 25 de ani de la ultima ediție găzduită de România
România a fost gazda Congresului SEEFF în anul 2001, iar revenirea evenimentului la București subliniază consolidarea rolului țării noastre ca actor relevant în logistica europeană.
Fondată la Viena în 1926, FIATA marchează în 2026 un secol de existență, aniversare care conferă ediției de la București o puternică valoare simbolică și strategică, conectând tradiția industriei cu transformările viitorului.
România, la intersecția marilor fluxuri logistice europene
Congresul își propune să poziționeze România și regiunea Europei de Sud – Est drept noduri strategice în lanțurile logistice europene și globale, într-un context marcat de volatilitate geopolitică, presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare și accelerarea proceselor de digitalizare.
Pe parcursul primelor două zile, participanții vor lua parte la:
- conferințe și paneluri de nivel înalt;
- dezbateri aplicate pe teme de actualitate;
- sesiuni de networking dedicate profesioniștilor din industrie.
Printre temele – cheie abordate se numără:
- securitatea și reziliența lanțurilor de aprovizionare;
- combaterea fraudei în transportul rutier în România și la nivel european;
- digitalizarea documentelor de transport (e-CMR, e-FBL, e-AWB, e-CIM);
- dezvoltarea transportului intermodal și a coridoarelor logistice;
- adaptarea industriei la noile reglementări europene.
Publicul – țintă include reprezentanți ai asociațiilor naționale și internaționale de freight forwarding, companii de transport și logistică (rutier, feroviar, aerian, maritim și fluvial), importatori și exportatori, autorități publice, furnizori de tehnologie, mediul academic și experți recunoscuți la nivel european.
Mai mult decât o conferință: dialog, conexiuni și experiență culturală
A treia zi a congresului va fi dedicată programelor sociale și culturale, oferind participanților ocazia de a descoperi Bucureștiul și patrimoniul său, prin vizite organizate la obiective emblematice precum Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului.
Excursiile și vizitele organizate vor crea cadrul ideal pentru networking relaxat și dialog autentic, iar invitații internaționali vor avea ocazia să exploreze unele dintre cele mai impresionante repere ale Bucureștiului.
Programul include vizitarea Palatul Parlamentului, cea mai mare clădire administrativă din lume, precum și a Catedrala Mântuirii Neamului, cea mai mare catedrală ortodoxă din lume.
Prin acest demers, organizatorii își propun să pună România pe harta marilor evenimente europene, promovând-o ca destinație atractivă pentru afaceri, investiții și turism, unde istoria, cultura și ambiția contemporană se îmbină armonios.
O platformă europeană de referință pentru industrie
Congresul European SEEFF & FIATA REU 2026 nu este doar un eveniment de industrie, ci o declarație de poziționare.
Prin aducerea la București a liderilor regionali și globali ai freight forwardingului, România își afirmă rolul strategic în arhitectura logistică europeană și devine o platformă reală de dialog, decizie și colaborare.
Într-un moment în care lanțurile de aprovizionare se redesenează, iar cooperarea devine esențială, acest congres confirmă faptul că Europa de Sud – Est are o voce puternică, iar Bucureștiul este locul în care aceasta se face auzită.
Înregistrare
Înregistrările pentru Congresul European SEEFF & FIATA REU 2026 sunt deja deschise, iar participanții pot beneficia de tarife „early bird”, disponibile pentru o perioadă limitată, până pe 17 martie 2026.
Locurile sunt limitate! Înscrieți-vă acum și asigurați-vă locul la Congresul European SEEFF & FIATA REU 2026 – punctul de întâlnire al liderilor europeni din transporturi, logistică și expediții de mărfuri.
Mai multe informații despre eveniment, oportunitățile de participare și sponsorizare sunt disponibile pe site-ul oficial:
Eveniment
Cum recunoști o mașină rulată cu kilometri reali
Kilometrajul rămâne, în 2026, unul dintre cele mai sensibile și controversate subiecte din piața auto second-hand. Deși tehnologia a evoluat, iar accesul la informații este mai ușor ca niciodată, manipularea kilometrilor continuă să fie una dintre cele mai frecvente practici care induc în eroare cumpărătorii. Diferența este că, astăzi, o astfel de greșeală costă mult mai mult decât în trecut, pentru că mașinile moderne sunt mai complexe, iar reparațiile sunt considerabil mai scumpe.
Tot mai mulți cumpărători aleg să se informeze temeinic sau să colaboreze cu dealeri care pun accent pe transparență și verificări reale, precum AutoStark.ro însă chiar și în aceste condiții este esențial să știi singur cum poți recunoaște o mașină cu kilometri reali. Kilometrajul nu este doar o cifră din bord, ci o poveste care trebuie citită corect.
De ce kilometrajul real este mai important ca niciodată
În 2026, kilometrii parcurși de o mașină influențează direct valoarea ei, costurile de întreținere, fiabilitatea pe termen lung și chiar eligibilitatea pentru anumite tipuri de garanție. Un kilometraj real îți oferă o imagine clară asupra gradului de uzură al componentelor și te ajută să estimezi corect cheltuielile viitoare.
Problema apare atunci când kilometrajul este modificat artificial pentru a crește valoarea de vânzare. O diferență de 80.000–100.000 km poate însemna, în realitate, ambreiaj aproape de final, suspensie obosită, distribuție neglijată sau probleme la transmisie care vor apărea la scurt timp după cumpărare.
Prima greșeală: să te uiți doar la cifrele din bord
Cea mai mare capcană este să consideri că kilometrajul afișat în bord reprezintă adevărul absolut. În realitate, aceasta este doar o piesă din puzzle. O mașină poate afișa 140.000 km și să fie mult mai uzată decât una cu 220.000 km reali, dar întreținuți corect.
Kilometrajul trebuie interpretat întotdeauna în context:
- tip de utilizare (urban, extraurban, autostradă)
- frecvența reviziilor
- modul de exploatare
- calitatea pieselor folosite la întreținere
O cifră mică, necorelată cu restul indiciilor, ar trebui să ridice semne de întrebare, nu să ofere siguranță.
Uzura fizică spune mai mult decât orice raport
Una dintre cele mai sigure metode de a evalua realitatea kilometrilor este analiza uzurii fizice. Mașinile moderne sunt construite să reziste, dar uzura apare inevitabil în zonele de contact frecvent.
Acordă atenție în special:
- volanului: luciul excesiv sau pielea tocită indică rulaj mare
- scaunului șoferului: lateralul stâng este primul care cedează
- pedalelor: cauciucul tocit excesiv nu apare la rulaje mici
- schimbătorului de viteze: inscripțiile șterse sunt un semnal clar
- comenzilor de climatizare și multimedia
Dacă aceste elemente arată uzură avansată, dar bordul indică un rulaj „mic”, este foarte probabil ca kilometrajul să nu fie real.
Corelarea interiorului cu vârsta mașinii
O greșeală frecventă este să analizezi uzura fără a o raporta la anul de fabricație. O mașină din 2016 cu 90.000 km ar trebui să arate aproape impecabil la interior, în timp ce una din 2010 cu același rulaj ar ridica mari semne de întrebare.
Materialele îmbătrânesc diferit în funcție de utilizare, dar și de timp. Plasticul crăpat, pielea uscată sau textilele tocite excesiv nu apar la rulaje foarte mici, indiferent de vârstă.
Istoricul de service este un aliat esențial
Un kilometraj real este aproape întotdeauna susținut de documente. Facturile de service, reviziile periodice și notările din sistemele oficiale sunt elemente-cheie care pot confirma sau infirma cifra din bord.
Un istoric coerent ar trebui să arate:
- creșteri progresive ale kilometrilor
- intervale logice între revizii
- concordanță între ani și rulaj
- lucrări tipice pentru kilometrajul respectiv
Lipsa completă a istoricului sau documentele „pierdute” sunt semnale de alarmă care nu trebuie ignorate.
Diagnoza electronică poate trăda adevărul
În 2026, majoritatea mașinilor stochează informații despre rulaj în mai multe module electronice, nu doar în bord. O diagnoză profesională poate scoate la iveală diferențe între kilometrii afișați și cei înregistrați în alte sisteme.
Diferențele pot apărea în:
- modulul motor
- modulul cutiei de viteze
- sistemele de asistență
- istoricul erorilor
Deși unele intervenții ilegale pot șterge sau rescrie aceste date, nu toate modulele sunt sincronizate perfect, iar neconcordanțele sunt adesea vizibile pentru un specialist.
Verificarea kilometrajului în baze de date externe
O altă metodă esențială este verificarea istoricului în baze de date internaționale sau naționale. Acestea pot conține informații din inspecții tehnice, revizii, daune sau înmatriculări anterioare.
Este important să cauți:
- citiri anterioare ale kilometrilor
- diferențe mari între ani consecutivi
- perioade suspecte fără înregistrări
- reveniri „înapoi” ale kilometrilor
O singură neconcordanță poate schimba complet percepția asupra mașinii.
Starea mecanică trebuie să confirme rulajul
Kilometrii reali se simt și în comportamentul mașinii. O suspensie rigidă, fără zgomote, o direcție precisă și un motor silențios sunt caracteristice unor mașini bine întreținute, indiferent de rulaj.
În schimb, la un rulaj mare mascat, apar frecvent:
- bătăi în suspensie
- vibrații în volan
- ambreiaj obosit
- zgomote la transmisie
- reacții întârziate ale motorului
Dacă starea mecanică nu corespunde kilometrilor declarați, ceva este în neregulă.
Atenție la mașinile „prea bune ca să fie adevărate”
Un alt indiciu important este contextul general al ofertei. O mașină cu rulaj mic, dotări multe, stare impecabilă și preț sub media pieței este, de cele mai multe ori, o capcană.
În astfel de cazuri, cumpărătorii tind să ignore semnalele de alarmă din dorința de a face „o afacere bună”. În realitate, piața auto este suficient de matură încât prețurile să reflecte, în mare parte, realitatea.
Test drive-ul poate confirma sau infirma kilometrajul
Un test drive atent îți oferă indicii clare despre rulajul real. O mașină cu kilometri puțini ar trebui să fie fermă, precisă și lipsită de zgomote neobișnuite.
Fii atent la:
- răspunsul direcției
- comportamentul frânelor
- zgomotele la denivelări
- elasticitatea motorului
- modul de schimbare a treptelor
Mașinile cu rulaj mare, chiar și cosmetizate, trădează uzura în mers.
De ce kilometrii reali contează mai mult decât cifra mică
Un kilometraj real, chiar dacă este mai mare, îți permite să iei o decizie informată. Știi ce cumperi, știi ce urmează să schimbi și poți negocia corect. O mașină cu kilometri „dați înapoi” este imprevizibilă și poate genera costuri neplanificate încă din primele luni.
În 2026, cumpărătorii informați preferă adevărul în locul iluziei.
Rolul transparenței în achiziția corectă
Dealerii și platformele care oferă transparență totală au început să fie preferați tocmai pentru că reduc riscurile asociate manipulării kilometrilor. Documentația completă, verificările tehnice și corelarea tuturor informațiilor sunt elemente esențiale într-o piață matură.
-
Evenimentacum o săptămânăAdvertoriale: ce sunt, cum se scriu și unde se publică (ghid practic)
-
Afaceriacum o săptămânăDeLucru.ro – platforma care ajută oamenii să câștige bani în plus în București, fără CV, de oriunde și indiferent de experiență, studii și vârstă
-
Afaceriacum o săptămânăRaport de Analiză Corporativă și Industrială: Ecosistemul UZINEX din Iași
-
Afaceriacum o săptămânăGhidul Dezvoltatorului Imobiliar 2026: Cum Reduci Costurile de Construcție cu 30% – 60% prin Importuri Directe din China, Fără Rabat la Calitate
-
Evenimentacum o săptămânăÎncepând de Joi, România participă la Târgul Internațional de Turism de la Viena Ferien-Messe Wien
-
Socialacum o săptămânăAvocatul Gabriel Zbârcea: „Iubirea față de România nu este o ideologie”
-
Afaceriacum o săptămânăÎncepând de Joi, România participă la Târgul Internațional de Turism de la Viena Ferien-Messe Wien
-
Evenimentacum o săptămânăDeLucru.ro – platforma care ajută oamenii să câștige bani în plus, fără CV, de oriunde și indiferent de experiență, studii și vârstă

