Ce s-a ales din plaja milionarilor de la Caelia Mamaia!
Gunoaie, șobolani si pericol iminent de incendiu la 2 metri de complexul Caelia din stațiunea Mamaia! Tot dezastrul ce se regăsește acum la fața locului este creat de Alexandru Sautner, noul jurat de la emisiunea ”Chefi la Cuțite”.
Acesta a administrat restaurantul de pe plaja Caelia pâna anul trecut, după care l-a lăsat în paragină și mizerie, iar acum refuză să curețe locația și să elibereze spațiul ocupat ilegal.
Cine este Chef Alexandru Sautner?
Alexandru Sautner, în vârstă 55 de de ani, este unul dintre cei patru chefi de la celebra emisiune ”Chefi la Cuțite” de la Antena 1, noul sezon 2024.
Acesta este fondatorul Gioelia Cremeria, o retea de gelaterii italiene cu 14 locații deschise în România și a restaurantului Oliveto by Caelia, restaurant situat în zona de nord a Capitalei.
Acesta a preluat de la cunoscutul fotbalist Ciprian Marica locația din stațiunea Mamaia fiind asociat cu Carla Corb. Firma lui Ciprian Marica SC Caelia Mamaia SRL a fost obiectul unui proces intentat de către Apele Române ANAR-ABADL care a cerut „obligarea pârâtei la desființarea construcțiilor provizorii de tip beach-bar şi dotări plajă, în suprafaţă de 1483 mp“, adică exact suprafața de teren pe care Alexandru Sautner a continuat bussines-ul început de Ciprian Marica.
Magistrații Secției Civile a Judecătoriei Constanța au anulat cererea de chemare în judecată formulată de ANAR-ABADL în dosarul ce avea ca obiect autorizare desființare lucrări (legea 50/1991), în contradictoriu cu firma Caelia Mamaia SRL.
Ciprian Marica s-a retras din firma Caelia Mamaia SRL, hotărârea fiind luată pe 10 iulie 2023 și publicată în MOf Nr. 3828 din 29 august 2023.
Potrivit termene.ro, platformă consultată pe 1 septembrie 2023, Caelia Mamaia SRL București a fost înființată în anul 2013, are sediul social în București, pe Calea Dorobanților, nr. 103-105 și se ocupă de restaurante.
Până în luna iulie 2023, asociați au fost Ciprian Andrei Marica și Alexandru Sautner, ultimul fiind și administratorul firmei.
Pe 30 iunie 2023, Vergil Chițac, primarul Constanței, a semnat dispoziția privind încetarea valabilității autorizației de funcționare nr 540/3.08.2015, modificată prin autorizația de funcționare nr 540/21.06.2019 pentru desfășurarea activității de alimentație publică emisă pentru societatea Caelia Mamaia SRL!
În prezent, societatea care deține fosta firma Caelia Mamaia SRL este deținută de SC Indoa Events&PR SRL Ilfov, reprezentată de Carla Corb, și de Alexandru Sautner, iar administrator este Carla Corb. Numele lui Alexandru Sautner figurează și în Conprod Hald SRL Mehedinți, Gioelia SRL Ilfov și Oliveto Fa SRL Ilfov.
Ce a reușit sa facă aceste domn care pozează la televizor într-un formator de opinie și model de urmat:
– A construit ilegal pe plajă în loc de 100 mp autorizați – 1000 mp.
– A blocat accesul locatarilor si turiștilor pe plaja Caelia iar acum a lăsat o mizerie de neimaginat și clădirile în paragina, nemaipunând la socoteală că totul este la doar o scânteie pentru a porni un incendiu de proporții.
Cum poate un astfel de om sa fie model pentru milioane de telespectatori, când el a plecat de la o afacere de pe plaja din Mamaia, lăsând o adevărată bombă ecologică, un adevărat focar de infecție care pune în pericol clădiri, localnici ,turiști !
Nu știm cine îl ține în brate pe acest individ, dar vom reveni cu detalii incendiare atât despre el cât și despre protectorii lui!
Este posibil ca angajați ai DRPCIV (Permise și Înmatriculări Auto), împreună cu angajați ai Registrului Auto Român, să fi înmatriculat un număr mare de autovehicule furate, în cunoștință de cauză.
Este posibil ca autovehiculelor de la punctul 1 să le fi fost schimbată culoarea înainte de comercializare.
Este posibil ca un număr semnificativ de angajați ai Registrului Auto Român să fi emis certificate de autenticitate pentru autovehicule furate, în perioada prevăzută de lege.
Este posibil ca Registrul Auto Român să fi autorizat un număr semnificativ de service-uri auto care nu îndeplineau normele.
Este posibil ca legislația României să nu acopere satisfăcător problemele din domeniul tranzacțiilor auto legale/ilegale.
Este posibil ca, în târgul auto Vitan-Bârzești și în alte târguri auto din țară, să se fi vândut, de-a lungul timpului, un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Este posibil ca pe site-urile de anunțuri, de pe internet, să se fi vândut un număr semnificativ de autovehicule furate, cu acordul benevol al conducerii Poliției Române.
Într-o Românie în care fiecare scrutin electoral pare o ruletă rusească, Călin Georgescu a devenit un personaj aparte pe scena politică. Suveranist autoproclamat și un critic vocal al influențelor externe, Georgescu a reușit să atragă atenția prin declarații care, dacă nu ar fi periculoase, ar putea trece drept umor absurd. Între promisiunile unei Românii independente și criticile la adresa Uniunii Europene și NATO, discursurile sale par să fie exact genul de „soluții” care fac Moscova să privească spre București cu zâmbetul pe buze.
Uniunea Europeană, dușmanul „suveranității”
Călin Georgescu nu ratează nicio ocazie să critice Uniunea Europeană, instituția care, între altele, a pompat miliarde de euro în dezvoltarea infrastructurii și economiei românești. „Uniunea Europeană este o închisoare economică pentru România,” a declarat Georgescu, ignorând că acea „închisoare” a deschis piețele occidentale pentru companiile și produsele românești.
Această retorică anti-UE devine cu atât mai contradictorie atunci când Georgescu vorbește despre dezvoltarea agriculturii și a economiei locale. Într-o frază laudă „potențialul nostru agricol imens”, dar omite să menționeze că fondurile europene au finanțat modernizarea agriculturii românești, iar accesul la piața europeană asigură vânzarea acestor produse. În viziunea lui Georgescu, însă, aceste beneficii ar trebui înlocuite cu un „model propriu”, care, desigur, nu este explicat niciodată concret.
NATO, inamicul invizibil
Criticile lui Georgescu nu se opresc la Uniunea Europeană. NATO devine ținta perfectă într-un discurs care seamănă mai degrabă cu un ecou al propagandei de la Kremlin decât cu o analiză realistă. „România nu este protejată de NATO, ci transformată într-un avanpost al intereselor străine,” spune el. Acest „avanpost”, însă, este ceea ce împiedică trupele ruse să-și încordeze mușchii la granița noastră estică. Însă pentru Georgescu, această „dependență” este inacceptabilă, chiar dacă alternativa implică vulnerabilitate strategică totală.
Economia „independentă”: o rețetă pentru dezastru
Planul lui Georgescu pentru economia României este, de asemenea, o mostră de idealism izolaționist. El susține că țara noastră ar trebui să se bazeze exclusiv pe resursele proprii, respingând ceea ce numește „colonialismul economic” al marilor corporații. Problema cu această viziune? România este deja integrată profund în lanțurile economice globale, iar ieșirea din acest sistem ar însemna un colaps economic rapid.
Mai mult, discursurile sale ignoră că o mare parte a economiei românești funcționează datorită investițiilor străine, în special ale companiilor europene. În viziunea sa, aceste investiții par să fie o problemă, dar nu există o soluție clară pentru ce ar înlocui acești investitori. Poate doar o „colaborare strategică” cu estul, deși această sugestie este lăsată să plutească vag în discurs.
Suveranitatea paradoxală și zâmbetul Moscovei
În timp ce Călin Georgescu promite o Românie „independentă”, discursurile sale par să fie mai degrabă o pledoarie pentru izolarea țării. Fiecare critică la adresa Uniunii Europene și NATO subminează poziția strategică a României și, în mod ironic, o apropie de brațele deschise ale Moscovei. Această „suveranitate” este, de fapt, o fantezie periculoasă care ar transforma România dintr-un partener respectat într-un pion vulnerabil.
Moscova nu are nevoie să trimită trupe sau să pornească propagandă agresivă atunci când lideri precum Georgescu promovează din interior o retorică anti-occidentală. Dacă acest tip de discurs va câștiga teren, Moscova nu doar că va zâmbi, ci va râde cu poftă. România ar deveni nu un stat suveran, ci unul izolat și slab, exact ce și-ar dori orice mare putere interesată de influență în regiune.
Întrebarea care rămâne
În fața unor asemenea declarații și planuri, întrebarea nu este dacă România poate supraviețui unui lider precum Călin Georgescu, ci dacă este dispusă să-și riște viitorul pentru o viziune care nu pare să aparțină intereselor naționale, ci mai degrabă celor care privesc spre București dinspre Est. Fiecare promisiune de suveranitate făcută de Georgescu este o invitație deschisă la vulnerabilitate, iar Moscova știe asta foarte bine.
România, țara unde fiecare plai este o poezie, pare să fi devenit și țara unde fiecare scobitoare devine o dramă națională. Într-o epocă în care liderii ar trebui să discute despre tehnologie, inovație și competitivitate globală, candidatul Călin Georgescu ne propune o întoarcere la rădăcini – la propriu și la figurat. Problema scobitorilor, pe care o consideră un simbol al colapsului nostru economic, este însă doar vârful aisbergului în viziunea domnului Georgescu, care promite salvarea României printr-un suveranism de inspirație estică.
Scobitori, suveranism și extreme drepte
„Cum să nu producem nici măcar o scobitoare?” se întreabă retoric Călin Georgescu, făcând din acest banal obiect un manifest împotriva Uniunii Europene și a „colonizării economice” a României. Discursul său, de un populism savuros, identifică Uniunea Europeană și NATO drept cauzele tuturor relelor, promovând o economie autarhică și izolată. Într-un context global, însă, această teorie are mai multe găuri decât un brânzet elvețian. România este al cincilea exportator de grâu din lume și un important producător de mașini, dar aceste detalii sunt omise. De ce? Pentru că în narativul domnului Georgescu, „străinii” sunt întotdeauna vinovați.
Atitudinea pro-Putin, evidentă în numeroasele sale declarații, confirmă o fascinație periculoasă pentru regimurile autoritare. În timp ce România beneficiază de sprijinul NATO și al UE pentru securitatea și dezvoltarea sa, Georgescu visează la un parteneriat strategic cu Moscova, oferind o retorică anti-occidentală care aduce aminte de extrema dreaptă interbelică. „Independența națională” despre care vorbește riscă să fie, în realitate, o dependență față de Kremlin.
Economia scobitorilor sau utopia izolaționismului
Dacă Călin Georgescu ar ajunge președinte, economia României ar putea intra într-o perioadă de profundă incertitudine. Ideile sale despre reindustrializare și revenirea la producția locală ignoră interdependența economică modernă. Într-o lume globalizată, crearea de scobitori nu este un indicator de succes economic, ci un nonsens.
În plus, viziunea sa nu include niciun plan concret pentru investiții, educație sau digitalizare, ci doar un discurs romantic despre „țărănimea pură” și „pământul nostru”. Acest suveranism retrograd riscă să aducă țara într-un izolaționism economic care ar putea paraliza comerțul și inovația.
Anti-NATO și anti-UE: Pericolul unui viitor incert
Georgescu își dorește o Românie „suverană”, dar refuză să vadă realitatea secolului XXI. Retorica sa anti-NATO și anti-UE este îngrijorătoare, în condițiile în care aceste instituții garantează nu doar securitatea țării, ci și accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltare. Susținerea sa voalată pentru ideologii pro-legionare nu face decât să sublinieze caracterul extremist al viziunii sale.
În concluzie, candidatura lui Călin Georgescu nu este despre scobitori sau despre suveranism, ci despre un plan periculos care ar putea arunca România într-un haos economic și politic. Sub masca unui patriotism aparent, se ascunde o agendă care amenință să transforme țara într-un stat izolat, prizonier al unor fantasme de altădată. România nu are nevoie de scobitori. Are nevoie de lideri care să construiască un viitor solid, nu să îl demoleze.