Exclusiv
Justiţia României, sub supraveghere în masă şi control total!/Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA
(Preluare PRESA CURATĂ):
Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile de supraveghere pe magistraţi au fost admise de alţi judecători!
DNA a ţinut un dosar pe un judecător şi peste 12 ani. 5 dosare pe magistraţi au stat peste 5 ani în DNA, peste 1900 de judecători din România au fost vizaţi de DNA, uneori instanţele aproape cu totul . 97,08% din cererile de supraveghere a magistraţilor au fost admise!
Horărârea plenului CSM, publicată ieri, prin care se adoptă raportul Inspecţiei Judiciare după verificările făcute la DNA pe dosarele făcute magistraţilor, arată că în mai bine de 4 ani, DNA cercetat mai bine de 1900 de judecători care au fost prinşi în dosare penale, 5 dosare pe judecători făcute de Secţia I a DNA şi DNA Piteşti au stat în nelucrare mai bine de 5 ani, ba chiar un dosar a fost ţinut pe un judecător şi timp de 12 ani şi 6 luni, iar după aceea a fost clasat, iar un altul a fost ţinut timp de 7 ani şi 2 luni.
Raportul arată sursele, metodele de operare, măsurile şi procedurile folosite de DNA în dosarele făcute pe judecători şi procurori, la limita sau în afara legii, şi mai subliniază că procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică pe magistraţi a fost de un nivel uriaş: 97,08%!
Aşa se face, potrivit Hotărârii CSM de 128 de pagini şi raportului Inspecţiei Judiciare, votat şi el de CSM, DNA – structura centrală şi cele 14 structuri teritoriale – au înregistrat 1459 de dosare pe procurori. În 163 de dosare pe procurori, cercetările au fost pe sesizare din oficiu, în 1296 de dosare- cercetările au fost ca urmare a plângerilor şi disjungerilor. Au fost vizaţi 845 de procurori, dintre care 2 membri/foşti membri CSM şi 5 inspectori judiciari procurori
DNA- strcutura centrală şi cele 14 structuri teritoriale- au îngresitat 1443 dosare pe judecători, din ele 1208 au fost soluţionate iar 235 nu au fost soluţionate când s-a înfiinţat SIIJ. În 113 (77 soluţionate şi 36 nesoluţionate) dosare pe judecători cercetările au fost pe sesizări din oficiu, iar în 1368 de dosare cercetările au fost ca urmare a plângerilor, denunţurilor, disjungerilor. Au fost vizaţi în total 1962 de judecători (351 în materie penală, 1590 în materie civilă, 1 membru al CCR, 13 judecători membri/foŞti membri ai CSM, 16 inspectori judiciari.
În dosarele soluţionate au fost vizaţi 1604 judecători: 293 în materie penală, 1293 în materie civilă, 11 judecători membri CSM, 1 judecător CCR, 5 judecători inspectori.
În doarele nesoluţionate, au fost vizaţi în total 433 judecători: 59 în materie penală, 365 în materie civilă, 2 membri CSM, 7 inspectori judiciari.
În plus, au existat situaţii în care judecători au fost vizaţi de mai multe dosare, unele soluţionate, altele nesoluţionate sau în care o singură sesizare viza mai mulţi judecători care erau vizaţi şi de alte plângeri, denunţuri sau sesizări.
Pe de altă parte, au fost identificate numeroase situaţii în care judecătorii care funcţionează la instanţe din raza teritorială a unei curţi de apel au fost vizaţi în dosare de la mai multe structuri DNA teritoriale diferite, ori judecători care nu mai sunt parte a sistemului judiciar sau care, urmare a unor cereri de transfer sau a promovării, nu mai funcţionează la instanţele la care au funcţionat în momentul înregistrării dosarelor care în vizau sau în vizează, sau judecători care au fost transferaţi la unităţi de parchet.
Există un număr semnificativ de cauze în care plângerile au avut un caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi nici nominal, nici numeric.
5 dosare pe care DNA le-a ţinut mai mult de 5 ani: unul l-a ţinut 12 ani şi 6 luni până l-a închis, un altul 7 ani şi 2 luni până l-a închis
Secţia I a DNA:
dosar disjuns din 2004 pe un judecător sindic din Tribunalul Timiş- Secţia comercială şi de contencios administrativ, care a fost soluţionat prin clasare la 23.08.2018, înainte de înfiinţarea SIIJ, după 12 ani şi 6 luni de la înregistrare.
Dosar din 2.07.2013 pe un judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, lăsat în nelucrare şi soluţionat prin clasare înainte de înfiinţarea SIIJ, la 24.08.2018, după 5 ani şi 1 lună.
DNA Piteşti:
Dosar înregistrat în 7.05.2010, pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, soluţionat prin clasare la 18.08.2017, după 7 ani şi 2 luni, în care au fost prelungite succesiv timp de 7 ani autorizaţiile de interceptare. Dosarul are 8 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 25.02. 2013, pe un judecător sindic de la Tribunalul Mehedinţi, clasat pe 11.10.2018, după 5 ani şi 8 luni. Dosarul are 4 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 23.05.2013 pe judecători de la judecătoria Drăgăşani, soluţionat prin clasare şi declinare la 27.09.2018, după 5 ani şi 4 luni, înainte de înfiinţarea SIIJ. Dosarul are 3 volume de urmărire penală!
78 de dosare pe magistraţi au zăcut în DNA până la 5 ani. 21 de dosare pe magistraţi a avut numai DNA Braşov, 13 dosare pe magistraţi a avut DNA Ploieşti. Prin dosarele făcute şi ţinute, DNAurile din ţară şi-au ţinut sub control instanţele
9 dosare pe magistraţi Secţia I a DNA:
Secţia I a DNA, ţinte: 9 dosare pe: judecători de la Tribunalul Braşov şi de la Curtea de Apel Braşov, judecători şi procurori CSM, mai bine de 3 judecători ÎCCJ, judecătoria Negreşti Oaş, Curtea de Apel Timişoara, procurori DNA, procuror PCA Constanţa.
Secţia I a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar ţinut în nelucrare 3 ani, dosar cu interceptări de peste 3 ani clasat după 5 ani şi 1 lună, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 5 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar clasat după 1 an şi 6 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani.
2 dosare pe magistraţi Secţia a II-a a DNA:
Secţia a II-a a DNA, ţinte: 2 dosare pe: procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, judecător de la Curtea de Apel Bucureşti.
Secţia a II-a a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar cu mandate de supraveghere pe 16 persoane, clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi Serviciul militar al DNA:
Serviciul Militar al DNA, ţinte: 1 dosar.
Serviciul Militar al DNA, perioade de ţinut sub control: ţinut de 3 ani în DNA, 2 ani şi 2 luni nu au făcut niciun act de urmărire penală.
1 dosar pe magistraţi DNA Bacău:
DNA Bacău ţinte: 1 dosar pe: judecători de la Curtea de Apel Bacău.
DNA Bacău, perioade ţinute sub control: dosar pe abuz în serviciu, clasat pe faptele nu există, după 1 an şi 1 lună, jumătate de an nelucrându-se în el.
21 de dosare pe magistraţi DNA Braşov:
DNA Braşov ţinte: 21 de dosare pe: procuror de la PJ Sf. Gheorghe, judecător Tribunalul Braşov, judecători Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov, judecători Tribunalul Covasna, de la Judecătoria Braşov, al judecător de la Tribunalul Braşov, judecător sindic Tribunalul Braşov, judecători Curtea de Apel Braşov, al judecător sindic Tribunalul Braşov, al judecător al Tribunalului Braşov, de la judecătoria Aleşd, de la Curtea de Apel Braşov, de la Judecătoria Covasna, alt judecător al Judecătoriei Braşov, pe un membru CSM şi judecători de la Curtea de Apel Braşov, judecător de la Judecătoria Făgăraş.
DNA Braşov, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 3 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după alţi 4 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar clasa după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar soluţionat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 1 lună, dosar cu începere a urmăririi penale după 2 ani şi 8 luni, dosar în care se fac acte după 2 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani şi 1 lună.
6 dosare pe magistraţi DNA Cluj:
DNA Cluj ţinte: 6 dosare pe: judecător de la Tribunalul Satu Mare, de la Judecătoria Cluj Napoca, de la Tribunalul Comercial Cluj şi fost judecător de la Tribunalul Cluj, de la Tribunalul Comercial Cluj, de la judecătoria Huedin, de la Tribunalul Specializat Cluj,
DNA Cluj, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani, doaar nelucrat timp de 5 ani, dosar nelucrat timp de 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani.
3 dosare pe magistraţi DNA Constanţa:
DNA Constanţa ţinte: 3 dosare pe: judecător şi procuror generic, procuror, judecător Tribunalul Constanţa
DNA Constanţa, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar nelucrat de mai bine de 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Galaţi:
DNA Galaţi ţinte: 1 dosar pe: judecători din cadrul judecătoriei Galaţi
DNA Galaţi, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Iaşi:
DNA Iaşi ţinte: 1 dosar pe: judecător de la judecătoria Bârlad
DNA Iaşi, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere tehnică în care nu s-au confirmat alegaţiile, clasat după 3 ani.
4 dosare pe magistraţi DNA Oradea:
DNA Oradea ţinte: 4 dosare pe: judecător de la Curtea de Apel Oradea, pe procuror, pe judecători, pe judecători al Secţiei penale a Judecătoriei Oradea.
DNA Oradea, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani şi 9 luni, dosar clasat după 1 an şi 5 luni, dosar clasat după aroape 1 an, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 1 an şi 4 luni.
6 dosare pe magistraţi DNA Piteşti:
DNA Piteşti ţinte: 6 dosare pe: procuror de la Parchetul Judecătoriei Brezoi, pe judecător de la Judecătoria Drăgăşani, pe procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, pe judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, un dosar cu 8 volume de urmărire penală pe un prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pe judecători de la Judecătoria Drăgăşani,
DNA Piteşti, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar clasat după 4 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere tehnică clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani.
13 dosare pe magistraţi DNA Ploieşti:
DNA Ploieşti ţinte: 13 dosare pe: procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, pe judecător de la Tribunalul Prahova, pe judecători de la Judecătoria Pătârlagele, Tribunalul Buzău, Judecătoria Buzău, procurori DIICOT Buzău, dosar pe judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, pe procurori de la DIICOT Dâmboviţa, pe judecător de la Tribunalul Buzău, pe procuror de la PJ Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecător de la Judecătoria Ploieşti, dosar pe alt judecător, dosar pe “o grupare coordonată” de Preşedintele Secţiei Civile a Judecătoriei Pucioasa şi alţi judecători de la Tribunalul Dâmboviţa şi Judecătoria Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecători şi fost magistrate judecăt din Curtea de Apel Iaşi.
DNA Ploieşti, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar nesoluţionat de 5 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar nefinalizat de 3 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Suceava:
DNA Suceava ţinte: 1 dosar pe: judecător al Curţii de Apel Suceava.
DNA Suceava, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere, clasat după 4 ani.
2 dosare pe magistraţi DNA Timişoara
DNA Timişoara ţinte: 2 dosare pe: judecători din Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, pe procuror de la Parchetul pe pe lângă Judecătoria Ineu.
DNA Timişoara, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani.
7 dosare DNA Târgu Mureş:
DNA Târgu Mureş ţinte: 7 dosare pe: procuror de pe lângă Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa, pe procuror de la Parcheul de pe lângă Judecătoria Sighişoara, pe procuror al Pachetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc, pe judecător de la Tribunalul Mureş, pe judecător de la Judecătoria Luduş, pe judecători de la Tribunalul Mureş, Curtea de Apel Târgu Mureş şi de la Judecătoria Târgu Mureş, pe judecător de la Judecătoria Topliţa,
DNA Târgu Mureş, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani.
35 de dosare penale pe magisraţi în care procurorii DNA nu au comunicat magistraţilor că au fost supravegheaţi tehnic sau că le-au închis dosarele
Secţia I a DNA: 3 dosare ce vizau judecători ai Tribunalului Bucureşti, ai Judecătoriei Bicaz, judecători de la Curtea de Apel Timişoara- Secţia Penală.
DNA Alba: 3 dosare ce vizau un judecător neidentificat de la Tribunalul Sibiu, un judecător sindic de la Tribunalul Hunedoara, un procuror de la PJ Sibiu.
DNA Bacău: 4 dosare ce vizau judecători de la Curtea de Apel Bacău, judecători de la Curtea de Apel Bacău şi ÎCCJ, un judecător de la Judecătoria Neamţ şi un judecător de la Judecătoria Târgu Neamţ.
DNA Braşov: 4 dosare ce vizau judecători de la Tribunalul Covasna, de la Curtea de Apel Braşov, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea şi un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov.
DNA Constanţa: 1 dosar pe un judecător de la Tribunalul Constanţa.
DNA Craiova: 4 dosare pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, un judecător Sindic de la Tribunalul Dolj, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia.
DNA Galaţi: 2 dosare pe judecători ai Tribunalului Vrancea, judecători ai Tribunalului Vrancea, Curţii de Apel Galaţi, procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani, ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi şi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
DNA Oradea: 5 dosare pe judecători ai Tribunalului Bihor, pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi procurorul şef secţie, pe procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare şi un alt procuror pensionat, dosar făcut ca urmare a lucrărilor înregistrate la Serviciul Informaţii Clasificate, dosar pe un judecător al Judecătoriei Beiuş, un dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi un al dosar pe un judecător al Judecătoriei Oradea.
DNA Piteşti: 5 dosare pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, o serie de judecători ai Tribunalului Argeş, o altă serie de Judecători de la Curtea de Apel Piteşti care au emis hotărâri judecătoreşti, un judecător de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, un judecător de la Judecătoria Piteşti.
DNA Ploieşti: 1 dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.
DNA Timişoara: 2 dosare pe un judecător sindic de la Tribunalul Caraş Severin şi un dosar pe un judecător de la Judecătoria Sânicolau Mare.
DNA Târgu Mureş: 1 dosar.
31 de dosare penale pe magistraţi ale DNA în care nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem”
Inspecţia Judiciară a constatat că nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem” la:
DNA Alba: 8 dosare.
DNA Bacău: 4 dosare.
DNA Braşov: 2 dosare.
DNA Cluj: 4 dosare.
DNA Constanţa: 1 dosar.
DNA Iaşi: 2 dosare.
DNA Ploieşti: 4 dosare.
DNA Suceava: 3 dosare
DNA Timişoara: 4 dosare.
4 servicii teritoriale ale DNA unde au fost date ordonanţe de delegare a atribuţiilor “în alb”, fapt ce permite întocmirea unor lucrări cu date false
DNA Braşov: 21 de ordonanţe de delegare în alb.
DNA Suceava: ordonanţe de delegare “în alb” în 2 dosare.
DNA Piteşti: ordonanţe de delegare “în alb în 2 dosare.
DNA Târgu Mureş: ordonanţe de delegare “în alb în 3 dosare.
5 dosare penale pe magistraţi care au fost redistribuite în DNA fără nicio motivare
DNA Alba: 2 dosare, redistribuit la 5 procurori şi la 3 procurori
DNA Târgu Mureş: 3 dosare, nu există ordinul de redistribuire.
Dosare penale ale DNA pe magistraţi în care activităţile specifice de urmărire penală au fost făcute de SRI şi alte servicii de informaţii
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Galaţi: 2 dosare.
DNA Oradea: 4 dosare.
DNA Piteşti: 14 dosare.
DNA Timişoara: 6 dosare.
Secţia I DNA şi 4 servicii teritoriale DNA au cerut dosare din instanţe ca să evalueze deciziile date de judecători
DNA Secţia I: 1 dosar.
DNA Braşov: 4 dosare.
DNA Piteşti: 1 dosar.
DNA Ploieşti: 5 dosare.
DNA Timişoara: 1 dosar.
S-au înregistrat dosare la DNA Central pentru o zi, ca să se obţină interceptări pe magistrate în aceeaşi zi, şi apoi a fost trimisă cauza la structura teritorială, s-a reînregistrat dosarul sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică: situaţia de la DNA Constanţa în dosar ce viza procurori de la PT Constanţa.
S-a solicitat preluarea dosarului de DNA Central după modul ce un judecător de la Curtea de Apel Alba a respins cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică: caz DNA Alba.
S-au făcut comentarii inadecvate cu privire la soluţia pronunţată într-o hotărâre judecătorească: DNA Oradea.
S-au înregistrat dosare pe alte nume decât magistraţii, cu toate că magistraţii erau vizaţi de dosare.
DNA Secţia I şi 11 servicii teritoriale ale DNA au făcut 28 de dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe
S-au sesizat din oficiu şi au făcut dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe:
DNA Secţia I- 4 dosare.
DNA Alba- 2 dosare.
DNA Braşov- 1 dosar.
DNA Constanţa- 1 dosar.
DNA Craiova- 2 dosare.
DNA Galaţi- 2 dosare.
DNA Oradea- 4 dosare.
DNA Piteşti- 5 dosare.
DNA Ploieşti- 5 dosare.
DNA Suceava- 1 dosar.
DNA Timişoara- 1 dosar.
DNA Târgu Mureş- 1 dosar.
6 servicii teritoriale DNA şi Secţia a II-a a DNA au închis în bloc şi pe repede înainte, de frica SIIJ, 28 dosare pe magistraţi, lăsate în nelucrare de ani
DNA Secţia 1: 5 dosare.
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Braşov: 12 dosare.
DNA Constanţa: 2 dosare.
DNA Oradea: 2 dosare.
DNA Piteşti: 4 dosare.
DNA Ploieşti 1 dosar.
97,08% din cererile DNA de supraveghere a magistraţilor în dosare penale au fost admise de alţi judecători
Din toate dosarele pe magistraţi făcute, DNA a trimis în judecată doar 66 de dosare, 46 dintre ele având soluţii definitive şi 20 soluţii care nu sunt definitive.
Majoritatea măsurilor de supraveghere tehnică au fost cerute în perioada 2014-2016, ca după 2016 numărul să scadă semnificativ în urma deciziei 51 a CCR.
În majoriatea cazurilor toţi judecătorii secţiilor penale au fost abilitaţi să soluţioneze cereri de măsuri de supraveghere tehnică, excepţie făcând ÎCCJ, Tribunalul Caraş, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Alba şi Iaşi unde au fost desemnaţi un număr limitat de judecători.
Raportul arată şi că a fost o practică a blocării de la repartizare a unor completuri de judecător de cameră preliminară, pe considerentul echilibrării volumului de activitate.
Procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică a fost de 97,08%!
Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA, uneori instanţele aproape cu totul
Hotârârea CSM arată că DNA a vizat în dosare peste 1900 de judecători iar cercetate uneori au fost chiar instanţele aproape cu totul. Aşa se face că DNA a vizat în dosare la:
ÎCCJ- mai mult de 75 de judecători (9 fiind cercetaţi de DNA Braşov, Oradea şi Constanţa
Curtea de Apel Bucureşti- 100 de judecători
Curtea de Apel Oradea- 35 de judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Ploieşti- 30 de judecători dintr-un total de 50
Curtea de Apel Braşov- 25 de judecători
Curtea de Apel Iaşi- 20 de judecători dintr-un total de 45
Curtea de Apel Constanţa- 15 judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Iaşi- 15 judecători dintr-un total de 60
Tribunalul Bucureşti- peste 85 de judecători
Tribunalul Argeş- peste 25 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Bihor-peste 30 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Dolj- peste 25 de judecători din totalul de peste 70
Exclusiv
Cum analfabetismul funcțional a migrat de la IPJ Prahova la Poliția de Frontieră și înapoi spre IGPR – Ziarul Incisiv de Prahova
Țara arde, fermierii plâng, iar politicienii se fac că plouă! DNA, dormiți liniștiți sau sunteți la cheremul mafiei? Incisiv de Prahova vă prezintă radiografia unui jaf național, în care rachetele antigrindină nu alungă grindina, ci atrag seceta și umplu buzunarele șmecherilor!
Fermierii 007: Licență de uscat mafia! Cum au devenit detectivi mai buni ca la DNA, săpând după adevărul ingropat sub rachete!
Credeați că fermierii sunt doar niște țărani buni de pus la muncă? Greșiți amarnic! S-au transformat în agenți 007 ai agriculturii, mai iscusiți decât James Bond la cules de căpșuni! Au dezgropat secrete murdare, au adunat dovezi incendiare și au demascat minciunile cu care mafia antigrindină ne fură ploaia pe față!
Bilanțul de mediu: Dosarul Secret X al secetei! Documentul interzis care arată cum ne fură ploaia pe față, dar parlamentarii votează orbește!
Au scos la iveală Bilanțul de Mediu, un document secret ținut sub cheie timp de 17 ani, care demonstrează că rachetele antigrindină distrug norii și reduc precipitațiile! Dar cine să bage în seamă adevărul, când Parlamentul votează legi pe încredere, ca la piață? Nu-i așa că e frumos să fii deputat în România?
AASNACP: Autoritatea Națională Pentru Acoperirea Secetei si a prostiei! Minciuni, manipulări si refuzul de a răspunde – Parcă sunt politicieni in campanie!
Autoritatea Antigrindină (AASNACP) se ascunde după degetul „datelor personale” și refuză să ofere informații publice! Minciuni, manipulări și refuzul de a răspunde – parcă sunt politicieni în campanie electorală! Dar fermierii nu se lasă păcăliți! Știu că AASNACP este o mașinărie de sifonat bani publici și de acoperit seceta!
APM: Fabrica de avize pe bandă sau complici la deșertificare? Cum dau undă verde la otrăvirea solului cu iodură de argint, fără să clintească un mușchi!
Și ce face Agenția pentru Protecția Mediului (APM)? Dă avize pe bandă rulantă, fără să verifice dacă rachetele antigrindină otrăvesc solul, apa și aerul cu iodură de argint! Parcă sunt complici la deșertificarea României! Dormiți liniștiți, noi vă furăm cerul!
Corina Atanasiu: Eroina USR a hoților de ploaie sau marionetă in mâinile mafiei antigrindină? Oare nu stie că trădează fermierii pe față?
În acest carusel al minciunilor, apare și o deputată USR, Corina Atanasiu, care apără cu vehemență sistemul antigrindină! Oare e naivă și nu știe ce se întâmplă? Sau e o marionetă în mâinile mafiei antigrindină? Fermierii se întreabă dacă nu cumva a uitat pe cine reprezintă în Parlament!
Primăria Breaza acuză: Rachetele provoacă inundații, nu alunga grindină! Un avocat Primar e coșmarul mafioților, dar Prefectura doarme-n papuci!
Și ca tacâmul să fie complet, primarul orașului Breaza, un avocat de temut, acuză sistemul antigrindină că provoacă inundații devastatoare! Dar Prefectura doarme-n papuci și nu ia nicio măsură! Parcă sunt toți complici la acest jaf!
SRI (Pensionari): Umbrele protectoare ale Mafiei? Cum foștii securiști apără o afacere criminală, in numele Siguranței Naționale (a lor, bineînțeles!)
Și cine apără sistemul antigrindină? Foști ofițeri SRI, cu pensii speciale și nostalgii securiste! Invocă „siguranța națională” și susțin că sistemul antigrindină e vital pentru țară! Adică, pe românește, recunosc că jaful e orchestrat de o gașcă de securiști!
Incisiv de Prahova: Casandra României, vocea fermierilor! Am avertizat, am luptat, acum cerem justiție si ploaie, nu minciuni si rachete!
Rachete, minciuni și secetă: Cum ‘Antigrindina S.R.L.’ a secat fermierii de bani (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc
În tot acest haos, există și o voce care spune adevărul: Incisiv de Prahova! Am fost ridiculizați, amenințați, ignorați, dar nu am cedat! Am luptat pentru drepturile fermierilor și am demascat jaful antigrindină! Acum cerem justiție și ploaie, nu minciuni și rachete!
Concluzie: DNA, deschideți ochii, sau vă deschidem noi! Hoții de ploaie la pușcărie, nu la emisiuni TV!
Așadar, DNA, e timpul să vă faceți treaba! Deschideți o anchetă serioasă și trimiteți hoții de ploaie la pușcărie! Nu vă mai ascundeți după degetul „datelor personale” și nu mai protejați mafia antigrindină!
România are nevoie de ploaie, nu de rachete! Are nevoie de justiție, nu de minciuni! Iar hoții de ploaie trebuie să ajungă la Rahova, nu la vreo emisiune TV unde să se victimizeze!
Incisiv de Prahova va continua să lupte pentru drepturile fermierilor și pentru adevăr! Vom reveni cu dezvăluiri incendiare și cu numele complicilor la acest jaf național!
Stați cu ochii pe Incisiv de Prahova! Săptămâna viitoare, vom da cărțile pe față! Documente incendiare ce vor transforma ancheta într-un bilet direct spre Rahova, pentru toți membrii mafiei antigrindină! (Cristina T.).
Exclusiv
Minciuni pe factură, secetă la export și fermieri detectivi pe urmele hoților de ploaie! – Ziarul Incisiv de Prahova
Tună și fulgeră indignarea!
Tună și fulgeră indignarea în Prahova! Nu e ploaie, din păcate, ci furia mocnită a fermierilor, sătui de minciuni, taxe pe secetă și rachete antigrindină care le golesc buzunarele și le usucă pământurile. De ani de zile, Incisiv de Prahova a fost vocea disperată a acestor oameni, strigând în deșert despre jaful din sistemul antigrindină. Acum, când Corpul de Control al Ministrului Agriculturii confirmă, negru pe alb, ceea ce noi am dezvăluit cu riscul vieții – că Antigrindina S.R.L. a fost o mașinărie de sifonat bani publici, o crimă economică cu premeditare – e timpul să trecem la fapte!
Fermierii prahoveni, agenți 007 ai agriculturii: Dau clasă la DNA și scot la iveală adresele secrete!
Uitați de James Bond și de gadgeturile sale! Adevărații agenți 007 ai României sunt fermierii prahoveni, detectivi ai plugului, mai iscusiți decât Hercule Poirot la cules de căpșuni! Sătui să fie mințiți și furați, acești eroi ai câmpului au pus mâna pe documente incendiare, adrese secrete, cereri disperate și răspunsuri halucinante, care demonstrează complicitatea dintre Antigrindina S.R.L., Ministerul Agriculturii și alte instituții ale statului.
Luați aminte, hoți de ploaie! Fermierii au scos la iveală corespondența dintre ei și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Șerban Cantacuzino” al Județului Prahova și Instituția Prefectului – Județul Prahova, în care solicită, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, lista completă a dezastrelor meteorologice de tip inundații și viituri consemnate oficial pe teritoriul județului Prahova în ultimii 20 de ani (2004-2024). De ce? Pentru că fermierii știu că rachetele voastre antigrindină nu doar că nu protejează de grindină, dar provoacă inundații devastatoare!
Și asta nu e tot! Fermierii au trimis o scrisoare usturătoare către Primul Ministru al României, Ministrul Agriculturii și Guvernul României, în care își manifestă insatisfacția în legătură cu răspunsurile primite de la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național de Combatere a Căderilor de Grindină și Creștere a Precipitațiilor. Un răspuns care, citez, „conține contradicții interne, reinterpretări neștiințifice și omisiuni care compromit credibilitatea poziției oficiale”.
Bilanțul de Mediu – arma secretă a fermierilor: Dovezi incendiare ignorate sistematic de autorități!
Credeați că ați scăpat de Bilanțul de Mediu? V-ați înșelat amarnic! Acest document-bombă, mai secret decât planurile lui Bin Laden și mai bine păzit decât rețeta de la Coca-Cola, este arma secretă a fermierilor prahoveni! Un raport incendiar, realizat în 2007, care demonstrează, negru pe alb, că sistemul antigrindină nu doar că nu ne protejează de grindină, dar ne fură ploaia pe față!
Vă mai amintiți de citatele din acest document, pe care autoritățile au încercat să le îngroape sub tone de minciuni și promisiuni deșarte? Citate precum „Norul sărăcește considerabil în apă în urma acțiunii de combatere a grindinei” sau „Au fost necesare max. 45 min. pentru disiparea completă a formațiunii noroase” ar trebui să dea fiori reci pe șira spinării oricărui om cu scaun la cap. Dar nu și autorităților noastre, care au preferat să ignore acest raport și să continue să sifoneze bani publici!
Și culmea tupeului! Acest Bilanț de Mediu, mai secret decât planurile lui Putin, nu a fost prezentat nici măcar Parlamentului României, atunci când s-a votat Legea nr. 173/2008 privind intervențiile în atmosferă! Adică, onorabilii deputați au votat o lege de importanță națională pe baza unor minciuni frumoase, fără să aibă acces la datele științifice reale privind efectele sistemului antigrindină! Nu-i așa că e frumos să fii parlamentar în România? Votezi legi pe încredere, ca la piață!
AASNACP – Autoritatea Națională pentru Acoperirea Secetelor și a Minciunilor: Răspunsuri evazive, contradicții flagrante și tupeu maxim!
Și acum, să analizăm cu lupa răspunsurile halucinante ale Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) la solicitările fermierilor prahoveni. O adevărată capodoperă de evaziune, manipulare și tupeu!
În Adresa nr. 4652/25.08.2025, AASNACP se screme să ne convingă că Bilanțul de Mediu din 2007 este doar „informativ” și că nu produce efecte juridice. Adică, pe românește, ne spun că pot să ignore liniștiți acest document, chiar dacă el demonstrează că sistemul antigrindină fură ploaia!
Mai mult, AASNACP încearcă să minimizeze concluziile Bilanțului de Mediu, reinterpretând expresia „sărăcirea în apă” ca un proces natural post-precipitație. Adică, ne spun că norii devin „săraci în apă” oricum, chiar și fără rachetele lor antigrindină! Dar fermierii nu sunt proști! Ei știu că rachetele antigrindină distrug norii și reduc precipitațiile!
Și culmea tupeului! AASNACP neagă orice legătură între lansarea rachetelor și disiparea norilor, invocând durata medie de viață a norilor convectivi (30-45 min) și susținând că rachetele nu pot influența traiectoria sau evoluția acestora. Adică, ne spun că rachetele lor nu au niciun efect asupra norilor, chiar dacă fermierii au văzut cu ochii lor cum norii se destramă după lansarea rachetelor!
În scrisoarea trimisă către Guvern, fermierii prahoveni spun clar: „Documentul R. AASNACP 4652/2025 nu răspunde substanțial solicitărilor fermierilor din Prahova. Ba mai mult, conţine contradicţii interne, reinterpretări neştiinţifice și omisiuni care compromit credibilitatea poziţiei oficiale.”
Rachete, minciuni și secetă: Cum ‘Antigrindina S.R.L.’ a secat fermierii de bani (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc
„Date personale”, minciuni publice: Cum mafia antigrindină se ascunde fals după GDPR, dar Incisiv le dă masca jos!
Și când credeam că am văzut tot circul, iată că AASNACP ne mai servește o minciună gogonată! Refuză să ofere informații fermierilor prahoveni, invocând protecția „datelor personale”! Adică, pe bune? Voi, ăștia care ați secat țara de ploaie și ați umplut buzunarele șmecherilor, vă ascundeți acum după fusta GDPR? Vă e frică de fermierii care vor să știe unde s-au dus banii lor?
În adresa nr. 2472/22.04.2025, AASNACP invocă „date personale” ca să refuze accesul la informații. Dar Incisiv de Prahova nu se lasă păcălit! Noi am obținut această adresă de pe site-ul unei prefecturi din România, deci este un document public! Și ce găsim în el? Minciuni ordinare, gogonate, cu care mafia antigrindină a intoxicat instituțiile statului!
AASNACP susține că documentul „Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor” (nr. 2472/22.04.2025) a fost transmis către Federația AGRO PROPACT. Dar, când fermierii cer copii ale corespondenței, AASNACP refuză, invocând „date cu caracter personal”!
Adică, pe românește, nu vă dăm nimic, că e secret! Vă e frică să nu se afle cum sifonați banii publici? Vă e frică să nu se vadă complicitățile și interesele meschine? Stați liniștiți, că noi o să le scoatem la iveală, una câte una! Ne ascundem FALS după GDPR, dar lasă urme de minciuni peste tot. Credeau că suntem proști? Au încurcat-o cu Incisiv de Prahova!
Caunei Florea, maestrul minciunilor: Cum ne vrăjește directorul Antigrindină cu termeni tehnici, dar ne lasă cu seceta-n curte!
Și ca tacâmul să fie complet, îl avem și pe directorul general al AASNACP, Gheorghe Caunei Florescu, un maestru al minciunilor și al manipulării! Un expert în a ne vrăji cu termeni tehnici și explicații savante, ca să ne ascundă faptul că ne fură pe față!
În declarațiile sale publice, Caunei Florescu ne spune că „sistemele convective produc precipitații cu caracter local”, dar uită să menționeze că rachetele antigrindină pot transforma o ploaie normală într-un potop apocaliptic! Ne spune că „metoda de combatere a căderilor de grindină prin intermediul rachetelor vizează exclusiv activitatea de combatere”, dar uită să menționeze că rachetele distrug norii și reduc precipitațiile!
Caunei Florea este un magician al cuvintelor, un iluzionist care ne promite ploaie, dar ne lasă cu seceta-n curte! Un șmecher care se ascunde în spatele unor titluri pompoase și a unor discursuri complicate, dar care nu poate ascunde faptul că este complice la jaful antigrindină!
Primăria Breaza acuză: Rachetele antigrindină, vinovate de inundații? Un avocat la Primărie, coșmarul oricărui mafiot!
Și ca să vedeți că jaful antigrindină nu se limitează doar la secetă, ci provoacă și inundații devastatoare, vă prezentăm cazul primarului orașului Breaza, Novac Bogdan Cristian, un avocat de temut!
În 2021, edilul a trimis o sesizare către Prefectură, acuzând direct sistemul antigrindină că a provocat inundații devastatoare în localitate. „Ca urmare a ploilor torențiale care au avut loc în orașul Breaza în zilele de 11, 12 și 27.06.2021 și ținând seama de viiturile care s-au produs în zona Podu Vadului, vă facem cunoscut că din informațiile pe care le deținem acestea au fost provocate de rachetele antigrindină lansate din Unitatea de combatere a căderilor de grindină Câmpina,” scria primarul Novac, cerând, pe bună dreptate, stoparea acestor operațiuni criminale.
Ce a făcut Prefectura? A trimis sesizarea mai departe, direct la sursa problemei: Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (ASNACP), o instituție care pare că și-a schimbat denumirea în Autoritatea Națională pentru Acoperirea Secetelor și Inundațiilor.
Iar răspunsul ASNACP este o capodoperă de minciună și manipulare, demnă de Cartea Recordurilor! În adresa nr. 4023/07.07.2021, ASNACP se screme să explice că, de fapt, rachetele nu au fost lansate direct spre Breaza, ci „în apropiere”. Adică, pe românește, au tras în direcția norilor, dar nu chiar în direcția aia, ci un pic mai la stânga, ca să nu bată la ochi. Parcă norii ar sta pe loc și n-ar fi purtați de vânt!
Mai mult, ASNACP se apără invocând „schimbările climatice” și „regimul hidrografic local”, ca și cum rachetele antigrindină n-ar avea nicio influență asupra vremii. Halucinant!
Pensiile SRI și avizele de la Balamuc: Rețeta perfectă pentru o secetă națională!
Și ca să înțelegeți cine se află în spatele acestui jaf colosal, trebuie să vă spunem că sistemul antigrindină este protejat de o rețea bine închegată, cu legături strânse în serviciile secrete (pensionari) și cu avize de la Balamuc!
Un fost senator și ofițer SRI, probabil cu pensie specială și nostalgia vremurilor trecute, a avut tupeul să iasă la TV și să apere sistemul antigrindină, invocând „profesionalismul” foștilor săi colegi din sistem. Adică, pe românește, recunoaște că jaful e orchestrat de o gașcă de ofițeri SRI!
Nu e de mirare că sistemul antigrindină a fost lăsat să funcționeze nestingherit timp de atâția ani, chiar și în ciuda dovezilor clare că acesta provoacă secetă și inundații! Nu e de mirare că autoritățile au ignorat Bilanțul de Mediu și au refuzat să ofere informații fermierilor!
Sistemul antigrindină este un tun subvenționat de stat și protejat de securiști! O afacere criminală, în care banii publici sunt sifonați în buzunarele șmecherilor, iar fermierii sunt lăsați să se descurce cu seceta și inundațiile! Si au avize de la Balamuc
E timpul să luați furcile și să cereți socoteală?!
Ajunge! Nu mai putem tolera minciuna și jaful! Nu mai putem permite ca acești hoți de ploaie să ne distrugă agricultura și să ne fure viitorul!
Fermieri prahoveni, fermieri români, uniți-vă forțele și cereți dreptate! Arătați-le politicienilor corupți și mafioților cu aviz de la nebuni că nu mai sunteți dispuși să tolerați minciuna și jaful!
Cereți demisii imediate! Cereți anchete penale! Cereți tragerea la răspundere a tuturor vinovaților! Nu vă mai lăsați păcăliți de promisiuni deșarte și de explicații halucinante! Vreți să știți unde s-au dus banii, cine i-a furat și cine a protejat hoții!
Nu mai stați cu mâinile în sân, așteptând ca statul să vă apere! Luați furcile și cereți socoteală! Pentru că, așa cum spunea un fermier prahovean, cu lacrimi în ochi: „Ploaia se întoarce, dar pe voi nu vă mai iartă nimeni!”
Incisiv de Prahova este alături de voi! Vom continua să investigăm acest caz și să dezvăluim toate mizeriile din sistemul antigrindină! Nu ne vom opri până când toți vinovații nu vor plăti pentru faptele lor!
Incisiv de Prahova – vocea fermierilor, coșmarul mafiei: Vom continua să luptăm până la capăt!
Ziarul Incisiv de Prahova a fost vocea care a strigat în deșert, avertizând asupra jafului antigrindină! Am fost ridiculizați, ignorați și chiar amenințați! Dar nu am cedat! Am continuat să luptăm pentru drepturile fermierilor, până când am scos la iveală adevărul!
Și nu ne vom opri aici! Vom continua să investigăm acest caz și să dezvăluim toate mizeriile din sistemul antigrindină! Vom publica numele complicilor la acest jaf național! Vom lupta până la capăt pentru ca hoții de ploaie să ajungă la pușcărie!
Pentru că Incisiv de Prahova este vocea fermierilor, coșmarul mafiei! Suntem singurii sănătoși într-o țară de nebuni! Suntem Casandra României, și v-am spus noi că e jaf!
Concluzie: Tunurile cu rachete se îndreaptă spre Rahova, nu spre nori!
Așadar, dragi români, nu mai stați cu mâinile în sân! A susține menținerea unui sistem scump, ineficient și dăunător înseamnă a susține, de fapt, mafia care îl controlează, o rețea bine închegată cu legături strânse în serviciile secrete (pensionari).
Realitatea este simplă:
- sistemul nu are dovezi de eficiență,
- documentele oficiale arată reducerea precipitațiilor,
- fermierii plătesc deja cu recolte compromise,
- mediul este expus la poluare cu iodură de argint.
Suspendarea tragerilor nu a distrus nimic. Dimpotrivă, a fost primul pas spre responsabilitate. România are nevoie de soluții reale la schimbările climatice, nu de specialiști în iluzii, avocați pensionari din serviciile secrete și avize de la balamuc.
Tunurile cu rachete nu se mai îndreaptă spre nori, ci spre Rahova! Pentru că hoții de ploaie trebuie să ajungă direct la pușcărie, nu la vreo emisiune TV unde să se victimizeze!
Vom reveni cu dezvăluiri incendiare și cu numele complicilor la acest jaf național! Stați cu ochii pe noi! (Cristina T.).
Un road trip prin România este una dintre cele mai frumoase modalități de a descoperi diversitatea peisajelor – de la Transfăgărășan și Transalpina până la Delta Dunării și litoralul Mării Negre. Însă, pentru ca experiența să fie plăcută și fără griji, alegerea mașinii potrivite este la fel de importantă ca traseul în sine.
Dacă te întrebi cum să alegi mașina ideală de închiriat pentru un road trip în România, iată câteva criterii și recomandări care te vor ajuta să iei cea mai bună decizie.
1. Analizează tipul de traseu pe care îl vei parcurge
Primul pas este să te gândești la drumurile pe care vei merge:
- Autostradă și drumuri naționale – ideal pentru mașini compacte sau sedanuri economice.
- Drumuri montane și serpentine – un SUV sau un crossover îți oferă mai multă stabilitate și confort.
- Drumuri de țară sau teren accidentat – un vehicul 4×4 poate fi soluția potrivită.
👉 Dacă planifici un traseu variat, un SUV de dimensiuni medii este adesea cea mai bună alegere.
2. Dimensiunea mașinii și numărul de pasageri
Confortul este esențial în timpul unui road trip. Ține cont de:
- Numărul de persoane – pentru 2-3 pasageri, un hatchback sau sedan este suficient; pentru 4-5 persoane, un SUV sau un break este mai confortabil.
- Spațiul pentru bagaje – dacă planifici mai multe opriri sau drumeții, ai nevoie de un portbagaj încăpător.
- Confort pe distanțe lungi – scaune ergonomice și spațiu suficient pentru picioare fac diferența după câteva ore de condus.
3. Consumul de combustibil și eficiența
Un road trip poate însemna sute sau chiar mii de kilometri. De aceea, consumul este un factor cheie:
- Mașinile economice sunt ideale pentru trasee lungi pe șosele principale.
- SUV-urile și mașinile mai mari oferă confort și putere, dar au un consum mai ridicat.
- Diesel sau benzină? – dieselul poate fi mai eficient pentru drumuri lungi, dar pe distanțe scurte diferența este mică.
4. Dotările și tehnologia
Pe un drum lung, dotările potrivite îți pot face călătoria mult mai plăcută:
- Sistem de navigație – GPS actualizat sau conectivitate Android Auto/Apple CarPlay.
- Aer condiționat automat – indispensabil vara.
- Sisteme de siguranță – ABS, ESP, senzori de parcare sau camere video.
- Cruise control – extrem de util pe autostrăzi și drumuri întinse.
5. Bugetul de închiriere
Un alt aspect important este costul total:
- Închirieri auto pe termen scurt – ideale pentru un weekend sau o vacanță de câteva zile.
- Închirieri auto pe termen lung – potrivite pentru road trip-uri extinse sau pentru cei care vor să combine vacanța cu mai multe opriri.
👉 Nu uita să verifici ce este inclus în preț: asigurare, kilometri, garanție și politica de combustibil.
6. Asigurările și siguranța pe drum
Un road trip înseamnă multe ore la volan și drumuri variate. Pentru liniștea ta:
- Verifică dacă oferta include RCA și CASCO.
- Întreabă despre franșiză și posibilitatea de a o reduce.
- Asigură-te că ai asistență rutieră 24/7 inclusă în contract.
7. Recomandări pentru road trip-uri în România
- Pentru trasee urbane + autostradă (București – Cluj, București – Timișoara): o mașină compactă sau un sedan este suficientă.
- Pentru trasee montane (Transfăgărășan, Transalpina): un SUV sau crossover îți oferă siguranță și putere.
- Pentru vacanțe în familie (Delta Dunării, litoral): un break sau un SUV cu portbagaj mare este alegerea ideală.
Cum te ajută Carhunt să alegi mașina potrivită?
La Carhunt, ai la dispoziție o flotă diversificată pentru orice tip de road trip:
- mașini economice pentru drumuri lungi cu buget redus,
- SUV-uri și crossover-uri pentru trasee montane,
- modele premium pentru confort sporit,
- opțiuni de 7 locuri pentru vacanțe cu familia sau grupurile de prieteni.
În plus, oferim asigurare inclusă, asistență rutieră 24/7 și transparență totală în ceea ce privește costurile. Astfel, te poți bucura de drum fără griji.
Alegerea mașinii pentru un road trip în România depinde de traseu, numărul de pasageri, consum și confort. Pentru drumuri lungi și variate, un SUV este adesea cea mai bună alegere. Pentru vacanțe urbane sau autostradă, o mașină compactă sau un sedan oferă un raport excelent între cost și eficiență.
Indiferent de alegerea ta, Carhunt îți pune la dispoziție mașina potrivită, astfel încât să te bucuri de frumusețea drumurilor din România fără stres și cu costuri corecte.
Cămin de bătrâni modern în București – „Acasă la bunici”
Atunci când vine momentul să alegeți un loc sigur și potrivit pentru părinți sau bunici, este important să știți că...
Cum analfabetismul funcțional a migrat de la IPJ Prahova la Poliția de Frontieră și înapoi spre IGPR – Ziarul Incisiv de Prahova
Țara arde, fermierii plâng, iar politicienii se fac că plouă! DNA, dormiți liniștiți sau sunteți la cheremul mafiei? Incisiv de...
Target3D îşi optimizează producţia virtuală şi motion capture cu soluția KVM over IP de la ATEN
București, 18 September 2025 – ATEN International prezintă implementarea realizată în studioul Target3D din UK, ca poveste de succes pentru implementarea...
Comunicat de presă finalizare proiect QUALITY MEDICAL VISION SRL
Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiția I3....
Ce trebuie să știi înainte să alegi un serviciu de amanet auto București
În București există numeroase opțiuni pentru cei care au nevoie rapid de bani și vor să apeleze la un serviciu...
UAT Comuna Baia, județul Suceava, anunță finalizarea proiectului „Înființarea și dotareaunui centru de colectare prin aport voluntar în Comuna Baia, Județul Suceava – Runda 1”
Industria de gaming continuă să crească într-un ritm accelerat, iar anul 2025 aduce cu sine o serie de tendințe interesante...
Andrew Melchior aduce experiența din spatele Massive Attack și Björk la Festivalul de Transfer Tehnologic, TECHConnect – înscrieri încă deschise
Brașov, Sibiu și Târgu Mureș vor găzdui, între 7–9 octombrie, prima ediție a TECHConnect – Festival de Transfer Tehnologic. Evenimentul...
Startul sezonului de toamnă la solarii: cum își pregătesc fermierii culturile pentru iarnă și primăvară
Industria gamingului a cunoscut în ultimii ani o creștere spectaculoasă în România, iar magazinele online au devenit principalele surse pentru...
Cele mai apreciate produse de gaming în 2025: recomandări și review-uri
Industria de gaming a continuat să crească spectaculos în ultimii ani, iar 2025 nu face excepție. Jocurile sunt mai imersive...
Cum influențează magazinele online piața de gaming din România
Industria de gaming din România a cunoscut o expansiune semnificativă în ultimii ani, iar magazinele online au avut un rol...
Ghid pentru gameri cum să profiți de reduceri și promoții în magazinele online
Industria de gaming din România a cunoscut o expansiune semnificativă în ultimii ani, iar magazinele online au avut un rol...
Cine Alege Magia unui Ghiozdan Personalizat? Mamele Creative Știu Răspunsul!
Introducere: În goana după cadoul perfect, după acel ceva care să aducă un zâmbet uriaș pe chipul copilului tău, te-ai...
3CHEAPS SOLUTIONS SRL: Două platforme românești care simplifică viața online
Pe o piață digitală aflată în continuă expansiune, firmele românești reușesc să dezvolte proiecte care aduc un impact real. Un...
Tendințe în 2025: produsele de gaming care fac furori în magazinele online
Industria de gaming din România a cunoscut o expansiune semnificativă în ultimii ani, iar magazinele online au avut un rol...
Prebiotice, postbiotice sau simbiotice? Cum alegem CORECT ce ni se potrivește
Interesul pentru microbiomul intestinal și modul în care acesta influențează sănătatea generală a crescut semnificativ în ultimii ani, iar drept...
Smartphone-urile ZTE nubia sunt disponibile la prețuri speciale în cadrul Revoluției Prețurilor la eMAG
București, România (17 September 2025) – ZTE Corporation, un lider global în tehnologie și inovație, anunță că, în perioada 16–18 septembrie 2025, mai...
-
Uncategorizedacum 5 zileOltenia Turistică 2.0 – Conferință și Târg, împreună pentru viitorul regiunii
-
Politică localăacum o săptămânăVizita delegației Heritage Foundation în România: Consolidarea parteneriatului strategic SUA–România
-
Socialacum o săptămânăAlexandru Ferariu – antreprenorul român care își construiește discret imperiul în România și Republica Moldova
-
Evenimentacum o săptămânăFosa septică ecologică vs. fosa tradițională – ce alegem?
-
Afaceriacum o săptămânăEl Studio aniversează 20 de ani de frumusețe și excelență în București
-
Politică localăacum o săptămânăProducătorul țigărilor Carpați și Snagov, datorii la ANAF de 649 mil. lei, intră în concordat preventiv
-
Uncategorizedacum o săptămânăCasa Artelor din Sibiu – șansa unică a României de a câștiga Premiul Publicului Europa Nostra 2025
-
Uncategorizedacum 3 zile
3CHEAPS SOLUTIONS SRL: Două platforme românești care simplifică viața online