Connect with us

Exclusiv

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (II)

Publicat

pe

  • procurorul NEGULESCU MIRCEA
  • procurorul Onea Lucian
  • procurorul RAILEANU CERASELA,
  • procurorul DEACONU GILUELA, etc
  • procurorul  SAVU ALFRED
  • Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
  • judecătorul  DINU IULIAN
  • judecătorul NITA CONSTANTIN
  • judecătorul TUDORAN MIHAI
  • judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
  • avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.

Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin, asa cum am promis- revenim cu alte 34 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (I)

In acest articol va prezentam plângerea penala a ofiterului SRI mr. FLOREA DANIEL, ofiter ce se ocupa de 5 judete pe protectie interna (Directia „E”). Vom reveni cu celelate 33 de plangeri penale…(Cristina T.).

Către

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Domnule Procuror General

Subsemnatul Florea Daniel, cu domiciliul în  com. ___, sat ____ nr. ____, jud. Prahova, în temeiul art. 289 Cod procedură penală formulez

PLÂNGERE PENALĂ

împotriva numiților:

Onea Lucian și Răileanu Elena Cerasela, procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Teritorială Ploiești, primul fiind în prezent suspendat din funcție pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă, faptă prev. și ped. de art. 266 Cod penal și represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Coldea Florian, ofițer în rezervă al Serviciului Român de Informații, fost prim adjunct al SRI pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 297 Cod penal.

Toader Cristinel, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 326 Cod penal și a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Trandafirescu Zinica, judecător în cadrul Tribunalului Prahova – Secția Penală, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal, iar în subsidiar, săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

Fiț Gheorghe – inspector judiciar procuror în cadrul Inspecției Judiciare – Secția de Procurori pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

În fapt:

  La data de 07.08.2014, procurorul șef Onea Lucian-Gabriel, din cadrul DNA-ST Ploiești, examinând dosarul penal nr. 150/P/2014, a emis o Ordonanță de începere a urmăririi penale împotriva lui Ispas Constantin, comisar șef de poliție și șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova din cadrul Direcției Generale Anticorupție, pentru trafic și cumpărare de influență (anexată).

Anterior, la data de 25.06.2014, prin procesul verbal nr. 150/P/2014, unitatea de parchet se sesizase din oficiu cu privire la făptuitorul Ispas Constantin, astfel cum rezultă din ordonanța de începere a urmăririi penale.

La data de 25.11.2015, a fost audiat ca martor numitul Toader Cristinel, persoană aflată sub măsuri judiciare de la începutul lunii august 2015, care a declarat că a făcut o plângere pe care a adresat-o mai multor instituții, printre care Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul General. Plângerea era îndreptată împotriva procurorului Negulescu Mircea, la acel moment detașat la DNA ST Ploiești.

Numitul Toader Cristinel a declarat că a folosit la redactarea acestor plângeri informații din presa online și provenind de la „doi colegi” din cadrul Poliției Locale Ploiești, foști lucrători SRI – menționând pe subsemnatul și pe Sever Petre Tudor, alături de alte persoane de interes pentru grupul de procurori de la DNA ST Ploiești, așa cum a reieșit ulterior, dar fără a putea indica care erau acele „informații” pe care subsemnatul i le-aș fi pus la dispoziție, întrucât nu am avut niciodată o astfel de discuție.

Numitul Toader Cristinel a susținut că, ”din spusele lor, aceste persoane aveau la rândul lor un conflict cu domnul procuror Negulescu Mircea”, stare percepută sau indusă acestuia din cauze care imi depășesc puterea de înțelegere.   În baza declarației de martor luată lui Toader Cristinel, la data de 25.01.2016 (anexată), procurorul șef Onea Lucian și doamna procuror Răleanu Elena Cerasela, ambii din cadrul DNA – ST Ploiești, examinând dosarul cu numărul 150/P/2014 au constat că:

„În cauză se efectuează urmărirea penală, printre alții, față de inculpații:

  • Ispas Constantin, pentru mai multe presupuse fapte penale.
  • Saghel Mihail Emanuel, comisar șef, ofițer de poliție judiciară în cadrul BCCO Ploiești, pentru mai multe presupuse fapte penale”,

iar din cadrul „expunerii de motive” care fundamentează decizia celor doi procurori (adică afirmația martorului Toader Cristinel, descrisă mai sus), au întocmit un Referat cu propunere încuviințare a percheziției domiciliare la mai multe imobile ale familei mele, precum și a unor rude apropiate după cum urmează:

  • ___, sat ____, nr. ____ – imobil deținut de subsemnatul și soția mea Florea Ioana Mălina;
  • Ploiești, str. ____ nr. ___, bl. ___ , ap. ___– imobil deținut de subsemnatul și soția mea Florea Ioana Mălina;
  • Ploiești, Aleea ____, ___, sc. ___, ap. ___ – imobil deținut de părinții mei, dar menționat de procurori ca fiind doar „adresa de domiciliu al numiților….părinții numitului Florea Daniel”;
  • Ploiești, str. ___ nr. ___, bl. ___, Sc. ___, ap. ___, deținut de socrii mei, dar menționat de procurori ca fiind doar „adresa de domiciliu al numiților….socrii numitului Florea Daniel”;
  • Oraș Băicoi, str. ___nr. ___, imobil deținut de ….socrii numituluiFlorea Daniel,

„măsură ce poate conduce la decoperirea și strangerea probelor (înscrisuri, documente, medii de stocare a datelor informatice) cu privire la activitatea infracțională anterior menționată, precum și la stabilirea răspunderii penale pentru alți presupuși participanți la comiterea faptelor”.

Deși în cadrul Ordonanței nu a fost reliefată nicio legătură între subsemnatul și persoanele pentru care dispusese (sesizându-se din oficiu!!!) începerea urmării penale față de Ispas Constantin și Saghel Emanuel, cei doi procurori – Onea Lucian și Răileanu Cerasela – au solicitat „încuviințarea percheziției domiciliare, pe o durată de 10 zile începând cu 25.01.2016, la adresele” menționate anterior, solicitare adresată judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalui Prahova.

Din cuprinsul Încheierii nr. 7/25,01,2016 (anexată) emisă de judecătorul de drepturi și libertăți Trandafirescu Zinica (fost ofițer al Securității, condamnată definitiv pentru calitatea de lucrător al Securității ca organ de poliție politică[1]) rezultă că aceasta nu a studiat dosarul nr. 150/P/2014, făcând vorbire despre un grup infracțional organizat, care ar fi faptuit mai multe posibile infracțiuni, iar grupul ar fi fost constituit din Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel și Rădulescu Ionuț Adrian (tot ofiter de poliție). Deși judecătorul de drepturi și libertăți a făcut vorbire despre posibile infracțiuni săvârșite de grupul de polițisti, nu se face nicio legătură logică între subsemnatul, Florea Daniel, și „infracțiunea de șantaj (identificată de judecătorul de drepturi și libertăți la paragraful 2 din pagina 6 a încheierii cu numărul de mai sus) în formă continuată prin utilizarea unor documente ce au strănsă legătură cu specificul unor locuri de muncă, unde circuitul documentelor are caracter secret.”

De altfel, din documentele puse la dispoziție de Inspecția Judiciară nu rezultă cum s-a putut pune în mișcare DIN OFICIU urmărirea penală pentru infracțiunea de șantaj.

Mai mult, judecătorul de drepturi și libertăți reține la paragraful 4 pagina 6 (din încheiere anexată) „existența unor probe legate de fapta pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, însă numai la domiciliile persoanelor indicate de martorul denuntățor”. Este lesne de observat că nu există niciun martor denunțător, iar printr-o simplă afirmație, judecătorul schimbă calitatea unui martor folosit in dosarul 150/P/2014, cu intenție, pentru a satisface, probabil, solicitarea procurorilor DNA, care, așa cum urmează să aratăm, erau subordonați Serviciului Român de Informații, în speță primului adjunct al directorului SRI – generalul Coldea Florian.

Judecătorul de drepturi și libertăți a respins ca nefondate perchezițiile domiciliare la domiciliile rudelor mele (părinți și socrii – trei adrese), aratând ce era evident cu trimitere la toate solicitările procurorilor DNA – ST Ploiești și anume că „din actele dosarului nu rezultă indicii de natură  justifica pătrunderea în domiciliul persoanelor sus menționate”. Mai mult, arată că ”potrivit textului de lege, cererea procurorul trebuie să fie motivată în fapt și în drept, ori din conținutul referatului și a dosarului de urmărire penală prezentat nu sunt argumente care să conducă la convingerea că sunt necesare percheziții în aceste locații sau că, în aceste locații sunt păstrate mijloace de probă ce ar servi la documentarea cauzei.”

Cea mai concludentă probă, pe care însăși judecatorul de drepturi și libertăți o prezintă este trimiterea la textul de lege – art.158 alin.2 cod de procedură penală – în care arată ce trebuia să cuprindă cererea formultă de procuror:

…..b) indicarea probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sau cu privire la deținerea obiectelor ori înscrisurilor ce au legătură cu INFRACȚIUNEA;

  1. c) indicarea infracțiunii, a probelor sau aa datelor din care rezultăcă în locul în care se solictă efectuarea percheziței se află SUSPECTUL ori INCULPATUL sau POT FI DESCOPERITE PROBE cu privire la SĂVÂRȘIREA INFRACȚIUNII ori URME ale SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII;
  2. d) numele, prenumele și, dacă este necesar, descrierea SUSPECTULUI sau INCULPATULUI despre care se bănuiește că se află în locul unde se efectuează percheziția, precum și indicarea urmelor SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII ori a OBIECTELOR despre care se presupune că există în locul ce urmează a fi percheziționat.”

Din cuprinsul celor două documente se observă că procurorii și judecătorul de drepturi și libertăți vorbesc despre o infracțiune de șantaj săvârșită probabil de Saghel Emanuel asupra unui ziarist local – Stavri Cătălin, fără ca vreun martor „denuntățor” să invoce faptul că aș fi participat la săvârșirea acestei fapte sau că aveam cunoștintă despre săvărșirea ei, iar solicitarea procurorilor Onea Lucian și Răileanu Cerasela nu are legătură logică cu cauza descrisă în documentele prezentate și anexate prezentei plângeri penale.

Din cuprinsul mandatelor de percheziție (anexate) nu rezultă așa cum legiuitorul a prevăzut la art. 158, alin. 7[2], care era scopul emiterii, numele făptuitorului, suspectului sau inculpatului, deși ele erau cunoscute la momentul solicitării si emiterii mandatului de percheziție.

Art. 159 alin. 8 Cpp prevede că „persoanelor prevăzute la alin. 5 si 6 li se solicită, înainte de începere perchezitiei, predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Percheziția nu se mai efectuează dacă persoanele sau obiectele indicate în mandat sunt predate”.

Apreciez că în condițiile în care în mandatele de percheziție domiciliară (anexate) nu erau indicate absolut niciuna din cerințele prevăzute expres de lege, acestea sunt lovite de nulitate absolută, fiindu-mi încălcat flagrant dreptul la apărare și mai ales dreptul la viață privată, subsemnatul conformându-mă pretențiilor ofițerilor de poliție judiciară ai DNA ST Ploiești, predându-le mediile de stocare a datelor cerute.

Din cuprinsul proceselor verbale de percheziție domiciliară (anexate) rezultă că ei căutau „de toate și nimic”, întrucât e clar că sub pretextul infracțiunii de santaj nu poți caută „documente clasificate, medii de stocare a datelor, plângeri, sesizări formulate împotriva unor judecători, procurori, ofițeri de poliție, agende și însemnări ce pot interesa cauza, obiecte, substanțe sau orice alte date materiale interzise la deținere, telefonele mobile folosite” – așa cum rezultă din cuprinsul respectivului document.[3]

După desfășurarea percheziției la imobilele deținute de familia mea, conform proceselor verbale, s-au ridicat mai multe inscrisuri care au fost îndosariate și sigilate, fără ca procesul verbal să conțină descrierea pe scurt a hârtiilor/documentelor ridicate.

Aceste concluzii sunt conforme si cu practica CEDO, fiind încalcat flagrant principiul proporționalității rezultat din art. 8 din Convenție, ingerința nefiind proporțională cu scopul urmarit. Aceasta deoarece gravitatea faptelor invocate (plângere și denunț calomnios, ambele neprevăzute de legea penală) anulează orice posibilitate de ingerință în dreptul la domiciliu sau la vreo ingerință în viața privată și de familie.

Circumstanțele emiterii mandatului de percheziție, conținutul și scopul acestuia, toate neclare, ambigue, au lăsat la discreția nelimitată a polițiștilor judiciariști modul de efectuare a percheziției (a se vedea hot Van Rossem c/a Belgia, hot Ernst si altii c/a Belgia, hot Roeman si Schmit c/a Luxemburg, hot Niemietz c/a Germania).

Menționez și faptul că, deși calitatea de martor în acel dosar o dețin doar eu, cu ocazia efectuarii percheziției domiciliare s-a efectuat practic percheziția și la domiciliul sotiei mele fiind încălcat atât dreptul acesteia la domiciliu, cât și dreptul de proprietate al acesteia. În plus, s-a intentionat și percheziționarea autoturismului proprietate a soției cu nr. de înmatriculare PH ___ , dar a fost percheziționat altul, cu nr. PH ____ (a se vedea procesul verbal).

Pe lângă acestea, odată cu percheziția, s-au ridicat și bunuri personale ale copiilor minori, respectiv tablete, stick, telefon personal, dar și telefoanele soției. Menționez că soția este ofițer activ la SRI și că pentru ridicarea telefoanelor acesteia trebuia urmată procedura specifică prevazută de lege, mai ales că pe aceste telefoane puteau fi și date și informații secrete legate de activitatea și serviciul acesteia, iar percheziția la un militar se face, în afara cazurilor flagrante, de către organele judiciare militare.

 

La data de 07.03.2016, DNA – ST Ploiești a transmis către Serviciul Român de Informații, Cabinet Prim Adjunct, adresa înregistrată în dosarul nr.150/P/2016 (anexată). Din conținutul acesteia, mai precis încă din titlu, rezultă cine a inițiat percheziția domiciliară – cel care a reușit prin protocoalele încheiate să subjuge justiția, în speță generalul SRI Coldea Florian.

Reține atenția, încă o dată, că sub aparența unei anchete desfășurate corect, în realitate procurorii Onea Lucian și Răileanu Cerasela puneau la dispoziție, în afara cadrului legal – pentru că SRI nu are niciun rol în cursul instrucției penale, așa cum este definită ea de către Constituția României și celelalte legi care reglementeză dreptul comun – date nedestinate altor persoane, în afara organelor judiciare, periclitând nu numai parcursul anchetei, dar distrugând și „probele”.

Acest aspect este evidențiat inclusiv de un procuror șef de secție – Popoviciu Gheorghe, care în ordonanța încheiată în data de 09.03.2016, cu nr. 63/II-1/2016 (anexată), la fila 4, penultimul paragraf precizează: „…..mai mult de atât organul de urmărire penală este ținut să păstreze confidențialitatea asupra probelor sau conținutului unor anumite mijloace de probă, iar în ceea ce privește documente cu un anumit nivel de clasificare trebuie arătat că ofițerii de poliție judiciară din cadrul DNA au certificate de acces la astfel de date și informații”.

Dacă documentele și înscrisurile ridicate de la domiciliul subsemnatului erau sigilate și introduse în mape sigilate, cum au putut fi ele văzute de cadrele SRI, fără ca „pretinsele probe” să nu fie alterate?!

Astfel, în adresa către Coldea Florian (deși instituțional trebuia adresată directorului instituției), Onea Lucian explică cum „înaintează înscrisuri ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare de la numiții Florea Daniel, Gulianu Florin și Petre Sever Tudor – toți foști angajați ai SRI Prahova, pentru a verifica la nivelul instituției dumneavostră și a aprecia dacă acestea conțin date și informații cu caracter clasificat.

Analizând ce spune procurorul șef de secție Gheorghe Popoviciu și adresa către Coldea, concluzionez că procurorii DNA ST Ploiești și ofițerii de poliție judiciară nu cunoșteau care sunt „condițiile de formă și fond” ce trebuiesc îndeplinite de un document ca să poată fi clasificat.

Probabil că acest lucru a fost explicat de SRI-ul condus de numitul Coldea Florian în vreo adresă clasificată, întrucât la dosarul care mi-a fost remis de inspecția judiciară nu există răspunsul cerut de procurorul Onea în formă neclasificată.

Precizez și că, deși legea e clară și obligă organele judiciare la descrierea exactă a înscrisurilor sau obiectelor ridicate cu ocazia percheziției, așa cum rezultă din toate documentele anexate prezentei plângeri, nu se poate identifica exact care era „ținta” percheziției dispuse fără tangență cu presupusa faptă de șantaj împotriva unui jurnalist din Prahova, în condițiile în care am arătat că nici măcar această infracțiune nu este posibil a-i obliga pe procurorii DNA (care nu sunt competenți) să se sesizeze din oficiu.

Fac o paranteză și precizez încă o dată, că în solicitarea adresată instanței, pentru încuviințarea măsurii de percheziție domiciliară la subsemnatul, Florea Daniel, nu este descrisă vreo faptă privind diseminarea de informații clasificate, care conform Legii nr. 182/2002 și HG nr. 585/2002, acte normative care reglementează domeniul (special) al informațiilor clasificate și care s-ar sancționa contravențional, așa cum legea specială precizează[4].

Deși perchezițiile domiciliare au vizat trei ofițeri SRI în rezervă, în realitate doar de la doi s-au ridicat documente, așa cum rezultă din procesele verbale și din adresa către SRI. Lăsând la o parte neprofesionalismul procurorilor, din conținutul adresei redăm în citat următoarele: „rezultatul verificărilor să ne fie comunicat cu celeritate și să evidențieze eventualele norme încălcate, cu indicare cadrului legislativ în materie, persoanele responsabile și măsurile care trebuie întreprinse în vedere remedierii situației de fapt constatată.

În interesul urmăririi penale este necesar ca adresa de răspuns să nu fie clasificată.

Înscrisurile vă sunt puse la dispoziție în forma în care au fost ridicate și individualizate și se compun din mai multe volume/mape după cum urmează:…….volumele 1, 2 și 3 …….semnate spre neschimbare de către Florea Daniel…..dosarul nr. 1 – conținând 21 file sigilat, datat și semnat spre neschimbare de către participanții la percheziție, dosarul nr. 1 – conținând 15 file …..dosarul find sigilat, datat și semnat spre neschimbare de către participanții la percheziție”.

În aceasta cauză, după câteva zile de la realizarea măsurii dispuse, mi s-a adus la cunoștință calitatea de „martor”, fapt aflat de subsemnatul ulterior, după efectuarea percheziției, deoarece am fost citat și apoi audiat la data de 02.02.2016.

Conform explicațiilor formulate de adjunctul procurorului șef al DNA – Iacob Marius – în referatul din 07.04.2016, înregistrat cu numărul 112/C2/2016 (anexată), la pagina 4, se reiau alegațiile procurorilor din subordine, precizând că perchezițiile efecuate la proprietățile familiei mele, împreună cu percheziția informatică, s-au făcut ca urmare a declarației martorului Toader Cristinel care a formulat o plângere împotriva procurorului Negulescu Mircea.

Procurorul a solicitat efectuarea unei percheziții domiciliare la un martor pentru că un inculpat (sau suspect) ar fi putut formula “plângeri și denunțuri calomnioase împotriva unui magistrat”. Vă rugăm sa constatați că nu există niciun fel de text de lege care să incrimineze formularea de “plangeri” (nu s-a precizat încă dacă penale, administrative sau de altă natură) și nici pentru formularea unor “denunțuri calomnioase” (această infracțiune este dezincriminată odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri în anul 2014, dar noi ne aflam la doi ani de la legitima lor aplicare!).

Persoanele inculpate în dosarul de urmărire penală, Ispas Constantin și Saghel Mihail Emanuel nu sunt cercetate pentru depunerea unor plângeri și denunțuri împotriva unui magistrat, ci pentru cu totul si cu totul alte infracțiuni, respectiv trafic de influență, șantaj (?!), etc. Așadar, nu există niciun fel de legatură între vreo presupusă plângere a acestora împotriva unui magistrat și mine sau înscrisurile ce ar fi putut fi la proprietățile familiei mele.

De altfel, potrivit art. 158 din Cpp, cererea formulată de procuror trebuie (deci este obligatoriu) să cuprindă indicarea infracțiunii, a probelor sau a datelor din care rezultă că în locul unde se solicită efectuarea perchezitiei se află suspectul sau inculpatul sau pot fi descoperite probe sau urme ale  infracțiunii!! Adica probe pentru infracțiunea de “plângere sau denunț calomnios”!!!

Totodată cererea trebuie să cuprindă indicarea urmelor săvârșirii infracțiunii și a altor obiecte despre care se presupune că există în locul ce urmează să fie percheziționat.

Deși conform procesului-verbal de percheție informatică am fost reținut împotriva voinței mele timp de mai multe ore – în intervalul orar 9-22,15, neavând nicio calitate procesuală cerută de lege (procesul verbal de desigilare și percheție în sistem informatic – din data de 15.02.2016, anexat) în conformitate cu prevederile art. 168 alin. 6 din C.pr.pen., nici până la trimiterea în judecată a dosarului menționat procurorii menționați în prezenta plângere nu au ajuns la o concluzie logico-juridică care să mă facă să înțeleg de ce a trebuit sa fiu supus unor măsuri abuzive, atât eu, cât și familia mea.

4.

În concluzie arăt că inspectorul judiciar procurorul Gheorghe Fiț, care a făcut cercetarea plângerii mele împotriva abuzurilor procurorilor DNA s-a limitat doar la a solicita puncte de vedere procurorului șef al DNA – Kovesi Laura Codruța (adresa nr. 1038/IJ/248/DIP2016 din 17.02.2016, anexat), iar concluziile pe care unitatea de parchet i le-a furnizat, dumnealui le-a cuprins in procesul verbal numărul 1038/IJ/248/DIP/2016, din 12.04.2016 (anexat), explicându-mi la pagina 6 în clar că „Din verificările efectuate a rezultat că probele administrate în dosarul nr. 150/P/2014 a Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, îndeosebi declarațiile martorului Toader Cristinel, au oferit indiciile necesare care puteau conduce la suspiciunea rezonabilă că petentul deține unele obiecte și înscrisurice care aveau legătură cu formularea unor plângeri și denunțuri calomnioase împotriva unui magistrat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. În aceste condiții solicitarea procurorului de caz de a fi autorizată o percheziție domiciliară la locuințe petentului a avut justificare legală, fapt confirmat de soluția adoptată de judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea nr. 7/25.01.2016 a Tribunalului Prahova”.

     Astfel cum rezultă din acest ultim document – oficial – infracțiunea care a stat la baza solicitării procurorilor de la DNA ST Ploiești este una imaginară, care nu mai există în legislația română din anul 2014, iar răspunsul Inspecției Judiciare face trimitere la practici cunoscute, probabil, doar în interiorul acestei instituții.

Urmare tuturor acestor „indicii rezonabile”, am solicitat procurorului șef al DNA ST Ploiești, Onea Lucian, să îmi remită în copie conformă cu originalul modalitatea în care a fost formulată plângerea martorului Toader Cristinel împotriva procurorului Negulecu Mircea.

Răspunsul furnizat de procurorul Onea Lucian la data de 05.09.2016, în același dosar nr. 150/P/2014 (anexat) spune totul, în opinia subsemnatului, despre cercetarea abuzivă la care am fost supus de către procurorii DNA ST Ploiești cu complicitatea șefilor ierarhici – Marius Iacob, Popovici Gheorghe și Koveși Laura, precum și cu inspectorul judiciar procuror Gheorghe Fiț: „urmare cererii dumeavoastră formulată în cadrul dosarului penal cu numărul de mai sus – în care aveți calitatea de martor, prin care solicitați să vă remitem în copie conformă cu originalul modalitatea în care a fost finalizată plângerea martorului Toader Cristinel împotriva procurorului Negulescu Mircea, va facem cunoscut că ne aflăm ÎN IMPOSIBILITATEA DE A VĂ REMITE UN ASEMENEA ÎNSCRIS, DEOARECE UNITATEA NOASTRĂ DE PARCHET NU INSTRUMENTEAZĂ CAUZA AVÂND CA OBIECT PLÂNGEREA LA CARE FACEȚI REFERIRE”.

Subsemnatul solicit tragerea la răspundere penală a numiților Onea Lucian și Răileanu Cerasela, procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Teritorială Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunilor de cercetare abuzivă, faptă prev. și ped. de art. 266 Cod penal și represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Faptele în materialitatea lor le-am descris la punctul 1. al prezentei plângeri. Din cuprinsul acestora apreciez că rezultă existența conținutului constitutiv al celor două infracțiuni pentru care solicit tragerea la răspundere penală a celor doi procurori anterior menționați. Era evident că declarația numitului Toader Cristinel nu conține elemente concrete care să justifice măsura pe care au dispus-o față de subsemnatul.

Tot la punctul 1. am descris faptele pentru care apreciez că numitul Toader Cristinel trebuie tras la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, faptă prev. și ped. de art. 326 Cod penal și a infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal.

Subsemnatul solicit și tragerea la răspundere penală a numitului Coldea Florian, ofițer în rezervă al Serviciului Român de Informații, fost prim adjunct al SRI pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 297 Cod penal.

Faptele în materialitatea lor le-am descris la punctul 3. al prezentei plângeri.

La punctul 2. am descris faptele pentru care apreciez că numita Trandafirescu Zinica, judecător în cadrul Tribunalului Prahova – Secția Penală, apreciez că trebuie trasă la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la represiune nedreaptă, faptă prev. și ped. de art. 268 Cod penal, iar în subsidiar, săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

La punctul 4. am descris faptele pentru care apreciez că numitul Fiț Gheorghe, inspector judiciar procuror în cadrul Inspecției Judiciare – Secția de Procurori, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, faptă prev. și ped. de art. 298 Cod penal.

Solicit tragerea la răspundere penală a celor anterior menționați.

În probarea celor susținute solicit încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.

Aceste probe, suplimentar de cele depuse alăturat prezentei plângeri, le voi preciza la data chemării în fața organului de cercetare penală, în vederea audierii mele ca persoană vătămată.

20 august 2018                                        Florea Daniel

[1]În cazul căreia judecătorii supremi Cezar Hîncu, Zoița Milasan și Viorica Trestianu de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis definitiv, în data de 26 februarie 2014, prin decizia nr. 955 pronunțată în dosarul nr. 6506/2/2012 că Zinica Trandafirescu a deținut calitatea de lucrător al securității, cu funcția de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Prahova, Serviciul II A, specializare contraspionaj economic fiind absolvent al școlii Militare de Ofițeri Activi din cadrul Ministerului de Interne …. că se constată calitatea de lucrător al securității a pârâtei Trandafirescu Zinica”,

[2](7) Incheierea instantei si mandatul de perchezitie trebuie sa cuprinda:

  1. a) denumirea instantei;
  2. b) data, ora si locul emiterii;
  3. c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de perchezitie;
  4. d) perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depasi 15 zile;
  5. e) scopul pentru care a fost emis;
  6. f) descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia sau, daca este cazul, si a locurilor invecinate acestuia;
  7. g) numele sau denumirea persoanei la domiciliul, resedinta ori sediul careia se efectueaza perchezitia, daca este cunoscuta;
  8. h) numele faptuitorului, suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut;
  9. i) descrierea faptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se banuieste ca se afla in locul unde se efectueaza perchezitia, indicarea urmelor savarsirii infractiunii sau a altor obiecte despre care se presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi perchezitionat;j) mentiunea ca mandatul de perchezitie poate fi folosit o singura data;
  10. k) semnatura judecatorului si stampila instantei.

[3]Art. 207

Şantajul

(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).

(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

 

 

[4]Art. 338 (HOTĂRÂRE nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România)

Constituie contravenţii la normele privind protecţia informaţiilor clasificate următoarele fapte:

  1. a) deţinerea fără drept, sustragerea, divulgarea, alterarea sau distrugerea neautorizată a informaţiilor secrete de stat;
  2. b) neîndeplinirea măsurilor prevăzute în art.18, 25-28, 29, 96-139 şi 140-181;
  3. c) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 31,41-43, 213,214;
  4. d) nerespectarea normelor prevăzute în art. 140-142, 145, 159,160, 162,163, 179-181, 183 alin. (1) şi 185-190;
  5. e) neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor prevăzute în art. 240 alin. (2) şi (3), art. 243 şi art. 248, precum şi nerespectarea regulilor prevăzute în art. 274-336.

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:

  1. a) contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei la 50.000.000 lei în cazul faptelor de deţinere fără drept sau de alterare a informaţiilor clasificate şi cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, în cazul faptelor de sustragere, divulgare sau distrugere neautorizată a informaţiilor clasificate;
  2. b) faptele prevăzute în alin. (1) lit. b) şi c) se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 500.000 lei la 25.000.000 lei;
  3. c) faptele prevăzute în alin. (1) lit. d) se sancţionează cu avertisment sau cu amendă de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei;
  4. d) faptele prevăzute în alin l lit. e) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.

(3) Persoanele sau autorităţile care constată contravenţiile pot aplica, după caz, şi sancţiunea complementară, constând în confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii.

(4) Dispoziţiile reglementărilor generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor se aplică în mod corespunzător.
Art. 339

(1) Contravenţiile şi sancţiunile prevăzute la art. 338 se constată şi se aplică, în limitele competenţelor ce le revin, de către persoane anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

(2) Pot să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile prevăzute la art. 338, în limitele competenţelor stabilite:

  1. a) persoane anume desemnate din ORNISS;
  2. b) conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice, agenţilor economici cu capital parţial sau integral de stat şi ai altor persoane juridice de drept public;
  3. c) autorităţile sau persoanele prevăzute de reglementările generale referitoare la regimul juridic al contravenţiilor.
    (3) Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor se soluţionează potrivit reglementărilor generale privind regimul juridic al contravenţiilor.

Facebook Comments

Exclusiv

Un nou caz “Caracal” la Mizil/POLIŢIA ORAŞULUI MIZIL controlata de gruparile de crima organizata/ Violuri musamalizate si dosare fabricate

Publicat

pe

Procurorul Mircea Negulescu a declarat luni, 23.10.2017, la Înalta Curte de Casație și Justiție, că „a fugit de acasă” împreună cu familia, fiind bulversat de presiunea mediatică ce se exercită asupra lui, susținând că a primit mesaje de amenințare de la ziariști. Instanța a decis că procurorul care a instrumentat dosarele lui Vasile Blaga, Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă la DNA Ploieşti rămâne suspendat din funcţie.

La 16.07.2019, fostul șef al DNA Ploiești, Lucian Onea, și fostul procuror DNA Ploiești Mircea „Portocală” Negulescu, au fost trimiși în judecată, pentru modul în care au instrumentat dosare ale lui Sebastian Ghiță și Vlad Cosma.
Ascensiunea procurorului Mircea Negulescu, alias „Portocală“, a avut loc pe seama unor dosare despre care acum s-a aflat că au fost întocmite abuziv, ascensiune stopata in baza dezvaluirilor in exclusivitate efectuate de directorul general al ziarului Incisiv de Prahova, la vremea rezpectiva director general al ziarului Comisarul de Prahova.
Procurorul suspendat Mircea Negulescu s-a plâns la Instanța Supremă:
„Nici nu dispun de condiții materiale care sa îmi permită să îmi angajez avocat. În calitate de cetățean, am aceleași drepturi. Așa cum prevede CPP, la momentul luării unei măsuri, parchetul are obligația să îl audieze pe inculpat în prezența unui avocat. Eu cred că o presupusă nelegalitate săvârșită de mine nu poate fi soluționată printre o nelegalitate săvârșită de parchet. Am dreptul la timpul necesar să înțeleg învinuirea, sa am parte de aparare. In 40 de minute mi s-au adus la cunoștință o mulțime de acte. O să vedeți că toate arată că mi-a încălcat dreptul la apărare, prevăzut în Constituție și în Convenția Drepturilor Omului. I-am spus doamnei procuror că nu înțeleg învinuirea care mi se aduce. Sunt doar două declarații ale unor persoane interesate să își revizuiască dosarele, eu nu puteam să știu ce face coinculpatul din dosarul meu cu un denunț pe care eu l-am luat la PCA Ploiești și l-am trimis la DNA Ploiesti. În procesul verbal scrie că nu dau declarație până nu iau legătura cu un avocat. Sunt revoltat că nu îmi sunt respectate drepturile. Trebuia să oprească procedura, sa îmi pună avocat din oficiu și apoi nu era nulitate absolută. A fost o avalanșă de proceduri”, s-a plâns Mircea Negulescu în fața instanței.
Punctual, Incisiv de Prahova a sesizat faptele prevăzute şi pedepsite de legea penală, săvărşite în anii 2014, 2015, 2016 şi intervalul ianuarie – februarie 2017 de numitul NEGULESCU MIRCEA, în calitate de procuror al Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anterior în aceeaşi funcţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, fapte în legătură cu edificarea de către magistrat a unei clădiri cu destinaţia de locuinţă în sat Strejnicu, comuna Târgşoru – Vechi, judeţul Prahova.

Am apreciat că este inadmisibilă încălcarea de către un magistrat, cu atât mai mult cu cât se pretinde a fi „anticorupţie” la vremea respectiva cand se credea “jupan” in Romania, nu numai a statutului său profesional, a normelor deontologice care îi guvernează activitatea de serviciu şi conduita publică, dar şi a legilor la a căror respectare este chemat să vegheze.
Concret, am sesizat cu privire la manoperele dolosive efectuate de procurorul NEGULESCU MIRCEA în legătură cu vila edificată pe un teren cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi.
1. Magistratul a obţinut terenul de sub construcţie şi cel aferent şi a ridicat casa în condiţii nelegale, frauduloase, interpunându-l pe fiul său, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN.
Astfel, pe baza unor înscrisuri cunoscute a fi false, Primăria comunei Târgşoru-Vechi (prin expunerea de motive) şi consilierii locali (prin decizie), au aplicat abuziv legislaţia privind acordarea unor facilităţi tinerilor în vârstă de până la 35 de ani, concesionându-i, pe o perioadă de 90 ani, fiului procurorului NEGULESCU MIRCEA, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN, o suprafaţă de teren cu destinaţie rezidenţial – construcţie casă.
Pentru a se face dovada domiciliului în acea localitate, s-a încheiat un contract fictiv de locaţiune / închiriere locuinţă, între o proprietară de sex feminin, bătrână, cu handicap sever, nevăzătoare, şi numitul NEGULESCU DRAGOŞ ALIN. Proprietara-locator nu cunoaşte să-şi fi dat vreodată acordul ca numitul NEGULESCU DRAGOŞ să-şi stabilească domiciliul la ea în casă şi nici nu a semnat contractul de închiriere. Este posibil ca actul juridic să fie semnat, în locul titularei, de fiul acesteia, ŞTEFAN, fost ofiţer de poliţie, acum pensionat, aflat în relaţii de prietenie cu procurorul NEGULESCU MIRCEA, căruia, în timpul activităţii, îi înmâna „fişicuri cu bani”.
Uzând de înscrisul fals, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN a înşelat SPCLEP Prahova care i-a emis o Carte de Identitate cu domiciliul la adresa respectivei proprietare din com. Târgşorul Vechi-sat Strejnicu.
Despre aceste fapte am precizat ca cunosc şi vecinii pesoanei la care NEGULESCU jr. şi-a stabilit domiciliul, dar şi primarul comunei, DRĂGAN NICOLAE, identificat cu CI seria P__- nr. 17____, eliberat de SPCLEP Tirgsoru Vechi, la data de ____, CNP: 16_____06.
2. Construcţia propriu-zisă este realizată cu încălcarea gravă a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor deconstructii– republicată şi actualizată 2016, completată şi modificată prin OUG nr. 41/2015 şi a Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii, actualizată la 6 iulie 2015 cu Legea nr. 177 /2015 publicată în M.O. nr. 484 din 2 iulie 2015 .
Procurorul NEGULESCU MIRCEA nu are acte justificative pentru materiale, manoperă lucrări şi alte prestări servicii, iar cele pe care, totuşi, le-a procurat, sunt false:
– anumite facturi au fost achitate de numitul VÂLCEA ION, cămătar din Comarnic, îndeosebi tabla acoperişului marca WETTER BEST, pe care acesta a achitat-o firmei SC DEPACO SRL Băicoi[1],
– alte lucrări şi plăţi au fost făcute de cămătarii CANTEMIR NICOLAE VASILE şi MELIU din comuna Bărcăneşti si de catre
– VLAD CONSTANTIN, zis “ŞOMERU’ ”, căruia NEGULESCU MIRCEA i-a cerut să-i cumpere materiale[2].
Notă: redam, dintr-o înregistrare audio, afirmaţiile din luna ianuarie a. c. ale lui VLAD CONSTANTIN:
(V.C-tin.) – Geamurile i le-a făcut Băcanu (n.n. – de la casa construită de Negulescu Mircea în sat Strenicu, com. Târgşor, jud. Prahova)…
(V.C-tin.) – Fierul beton mi l-a cerut mie.
(V.C-tin.) – A modificat proiectul fără avize / autorizaţii (n.n. – la casa din Strejnicul)…Casa a fost făcută de cămătarii Cantemir şi Melinte. Nu are acte justificative, niciunul!!
Menţionez că VLAD CONSTANTIN, alias “ ȘOMERU’ ”, care a făcut DENUNŢURI la cererea magistratului, a mai afirmat că procurorul i-ar fi cerut să evite anumite nume, printre care cel al lui CANTEMIR NICOLAE VASILE din Bărcăneşti, jud Prahova.
In context, va sesizez ca NEGULESCU MIRCEA a mai dobandit, recent, tot in conditii frauduloase, un alt teren in comuna vecina, Târgşorul Nou.
1. De remarcat este faptul ca, NEGULESCU MIRCEA a actionat pentru obtinerea terenului cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi, chiar la confierile judecatorului TEISANU D. FLORENTIN de la CURTEA DE APEL PLOIESTI, conform unor inregistrari audio aparute in spatiul public si difuzate pe mai multe posturi Tv, dar si din discutiile purtate cu mai multi oamnei de afaceri din Prahova.
Astfel, procurorul Negulescu Mircea a achizitionat acest teren cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi, dupa ce acest „pont” a fost vandut de judecatorul mentionat si dupa ce acesta si sotia sa Teisanu Mihaela, grefier la Judecatoria Ploiesti au obtinut in acelasi mod fraudulos un teren în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi.
De mentionat ca, la data comiterii faptei cei sus mentionati erau in functie, respectiv Teisanu D.Florentin-judecator la Curtea de Apel Ploiesti si, Teisanu Mihaela – grefier la Judecatoria Ploiesti.
Unul dintre criteriile de atribuire al acestor terenuri era ca conform 1.4. din Caietul de Sarcini:
Conditii cumulative pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele care se vor inscrie la licitatia publica organizata in vederea vanzarii
– sa fie persoane fizice (casatorite sau necasatorite), cu varsta de minim 18 ani, avand domiciliul in comuna Tirgsoru Vechi;
– sa nu detina alt imobil (teren intravilan sau casa) in proprietate, indiferent de locul amplasarii acestora; in acest sens, persoana care se va inscrie la licitatia publica va depune la dosar o declaratie data in forma autentica din care sa rezulte ca nu detine alt imobil in proprietate.
Conform declaratiei de avere a judecatorului Teisanu D.Florentin-judecator la Curtea de Apel Ploiesti, din anul 2015 reiese ca impreuna cu sotia sa detineau un apartament in Ploiesti inca din anul 2005, existand indicii temeinice ca acestia au dat o declaratie pe propia raspundere in fals.
Am reiterat din plangerea ziarului Incisiv de Prahova…
De noutate…Chiar daca se plange ca nu are bani, procurorul suspendat si mafiot din unitatea de elita a DNA ST Ploiesti a reusit in aceasta “perioada critica” pentru el sa isi termine interiorul casei si sa se mute acolo impreuna cu concubina sa,
Pe parcursul anilor 2014, 2015, 2016 şi în intervalul ianuarie – februarie 2017, NEGULESCU MIRCEA (zis „Portocală”, alias „Zdreanţă”), în calitate de procuror al Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anterior în aceeaşi funcţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a fost un adevarat si brav „Ucigaş de destine”, cu fetisurile sale.
În timpul scandalului monstru declanşat urmare unor multiple dezvăluiri în spaţiul public, şi-a înaintat demisia din magistratură (cererea fiind înregistrată la CSM pe 20.02.2017, număr lucrare 4262/2017), refuzată de CSM.
Împotriva sa, Inspecţia Judiciară a declanşat două acţiuni disciplinare, iar la 28.02.2017, Secţia pentru procurori a dispus suspendarea din funcţie până la definitivarea cercetărilor disciplinare (dosar nr. 2/P/2017).
Personajul NEGULESCU MIRCEA – de o moralitate îndoielnică şi un profesionalism precar, cu o patologie care poate fi studiată în facultăţile de medicină şi în stagiile de specializare pe psihiatrie – în fosta sa funcţie de procuror la diferite unităţi de parchet, a avut un comportament tipic exponentului unui grup de interese politice şi economico-financiare, prin activităţile sale impulsive, abuzive, pseudo judiciare, a acţionat din interese proprii, din sentimente de răzbunare sau/şi la comanda unor grupuri locale de interese, împotriva unor persoane fizice şi juridice, ca un instrument al materializarii unor repoziţionări locale / preluări ostile străine de legităţile concurenţei loiale de piaţă, în sfera afacerilor comerciale frauduloase. Scopurile reale au fost, fără putinţă de tăgadă, o reconfigurare, frauduloasă şi abuzivă, a unor zone de influenţă politico-financiară, respectiv dobândirea, de către alţi poli locali de putere economică, a controlului asupra unor mari segmente din activitatea comercială de pe piaţa afacerilor din Ploieşti şi judeţul Prahova.
Concret, printr-o exaltare a eului (narcisism primar), procurorul NEGULESCU MIRCEA a deschis şi lucrat discreţionar – contrar oricăror principii ale unui proces penal şi cu înfrângerea tuturor drepturilor procesual penale ale părţilor / subiecţilor, de regulă administratori de firme de pe piaţa locală a judeţului Prahova (nominalizate în cuprinsul denunţului), dar şi alte persoane fizice pe care le percepea a fi în relaţii de duşmănie cu el ori cu entităţi „prietene” – exemplu relevant fiind cazul celor doi foşti ofiţeri superiori din Prahova ai Serviciului Român de Informaţii, col. (r) Gulianu Florin şi mr. (r) Florea Daniel – zeci de dosare de cercetare / urmărire penală, în instrumentarea cărora, apoi:
– cu complicitatea unor judecători, ca de exemplu DINU IULIAN, TRANDAFIRESCU ZINICA, Nita Constantin sau avocaţi, exemplu TĂNASE CLAUDIA, etc.
– cu sprijinul unor denunţători şi martori puşi în dependenţă (unii cu o identitate aşa de protejată, că sunt deja cunoscuţi – sărut mâna, domnişoara Cristina!),
– şi profitând de lipsa inexplicabilă de reacţie instituţională a unor procurori din DNA,
– i-a şantajat pe aşa-zişii făptuitori cu evoluţia negativă a dosarului penal al fiecăruia (îndeosebi cu reţinerea şi arestarea preventivă).
De altfel, este de notorietate în Ploieşti că procurorul NEGULESCU MIRCEA participa la diferite evenimente unde se consumau în mod exagerat băuturi alcoolice[1], localurile fiind: ”La Cazemată” (Cartierul Mica Romă-Bucov); Club “Laguna” zona Teleajen, Ploiești; Cinque Terre (fost Vienna Caffe) din str. Ana Ipatescu, Ploieşti; Restaurantul “Mon-Jardin” din B-dul. Independenţei, Ploieşti; Terasa „La Strada” de la Halele Centrale Ploieşti, Terasa „La Strada T&T” din parcul Sălii Sporturilor „Olimpia” Ploieşti, Hotel – Restaurant “Colina Grande” Valea Călugărească etc, unele alese special in afara oraşului Ploieşti.
Cu aceste ocazii, participanţii luau la cunostinţă, divulgate de către magistrat în timpul discuţiilor, despre diverse date / informaţii confidenţiale din dosarele instrumentate de acesta, privind: persoanele vizate de anchete penale, data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmau a se administra probe. Pe fondul consumului de alcool, avea dese astfel de accese de lăudăroşenie şi pălăvrăgeală despre activitatea sa profesională ori a altor colegi procurori. Ajungând, aproape întotdeauna, în stare de ebrietate, procurorul NEGULESCU MIRCEA depăşea în mod evident limitele legale ale obligaţiei de a nu divulga informaţii secrete de serviciu ori nedestinate publicităţii, pe care le cunoştea datorită atribuţiilor de serviciu, informaţii care, ulterior, erau diseminate de terţii convivi în alte diferite medii (interlope, de afaceri, politice), fiind folosite de cei interesaţi potrivit propriilor scopuri ori de grup, fiind astfel afectate grav interesele sau / şi activitatea atât a unităţii de parchet, cât şi a altor persoane.
In plin scandal si cu zeci de dosare penale pe numele sau care sau cercetate de catre procuroarea Adina Florea din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Negulescu Mircea se pare ca vrea sa treaca de la calitatea de “Ucigaş de destine” (cu fetisurile sale) la calitatea de „om de casa”.
Surse din anturajul sau ne-au confiat ca, dupa ce a divortat de sotia sa, Negulescu Mircea domicilia in chirie, intr-un apartament in zona Bariera Bucuresti din Ploiesti.
„Fericita”, actuala concubina, polițista Popescu Ana Maria de la IPJ Prahova, probabil l-a ajutat sa isi termine si sa isi finaseze interiorul vilei obtinute ilegal si sa se mute impreuna cu el in aceasta locatie.
Maria Ana Popescu este o politista din Breaza transferata cu sprijinul procurorului amorez la IPJ Prahova (a divortat de Popescu Bogdan Alexandru, politist la Breaza). (Cerasela N.).Vom reveni!(Cerasela N.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

PROMO/Un militian din cadrul IPJ Prahova camatar, cu drogurile in “nari” si sifonarea datelor catre clanurile mafiote si retelele de prostitutie

Publicat

pe

După ce anul trecut si in acest an primarul Adrian Dobre a avut libertatea să se ocupe de bunăstarea angajaţilor din administraţia locală, a consilierului sau personal col ® SRI, Eugen Pruna si a zecilor de functionari publici angajati pe criteriile politice ale PNL,  acum se vede nevoit să facă disponibilizări.

Nu mai are bani, nici de salarii, nici de investiţii.

Primarul Adrian Dobre nu va face o reducere de personal cu cap și în interesul comunității. In loc sa incerce în primul rând o redistribuire a personalului spre birourile si institutiile care duc lipsă de angajați (vezi cazul Politiei Locale Ploiesti care in aceasta perioada nu a facut angajari si are o lipsa de personal de 13 posturi neocupate) si sa concedieze funcționarii de umplutură care nu îți pot justifica activitatea, ilustrul edil da ordin ca pana azi, 21.08.2019, orele 16.00 “fiecare structura subordonata sau aflata in coordonare, precum si aparatul de specialitate trebuie sa prezinte o propunere pentru reducerea cheltuielilor cu salariile, respectiv diminuarea salariilor si/sau reducerea de personal”.

“Nu plac cuiva, nu convin primarului Dobre sunt pa…” sunt din ce in ce mai multe declaratii ale functionarilor publici dupa aflarea circularei de ieri seara.

Reamintim ca a fost un mare scandal în Primăria Ploieşti din cauza unui consilier personal al primarului Adrian Dobre, acuzat că a demisionat din funcţie pentru a încasa banii pe concediul neefectuat, fapte dezvaluite Incisiv de Prahova si de mai multe ziare locale. La două săptămâni după ce a plecat din Primărie, consilierul a fost reangajat pe aceeaşi funcţie.

Primele acuze au venit din partea viceprimarului Cristian Ganea, care a explicat, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook, situaţia creată de consilierul Eugen Prună. Viceprimarul a precizat că Prună a reununţat la funcţia sa de consilier în data de 8 iunie, prin încetarea contractului cu acordul părţilor, pentru ca pe 20 iunie să fie reangajat pe acelaşi post. Odată cu plecarea din funcţie, Eugen Prună ar fi beneficiat şi de banii cuveniţi pentru concediul neefectuat, o sumă de aproximativ 10.000 de lei, conform afirmaţiilor viceprimarului Ganea. ”Dubla măsură a primarului Adrian Dobre nu cunoaşte limite! Primarul Ploieştiului demonstrează, încă o dată, dispreţ faţă de banul public. Deşi se plânge de lipsa banilor, primarul liberal are grijă de bunăstarea financiară a consilierilor personali. Am întreba public, cum oare se poate ca Eugen Prună, consilierul specialist în secrete publice, să demisioneze (de fapt nu a fost demisie, ci o încetare a contractului cu acordul părţilor) pe data de 8 iunie şi să fie reangajat pe 20 iunie? Interesant este că în cele câteva zile de….aşa zisă demisie, consilierul Prună a încasat peste o sută de milioane (zece mii de lei n.r.), banii pentru concediul de odihnă, neefectuat (pe hârtie)….Şi asta, în timp ce salariaţii Primăriei sunt obligaţi să îşi efectueze toate zilele de concediu de odihnă, ca nu cumva să aibă de încasat vreun leuţ de la bugetul local…. Deci? Cum stă treaba cu demisia domnului Prună? Ne răspundeţi public, domnule primar”, este mesajul viceprimarului Ganea.

O sa vedem daca consilierii locali vor fi pacaliti de acest celebru edil…(Cerasela N.).

 

 

 

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (IV)

Publicat

pe

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii:

  • procurorul NEGULESCU MIRCEA
  • procurorul Onea Lucian
  • procurorul RAILEANU CERASELA,
  • procurorul DEACONU GILUELA,
  • procurorul  SAVU ALFRED
  • procuror Stasie Eduard de la Prachetul de pe langa Tribunalul Prahova
  • Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
  • judecătorul  DINU IULIAN
  • judecătorul NITA CONSTANTIN
  • judecătorul TUDORAN MIHAI
  • judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
  • avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisarul “Ana” (trasferat de Negulescu Mircea la DNA – ST Ploiesti in ultima zi cand a finalizat dosarul pentru procurorul Topală Teodor-Bogdan de la  Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești pentru a condamna un om de afaceri din Prahova, fara probe si/sau prin presiuni.
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.

Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin, cazul Mr ® Florea Daniel si cazul Petrache, asa cum am promis- vom reveni cu alte 32 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/08/10/grupul-de-crima-organizata-din-prahova-coordonat-de-dna-st-ploiesti-si-ororile-comise-iii/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/08/06/grupul-de-crima-organizata-din-prahova-coordonat-de-dna-st-ploiesti-si-ororile-comise-ii/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/08/03/grupul-de-crima-organizata-din-prahova-coordonat-de-dna-st-ploiesti-si-ororile-comise/

Azi va prezentam cazul ‘COZILOR DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA”, pentru a se intragi grupul de crima organizata, o investigatie a colegilor de la  Incisiv National.  

COZILE DE TOPOR DE LA ANAF, SPECIALIZATE IN FALSURI SI TRUCAJE IN CONSTANTARI FINANCIAR-FISCALE LA COMANDA UNITATILOR DNA

http://www.incisivnational.ro/2019/08/19/cozile-de-topor-de-la-anaf-specializate-in-falsuri-si-trucaje-in-constantari-financiar-fiscale-la-comanda-unitatilor-dna/

 

Fara cardasia unor asa-zisi ”specialisti” ANAF, cam toate cauzele penale ale procurorilor de elita din unitatea haules Ploiesti Se duceau aleia de suflet. Bine, majoritatea nici cu concursul acestor impostori de la ANAF nu rezista in instante si primesc achitari pe capete.

BUCURESTI – DNA – DIRECTIA NATIONALA ANTCORUPTIE

Prejudiciile stabilite de „specialistii” ANAF au fost foarte mari si nereale. Multi inculpati nu cunosc nici in prezent cat este (daca este) prejudiciul adevarat, corect. Au facut repetate cereri in timpul urmaririi penale din dosare sa li se admita efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniile financiar contabil si achizitii publice in scopul achitarii acestuia pentru a beneficia de dispozitiile art 10 din Legea nr. 241/2005, respectiv de cauza de nepedepsire.

Prin Ordonante, DNA-ST Ploiesti a respins pe banda rulanta cererile pe motiv ca primeaza doar parerea specialistilor parchetelor si nu se impune efectuarea unor expertize judiciare in cauza. Efectuarea unei expertize in faza judecatii nu ar mai da eficienta dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, cauza de nepedepsire functionand pana la primul termen de judecata.

Iata ca exemplu 0 cauza penala ”data de gard” la modul ordinar:

In ea s-au dispus si intocmit:

  1. Raportul de constatare tehnico-stiintifica din 05.06.2015 intocmit de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA, in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 a procurorului Negulescu Mircea, pentru perioada 2007-2015, privind trei firme, cu obiectivele:

– determinarea circuitului sumelor de bani rulate pe conturile celor 3 societati comerciale mentionate mai su, cu stabilirea sumelor operate cu titlu de achizitii si livrari, cu explicitare pe partea de creditare;

– determinarea sumelor de bani obtinute de cele 3 societati comerciale specificate mai sus din livrarea de bunuri si/sau servicii catre terti;

– determinarea destinatiei finale a sumelor de bani virate de cele 3 societati comerciale cu titlu de plata la furnizorii terti.

  1. Raport preliminar de constatare tehnico stiintifica din 31.07.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 20.07.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la relatiile comerciale ale SC ”X” SRL si SC ”Z” SRL cu diferiti parteneri economici in perioada 2012-2014, cu urmatoarele obiective:

identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2012-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;

– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;

– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.

  1. Raport final de constatare tehnico stiintifica din 08.10.2015 intocmit de specialistul antifrauda SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 29.09.2015 a procurorului Deaconu Giluela, cu privire la operatiunile financiare si activitatile derulate de SC ”X” SRL) si SC ”Z” in perioada 2010-2014, cu obiectivele:

– identificarea operatiunilor financiare efectuate in perioada 2010-2014 de catre firme, obiectul si valoarea acestora;

– identificarea operatiunilor de creditare si retragere de numerar efectuate prin conturile celor doua societati;

– verificarea activitatii desfasurata de cele doua societati in perioada mentionata, identificarea operatiunilor comerciale cu caracter nereal si stabilirea consecintelor financiar-fiscale.

  1. Raport de constatare tehnico stiintifica din 09.11.2015 intocmit de TULEA VLADIMIR SILVIU din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in baza Ordonantei nr. 190/P/2015 din 12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi numar din data de 12.10.2015, ambele ale procurorului Deaconu Giluela, privind achizitiile publice efectuate de Politia Locala Ploiesti in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, cu un singur obiectiv:

– analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de director general TOADER CRISTINEL, in perioada 2012-2014 de la un numar de 17 agenti economici, respectiv: SC RINN SRL Puchenii Mari, jud. Prahova, SC REWEX UWE SRK Ploiesti, SC DES LOGISTIC SRL Ploiesti, SC ARENA AUTO SRL Ploiesti, UNITATEA PROTEJATA AUTORIZATA SC FORM EXPERT HR CONSULTING SERV SRL Ploiesti, SC AMIT CREATIVE PRODUCTION SRL Ploiesti, SC FAXMEDIA CONSULTING SRL Ploiesti, SC DE FRANGHII CONSTRUCTII TRANSPORTURI DANIEL SRL Blejoi, SC BRATESTI DANY CONSTRUCT SRL Sirna, SC QUASAR LTD SRL Ploiesti, SC ALBIBO STEEL CONS SRL Sinaia, SC ADSO STAR CONSTRUCT SRL Berceni, SC VIPER SPIRIT SRL Bucuresti, SC FLIMAD SRL comuna Talea, SC DAN SEPSI SRL Ploiesti, SC GONIM TRANS SRL Targsoru-Vechi si SC ASESOFT INTERNATIONAL Ploiesti.  

Primul, intocmit la data de 05.06.2015 de specialistii antifrauda detasati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, CHIRU MARIAN, COARNA VALENTIN si STOICA CRISTINA in baza Ordonantei nr. 636/P/2014 din 22.05.2015 emisa de NEGULESCU MIRCEA, nu a avut la baza nciun document financiar-contabil. Documentele financiar contabile ale celor doua firme au fost depuse la sediul Parchetului Curtii de Apel Ploiesti pe 08.06.2015, deci dupa 3 (trei) zile de la intocmirea Raportului! Prin Ordonanta din 03.06.2015, procurorul NEGULESCU MIRCEA a obligat o persoana luata la intamplare, pe care in mintea lui creata o considera in mod nelegal ca fiind considerat reprezentat al SC ”Z” SRL si SC ”X” SRL), sa puna la dispozitia unitatii de parchet toate documentele de evidenta contabila. Documentele au fost predate pe data de 08.06.2015, de avocatul firmelor, pentru ca bietul om nu le avea, nu stia despre ce-i vorba si nici nu stia unde sunt.

Strict din punct de vedere financiar-fiscal si contabil, specialistii au analizat si tras concluzii exclusiv pe baza extraselor de cont si a interogarii evidentelor fiscale ANAF (fila 3 din Raport).

Precaritatea constatarii „tehnico-stiintifice” a condus la evocarea unui „posibil” prejudiciu estimat la aberantele sume de:

  • 1.279.251,31 lei la SC ”X” SRL
  • 1.830.699 lei la SC ”Z” SRL,

iar valoarile totale ale tranzactiilor suspicionate a se incadra in prevederile Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor au fost de

  • 4.088.356,50 lei la prima si
  • 5.852.517,13 lei la a doua.

Doar un exemplu de presupuneri „stiintifico-fantastice”:desi se hazardeaza sa scrie ca sumele ridicate sub forma de numerar din conturi nu au o destinatie finala cunoscuta, tot „specialistii” scriu cateva randuri mai jos ca: „… la intocmirea prezentului raport nu am avut la dispozitie evidenta contabila a societatii – pagina 3 (bilanturi, balante de verificare, note contabile, registrul jurnal, registrele de casa si banca, facturi, contracte si alte inscrisuri…)”.

Deci, au intocmit un raport contabil fara a avea … evidenta contabila!!

Al doilea si al treilea, primul fiind denumit „preliminar”, au fost dispuse prin doua ordonante de catre procuror DEACONU GILUELA de la DNA Ploiesti. Au fost efectuate de specialistul SPALATELU CRISTIAN DORU din cadrul DNA si il contrazice pe primul in proportie de 90%.

S-au fixat obiective cu o evidenta incalcare a prezumtiei de nevinovatie, cu o tinta clara la care sa se raporteze specialistul, respectiv i s-a sugerat ca operatiunile financiare pe care urmeaza sa le analizeze au un „caracter nereal”, sunt fictive.

De retinut: La finalizarea Rechizitoriului, prejudiciul a fost diminuat la 200.000 euro (nici aceasta suma nefiind reala), iar acuzatia de spalare a banilor a disparut dintre capetele de acuzare!!!

Exactitatea acestui mijloc de proba este pusa la indoiala prin modul de formulare a obiectivului constatarii, care este redundant, fiind evident ca activitatile se refera la operatiuni financiare. Autorii, specialisti antifrauda in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti sau DNA, sunt sub indrumarea, subordonarea si controlul parchetelor, adica au o lipsa evidenta de independenta care constituie o suspiciune rezonabila pentru a caracteriza, fara teama de a gresi, aceste constatari ca fiind subiective (a se vedea si Decizia nr. 18/2008 a Curtii Constitutionale a Romaniei) si contradictorii, cel putin sub aspectul cuantumurilor sumelor pe care acestia le califica a fi prejudicii sau, si mai grav, spalare de bani.

In principal insa, critica se bazeaza pe metoda de realizare a analizei, enuntata chiar de specialistul antifrauda SPALATELU al PCA Ploiesti, la pagina 1 din Raportul preliminar: „analiza prin sondaj.

Asadar, nu a fost evaluata intreaga evidenta contabila a celor doua societati in perioada de referinta (2012-2014), impreuna cu rulajele bancare efectuate pe toate conturile detinute, specialistul emitand doar „suspiciuni rezonabile”. Nici pana astazi nu s-a efectuat o expertiza judiciara in domeniul financiar contabil.

Administratorii firmelor nu am fost citati pentru a participa la procedura stabilirii obiectivelor sau, ulterior, la punerea in discutie a concluziilor si la formularea de obiectiuni.

Baza legala a Rapoartelor de constatare a fost OUG nr. 74/2013, art. 3, art. 4, alin. 11 si 12 si art. 5, alin. 2 din Metodologia comuna nr. 1492/I/1/2014.

Rapoartele au, in realitate, un singur obiectiv (nu 3, cate sunt enumerate in preambul), respectiv identificarea operatiunilor financiare si o singura directie ordonata specialistilor: sa consemneze ca operatiunile financiare AU CARACTER NEREAL si ca unele firme au „UN COMPORTAMENT FINANCIAR INADECVAT” (sic!) acesta fiind ultimul pas care-i permite „specialistului” DNA, SPALATELU, sa plonjeze in concluzia ceruta de procurorul DNA, calificandu-le – cu o lejera lipsa de responsabilitate si profesionalism – a fi „DE TIP FANTOMA”, denumire ata de dragă unora (prin acestea incalcandu-se, din nou, prezumtia de nevinovatie).

Acuzarea a ocultat sau a lipsit de transparenta modul de efectuare a constatarilor si concluziile acestera. De altfel, nici nu s-a putut cunoaste si stabili daca specialistii erau sau nu incompatibili.

Intrand pe fond, trebuie subliniat ca specialistii nu au descris operatiunile, metodele, programele si echipamentele folosite, contrar obligatiilor care le reveneau potrivit art. 181, indice 1, alin. 2 C. Pr. pen. Mai mult, nu se precizeaza si, deci, nu stim daca specialistilor le-a fost pus la dispozitie continutul dosarului pentru a avea o imagine de ansamblu, sau pentru a studia anumite materiale / parti din dosar ori pentru a vedea, macar, explicatiile inculpatului sau ale administratorilor firmelor. Nu avem niciun argument pentru care s-a apelat la aceste constatari, deoarece nu s-a precizeaza daca exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau daca era o urgenta (si in ce constau acestea).

Raspunsurile de la obiectivele 2 si 3 sunt artificiale in primele trei Rapoarte, bazate pe date nereale si fara fundamentare, numai prin interpretarea unor date informatice gestionate de ANAF. Este evident ca acuzarea a urmarit incalcarea dreptului la aparare, a principiului prezumtiei de nevinovazie si al echitatii.

Rapoartele au fost contestate la 02.12.2015, iar acuzarea avea obligatia sa dispuna o expertiza judiciara (art. 172, alin. 12 C. pr. pen.), ceea ce nu s-a intamplat.

Desi perioada verificata prin Raportul SPALATELU este 2010-2014, s-au omis (paginile 4-30 din Raport) cei patru ani (2010 – 2014) pentru 10 (zece firme partenere), toate fara explicatie. Sub acest aspect, Raportul este INCOMPLET.

La Obiectivul 2 se consemneaza concluzii dubitative (vezi pagina 54 din Raport), iar Obiectivul 3 incepe direct cu concluzia ca „exista suspiciunea rezonabila…”! (Raportul final SPALATELU).

Partea finala a aceluiasi Raport (consecinte fiscale) – paginile 56-58 si concluziile (paginile 58-60) contin evidente aspecte subiective, ca de exemplu criteriile interpretate intr-o maniera pur personala de specialist pentru a caracteriza unele firme ca fiind „fantoma”, in conditiile in care cele 14 societati comerciale mentionate in Raportca „furnizori” in perioada 2011-2014 pentru achizitiile ”Z” si ”X” erau inregistrati la Oficiul Registrului Comertului (de la care s-au solicitat si depus la dosar fisa „Informatii de baza”) si in baza de date a ANAF, in Registrul contribuabililor, iar la data achizitiilor nu erau dizolvate, lichidate sau radiate.

Si mai interesant este ca SPALATELU anexeaza doar file din Registrul de casa pe III 2013 (”Z”) si pe III si V 2013 (”X”), confuzia adancindu-se si demonstrand insuficienta probelor avute in vedere de specialist, precum si, pe cale de consecinta, arata limitele evidente ale constatarii, cat si caracterul pro causa.

Principiul arhicunoscut, „in dubio pro reo” (art. 4, alin. 2 C. pr. pen.), ar fi trebuit sa-i nasca probleme deontologice si procedurale procurorului de caz, dar cum si DEACONU GILUELA si ONEA LUCIAN, colegii lui NEGULESCU MIRCEA, aveau cel mai scazut nivel tot la capitolul moralitate profesionala, evident ca Rechizitoriul a plecat catre instanta bazandu-se pe astfel de constatari.

Prezenta critica este sintetica, sumara, in instanta de judecata inculpatul urmand a o dezvolta si a propune admiterea probei cu efectuarea unei expertize tehnice judiciare in domeniul financiar contabil si al activitatilor economico-financiare derulate de firmele incriminate in Rechizitoriu.

Cu privire la RAPORTUL DE CONSTATARE PRIVIND ACHIZITIILE PUBLICE REALIZATE DE POLITIA LOCALA PLOIESTI IN PERIOADA 2012-2014 al specialistului TULEA SILVIU VLADIMIR din cadrul DNA – Serviciul specialisti:

Baza legala: art. 172, alin. 7 C.P.P., art 181 indice 1 CPP, Ordonanta nr. 190/P/12.08.2015, completata cu Ordonanta cu acelasi nr. din 12.10.2015.

Desi primul text se refera la „domenii strict specializate”, din Raport nu rezulta ca specialistul DNA sa fie specializat pe achizitii publice. Textul mai precizeaza ca Raportul este o „opinie”, iar specialistului ii sunt ablicabile dispozitiile referitoare la martor (art. 114-123 CPP). De asemenea, Raportul nu cuprinde descrierea metodelor, programelor si echipamentelor utilizate in realizarea constatarilor si concluziilor, asa cum cere art. 1811, alin. 2 C. pr. pen., imprejurare care confera raportului un caracter mai putin stiintific decat unui unui raport de expertiza efectuat in baza art. 172, alin. 1- 6 C. pr. pen.

Obiectivul stabilit prin Ordonanta: „Analiza achizitiilor efectuate de Politia Locala Ploiesti, reprezentata de directorul general Toader Cristinel, in perioada 2012-2014, de la un nr. de 17 agenti economici”. Obiectivul este formulat generic, deci fara o nota distinctiva, contrar dispozitiilor art. 172, alin. 6, conform caruia trebuie sa se indice faptele, imprejurarile care trebuie clarificate si evaluate (vezi si art. 172, alin. 9 C. pr. pen.)

Se mentioneaza ca perioada cercetata este 2012-2014, desi inculpatul TC a preluat functia de director general in 10 august 2012, a fost trecut pe functie de director general adjunct in februarie 2015 si a fost suspendat din aceasta functie la 11 mai 2015.

Astfel, in mod gresit s-a retinut raspunderea directorului general pentru intregul an 2012, deoarece acesta a preluat functia la 10.08.2012 (lunile I-VII fiind total necunoscute managerului sub aspectul achizitiilor). Pe de alta parte, Planul de achizitii pe 2012, a fost aprobat in 2011, iar cel pe 2013, pana in august 2012, pe cale de consecinta si contractele fusesera deja incheiate (e. g. SC DES LOGISTICS SRL, cu toate cele patru contracte incheiate si executate sub vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti). A se vedea si filele 23-24, total achizitii nelegale in 2012: 245.612 lei, fara TVA, de care este facut raspunzator tot fetisul lui Portocala!!.

Mai mult, toata activitatea legata de achizitii era realizata de o comisie, iar hotararile acesteia erau puse in aplicare de compartimentele Achizitii publice, Contabilitate, Administrativ, Juridic-Contracte-Proceduri etc., directorul general semnand, la final, contractele rezultate, avand la baza toate semnaturile specialistilor de mai sus.

Tot ca raspuns la obiectivul stabilit prin Ordonanta, „specialistul” DNA utilizeaza sintagma „urmare analizei documentelor aflate la dosar”, nerezultand de nicaieri care sunt acestea. „Marele specialist” conchide cu rapunderea inculpatului, director general, „ordonator tertiar de credite”, desi prin Ordonanta de extindere a urmaririi penale din 20.11.2015, procurorul de caz, autor al Rechizitoriului, a stabilit ca inculpatul avea calitatea de … utilizator de credite bugetare ca „ordonator secundar de credite”.

Din cap. III„Prezentarea Politiei Locale Ploiesti”, se observa ca „specialistul” nu a studiat si nu cunoaste toate actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea politiei locale (facand referire doar la Legea nr. 155/2010). De aceea, nu cunoaste cui ii este subordonat serviciul public de interes local numit Politia Locala Ploiesti, lasand sa se inteleaga ca se subordoneaza Primarului, desi, in realitate, este in subordinea Consiliului Local Ploiesti (art. 1, alin. 1 din HCL nr. 347/28.09.2012) si doar directorul general isi indeplineste atributiile in mod nemijlocit sub autoritatea si controlul Primarului (art. 27 din HCL nr. 347/2012).

Este, deci, inacceptabil ca pe aceasta interpretare procausa si in acelasi timp pe o fractura logica, expertul si procurorul sa se bazeze in a-i aduce acuzatii unui functionar public cu functie de conducere de prejudiciere a Politiei Locale Ploiesti si sa se stabileasca cuantumul prejudiciului (a se vedea Raportul Tulea Vladimir Silviu, filele 4 si 187 si Rechizitoriul procuroarei DEACONU GILUELA, filele 21, 32 si 124 alin. final).

La filele 110-117, in Raportul specialistului DNA si in Rechizitoriu, la filele 76 -81, se constata, in contextul confuziei sus explicate, o eroare comuna: Politia Locala Ploiesti (PLP) ar avea statut de compartiment functional in cadrul aparatului de specialitate al Primarului !

Halal sa va fie, anchetatorii lui peste prajit, fiert si afumat!

PLP este o institutie publica de interes local, cu personalitate juridica, in sistemul administratiei publice locale, in subordinea Consiliului Local Ploiesti. Seful si un adjunct al PLP sunt numiti prin HCL, nu prin Dispozitie de Primar.

Personalul PLP beneficiaza de un statut legal special, iar infiintarea, organizarea / reprganizarea si functionarea PLP se face prin HCL, cu avizul obligatoriu al ANFP.

PLP nu face parte parte din aparatul propriu al autoritatii publice reperezentate de Primar, aparat care desfasoara activitati de secretariat, administrativ, gospodarire, intretinere, deservire, paza, protocol etc., ci are atributii si desfasoara activitati in scopul realizarii prerogativelor de putere publica exercitate de Consiliul Local.

Gestionarea activitatii operative a PLP se face de directorul general asistat de un adjunct, iar Organigrama (aprobata de Consiliul Local cu avizul ANFP) cuprinde 240 posturi, din care 176 functii specifice de politist local cu statut special, diferit de statutul personalului din aparatul propriu al Primarului sau compartimentele subordonate acestuia.

La cap. IV, filele 8-13, „Verificari anterioare efectuate in cauza”,asa zisul specialist DNA demonstreaza, inca o data, ca nu cunoaste semnatica unor notiuni si nici propriile atributii, atunci cand invoca acte de control/audit ale Camerei de Conturi Prahova care privesc anii 2010-2012, cand T.C. nici nu era director general, sau Auditul Primariei care vizeaza aceeasi perioada. Oricum, aceste acte nu s-au efectuat „in cauza”, respectiv in dosarul parchetului, fiind elementar de stiut semnificatia juridica a cuvantului cauza, ca temei juridic al unei actiuni sau, in sens larg, proces, litigiu, pricina. Mai mult, si la cap. VII„Mentiuni”,specialistul recidiveaza si invoca unele constatari ale „organului de audit intern al Primariei Ploiesti”, despre care nu exista la acel moment nicio certitudine privind concluziile finale, din moment ce materialul este intitulat PROIECT DE RAPORT DE AUDIT …”, ignorand, din nou, ca este vizata vechea conducere a Politiei Locale Ploiesti.

La cap. V „Prezentare agenti economici” specialistul a analizat raporturile contractuale ale Politiei Locale Ploiesti cu 17 agenti economici, dar procurorul a retinut in Rechizitoriu doar 15. Nu exista o explicatie pentru aceasta situatie. De adaugat, in alta ordine de idei, ca nu exista niciun text de lege explicit care sa prevada obligatia privind declararea sarcinilor fiscale sau a platilor catre bugetul de stat in cazul celor 17 (15) societati comerciale furnizoare de produse, lucrari sau servicii.

In cap. VI „Achizitii efectuate, Acte normative incidente in cauza” se includ, in mod nejustificat in sfera de raspundere a inculpatului vanat de ”Zdreanta”, raporturile contractuale de achizitii bunuri si servicii cu furnizorii: SC RINN SRL, SC ARENA AUTO SRL, SC DES LOGISTIC SRL, SC FLIMAD SRL si SC SERVICES AUTO SERUS, desi contractele au fost incheiate si executate anterior numirii inculpatului in functia de director general al institutiei, sau doar partial executate dupa 10.08.2012, pe baza procedurilor de achizitii derulate sub vechea conducere. De altfel, achizitiile realizate in 2013 provin din aceleasi contracte anterioare.

Rezulta ca numai pentru perioada 2012-2013, inc. este facut responsabil pentru suma totala 1.079.797,86 lei – 245.612 lei fara TVA (anul 2012) si 834.185, 86 lei.

La cap. VIII „Atribuirea contractelor”,„specialistul” – desi constata ca majoritatea contractelor de achizitii nu este semnata de directorul general, mentionand singur ca sunt semnate „pentru” – nici la finalul capitolului (filele 116-117) si nici la finalul Raportului (filele 192-193), nu identifica persoana / calitatea functionarului public care a semnat „pentru”, ci, cu rea credinta, neintemeiat, consemneaza cum i-a cerut pseudo-procurorul Negulescu: ca raspunderea revine directorului general T.C.

Asta inseamna sa nu dai doi bani pe Justitie!!.

Raportul mai concluzioneaza ca T.C. a obtinut pentru sine si pentru agentii economici „un folos necuvenit in suma de 571.162,34 lei”, cu trimitere la Anexa 24 unde este nominalizat cu suma de 1.300 lei (288 euro), ceea ce ofera, la o prima citire, impresia unei batai de joc la adresa infaptuirii actului de justitie.

La filele 53 -113 din Raport, sunt exemplificate 64 de acte de achizitii si proceduri nesemnate de T.C.

Oricum, potrivit unei recente Decizii a CCR, rapoartele de constatare ale specialistilor ANAF nu mai sunt recunoscute a fi probe, deoarece aceste stranii personaje sunt incompatibile si lucreaza la acelasi prost stapan: Statul Roman!! (Cristina T).

 

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din București

Exclusiv8 ore inainte

Un nou caz “Caracal” la Mizil/POLIŢIA ORAŞULUI MIZIL controlata de gruparile de crima organizata/ Violuri musamalizate si dosare fabricate

Procurorul Mircea Negulescu a declarat luni, 23.10.2017, la Înalta Curte de Casație și Justiție, că „a fugit de acasă” împreună...

Exclusiv2 zile inainte

PROMO/Un militian din cadrul IPJ Prahova camatar, cu drogurile in “nari” si sifonarea datelor catre clanurile mafiote si retelele de prostitutie

După ce anul trecut si in acest an primarul Adrian Dobre a avut libertatea să se ocupe de bunăstarea angajaţilor...

Eveniment2 zile inainte

Cercei copii – Cum sa ii alegi?

Nu doar materialului ar trebui sa-i acorzi atentie atunci cand alegi cercei copii. Decoratia nu trebuie sa fie prea grea, deoarece o...

Exclusiv3 zile inainte

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (IV)

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii: procurorul NEGULESCU MIRCEA procurorul Onea...

Exclusiv3 zile inainte

Pantofii cu varful patrat sunt principala tendinta de încaltaminte din vara anului 2019

Cand credeam ca moda anilor 90 a apus, designerii ne-au uimit din nou dandu-si frau liber imaginaţiei si impanzind catwalk-ul...

Exclusiv3 zile inainte

Istoria celor mai cunoscute jocuri de noroc

Jocurile de noroc sunt printre cele mai vechi practici din lume cand vine vorba despre sporirea venitului printr-o forma sau...

Exclusiv4 zile inainte

Lotul de JUDO PETROLUL 1983-1986 FELICITA echipa de medici Dr. Dan Ioan Mihalache si Dr. Doru Stoian, din cadrul SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA PLOIESTI PRAHOVA

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei...

Eveniment4 zile inainte

„TOTUL PENTRU SPORT, TOTUL PENTRU TINEri!”, a fost motto-ul AJCSPH cu ocazia disputarii Trofeului Tineretului

In perioada 12 – 16 august 2019 s-a desfasurat la Constanta Trofeul Tineretului, o serie de competitii sportive la care...

Exclusiv5 zile inainte

Procuroarea activista, pupici cu lipici. Show total la volan! (Video)

Cotidianul a descoperit un nou exemplu de „asa nu” in randul procurorilor! Si Doamne fereste ce exemplu! Este vorba despre...

Exclusiv6 zile inainte

Procuror DNA, amenințat de șeful Poliției!

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei...

Viața în BucureștiO săptămână inainte

Vrei un calculator personalizat? Începe să-l construiești după bunul plac!

De ce dorești să construiești propriul calculator? Răspunsurile sunt foarte variate. Dacă puterea unui laptop nu te mulțumește și dacă...

ExclusivO săptămână inainte

Un fost sef STS, sefi si politisti locali din Politia Locala Ploiesti sunt acuzati de inducere în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă

Nu ne vom referi in acest articol despre vizita celor de la DIICOT ST Ploiesti efectuata ieri la sediul Politiei...

ExclusivO săptămână inainte

IN TENEBRELE JUSTITIEI „INDEPENDENTE”, DESFIINTATI DNA-ul!!!

In Octombrie 2014 am plecat la Paris, pentru un examen medical, la Spitalul American, precizeaza fostul sef SPP,Dumitru Iliescu. Doar...

ExclusivO săptămână inainte

Editorial/Ne plîngem că Statul nu are autoritate. Din nefericire așa este

Cerem redeschiderea dosarului minorelor,  eleve de liceu, din Drobeta Turnu Severin,  care a fost musamalizat de DIICOT Craiova, în care...

Afaceri2 săptămâni inainte

Agro Montana, distribuitorul tau self service

Inca de la infiintare si pana in prezent, pe parcursul celor aproximativ 4 ani, ne-am canalizat atentia catre producatori de...

Exclusiv2 săptămâni inainte

SRI, STS, Telekom si demersurile aflarii identitatii fiecarei persoane ce doreste sa utilizeze o cartela prepaid

Revenind la proiectul de OUG pentru modifcarea unor norme juridice in domeniul comunicatiilor electronice, in speta data a localizarii unui...

Știrea Zilei