Pentru cei ce sunt interesati de stat de drept, justitie independenta, neimplicarea serviciilor de informatii in actul de justitie etc., inclusiv pentru a nu se uita de Protocoale secrete, declasificate ulterior, aplicate in sfera activtatilor de urmarire penala si multe altele!

Protocol MP_ SRI nr.884/C/29.03.2018 declasificat 29.03.2018 (MP nr.00750/04.02.2009 si SRI nr.00364/04.02.20092009)
Art.28 – “(1)Solicitarea, prelungirea gi incetarea mandatului prevazut de art.20-22 din Legea nr.535/2004 si eliberat in temeiul art.3 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei se face potrivit dispoziliilor legale.
(2) In situatiile in care se impune desfasurarea si a altor activitati decat cele autorizate prin mandatul anterior, Serviciul poate propune, in scris si motivat, procurorului general al Parchetului de pe lingi lnalta Curte de Casalie si Justitie, completarea mandatului potrivit nevoilor impuse de evolutia amenintarilor ce constituie temeiul legal al acestuia.”

Art.21 Legea nr.535/2004 valabila pana la 01.02.2014
(10) Durata de valabilitate a mandatului nu poate depăşi 6 luni; în cazuri întemeiate judecătorii anume desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot prelungi, la cerere, durata mandatului, fiecare prelungire neputând depăşi 3 luni.
(13) Organele care au propus autorizarea activităţilor pentru care s-a emis mandatul sunt obligate să le întrerupă de îndată atunci când temeiurile care le-au justificat au încetat şi să îl informeze despre aceasta pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(14) Aceleaşi organe au obligaţia să îl informeze în scris pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie despre rezultatul activităţilor autorizate prin mandat şi despre măsurile luate, conform legii.

Dupa 01.02.2014 se modifica Legea 535/2004 (art.21-21) si Legea nr.51/1991 in baza careai se vor lua mandatele pe art.13 -21 modifcata prin Legea nr.255/2013 art.12 indice 5) :
Art.16 “În cazul solicitării prelungirii autorizării, cererea se întocmeşte potrivit art. 15, care se aplică în mod corespunzător, la care se adaugă solicitarea de prelungire a autorizării, cu prezentarea motivelor ce justifică prelungirea.
Art.17 “(3) În situaţiile în care este necesar să se autorizeze noi activităţi decât cele iniţiale, desfăşurarea acestora în alte locuri sau localităţi, dacă sunt cunoscute, ori atunci când au intervenit schimbări ale numerelor de apel, mandatul iniţial se completează în mod corespunzător, cu aplicarea procedurii prevăzute de art. 15.
(4) Durata de valabilitate a autorizării activităţilor este cea necesară pentru desfăşurarea acestora, dar nu mai mult de 6 luni. Autorizarea poate fi prelungită în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 3 luni. Durata maximă a autorizărilor cu privire la aceleaşi date şi informaţii din care să rezulte existenţa unei ameninţări la adresa securităţii naţionale este de doi ani. Activităţile specifice încetează înainte de expirarea duratei pentru care au fost autorizate, îndată ce au încetat motivele care le-au justificat.”
Art.20 (2) Organele care pun în executare activităţile autorizate sunt obligate să le întrerupă de îndată atunci când temeiurile care le-au justificat au încetat şi să îl informeze despre aceasta pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie informează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie despre întreruperea activităţilor autorizate atunci când temeiurile care le-au justificat au încetat.
(3) Aceleaşi organe au obligaţia să îl informeze în scris pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie despre rezultatul activităţilor autorizate prin mandat şi despre măsurile luate, conform legii.

Legea nr.51/1991 pana la data de 01.02.2014 prevedea:
La art.13 “Durata de valabilitate a mandatului nu poate depăşi 6 luni. În cazuri întemeiate, procurorul general poate prelungi, la cerere, durata mandatului, fără a se putea depăşi, de fiecare dată, 3 luni.
Art.14 Mandatul emis în baza art. 13 conferă titularilor sau categoriilor de persoane împuternicite dreptul de a deţine şi folosi, fără a uza de mijloace de constrîngere fizică sau morală, mijloacele adecvate pentru executarea actelor autorizate şi de a fi asistate de persoanele a căror prezenţă este considerată necesară. În situaţiile care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru siguranţa naţională, se pot întreprinde activităţile menţionate în art. 13, chiar fără autorizarea prevăzută de lege, aceasta urmînd a fi solicitată de îndată ce există posibilitatea, dar nu mai tîrziu de 48 de ore.
Mijloacele de obţinere a informaţiilor necesare siguranţei naţionale nu trebuie să lezeze, în nici un fel, drepturile sau libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa particulară, onoarea sau reputaţia lor, ori să îi supună la îngrădiri ilegale.
Orice persoană este protejată prin lege împotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. Cei vinovaţi de iniţierea, transmiterea ori executarea unor asemenea măsuri, fără temei legal, precum şi de aplicarea abuzivă a măsurilor de prevenire, descoperire sau contracarare a ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale răspund civil, administrativ sau penal, după caz.”
Comunicat SRI 31.05.2018
SRI precizează: 20.907 persoane în perioada 2004 – 2016 31 mai 2018
“Având în vedere discuțiile din spațiul public referitoare la numărul de mandate de securitate națională solicitate de Serviciul Român de Informații în perioada 2004 – 2016,
Biroul de presă comunică următoarele: În perioada 11.12.2004 (dată la care a intrat în vigoare Legea 535/2004 ) și 16.02.2016 (până la decizia CCR) numărul total de mandate de securitate națională (inițiale, prelungiri și completări) solicitate de Serviciul Român de Informații a fost de 28.784, din care 9.292 inițiale.
Numărul de persoane a căror drepturi și libertăți au fost restrânse, în condițiile legii, în baza autorizației eliberate de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost de 20.907. Pentru un număr de 17.182 persoane aceste măsuri au fost prelungite câte 3 luni, în condițiile legii.
De asemenea, SRI a solicitat pentru 16.175 de persoane, dintre cele 20.907 vizate de mandatele inițiale, completări ale măsurilor tehnice dispuse inițial de instanța de judecată.
Precizăm că aceste date au fost puse la dispoziția Comisiei de Control a SRI, la solicitarea acesteia din noiembrie anul trecut.”

Se poate observa cu usurinta ca SRI recunoaste oficial prin comunicatul din 31.05.2018, ca in perioada 2004 -2014 pentru 16175 de persoane ce au fost interceptate initial prin mandate pe siguranata/securitate nationala sau emis de presedintele ICCJ sau judecatori anume desemnati ai ICCJ, la propunerea SRI si solictarea procuroului general al PICCJ, completari ale masurilor tehnice dispuse prin mandatele intiale, probabil tot 16175 de mandate supuse completarii instituite printr-un Protocol nelegal, semnat in 2009 de catre conducerea celor doua institutii semnatare MP-PICCJ -SRI.
Dar ce constatam din analiza legislatiei incidente domeniului in cauza, sus referita, este faptul ca pana in 01 februarie 2014, nu a existat nicio prevedere legala pentru completarea mandatelor in cauza. Ca atare atat SRI cat si MP_PICCJ, respectiv ICCJ au incalcat grav legislatia in domeniul cand s-au emis astfel de mandate pe siguranta nationala, prin completare. Abia dupa 01.02.2018 acest fapt putea fi aplicat intrucat legislatia in vigoare si astazi prevede completarea mandatului initial in conditiile Legii nr.51/1991, art.17, alin 3. (mai sus redat).

Iata ca, astfel, avem dovada ingerintei grave a SRI in actul de procedura penala cel putin pana in anul 2014, interventie contrara legii si aplicabila doar in baza protocolului de cooperare MP-SRI, aspect ce pune in evidenta clara cooperarea/colaboararea binomiala intre conducerea si unele cadre militare ale SRI si cea a MP-PICCJ-DNA-DIICOT, respectiv procurori (a se vedea art.60 din Protocolul din 2009 “Partile vor asigura insusirea, cunoasterea temeinica si aplicarea intocmai a prevederilor protocolului de catre personalul propriu, inclusiv de catre parchetele teritoriale si directiile judetene de informatii, in raport cu sarcinile ce le revin in aplicarea acestora.” ).

Deci atat conducerea SRI din perioada 2004 -01.02.2014, cat si procurorul general al Romaniei, procurorii ce au utilizat in dosare penale mandate pe siguranata/securitate nationala, respectiv presedintele ICCJ, judecatorii anume desemnati ai ICCJ si judecatorii ceare au acceptat si ignorat verificarea legalitatii si temeiniciei mandatelor “completate”, doar in baza protocolului de cooperare anterior referit (act administrativ fara putere de lege dar care prin modul de aplicare s-a substituit in mod flagrant legii si prin incalcarea art.1 alin (5) Constitutia Romaniei, ce consacra in mod fundamental intr-un stat de drept respectarea principiului legalitatii), se fac vinovati de incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a Constitutiei si legilor aplicabile, inclusiv a legii penale, ce prevede printre altele un capitol referitor la “Infratiuni contra infaptuirii Justitiei”. (Col ® SRI, Ion Dedu).

https://www.sri.ro/…/mandate-de-securitate-nationala-2004-2…

http://www.mpublic.ro/…/default/files/PDF/protocol_declasif…