Social
40% dintre românii din diaspora vor să investească în România – un potențial uriaș pentru dezvoltarea economică
O nouă cercetare RePatriot arată tendințele care definesc relația românilor plecați cu țara
Conform celui mai recent sondaj realizat de RePatriot în rândul românilor care trăiesc în afara granițelor, interesul pentru investiții în România rămâne ridicat, în ciuda provocărilor semnalate de diaspora în relația cu statul român. Studiul, desfășurat în septembrie – octombrie 2025, arată că 4 din 10 români plecați își doresc să investească în țara natală, în special în domenii cu potențial major de creștere și relevanță globală.
Sondajul, realizat cu participarea românilor din peste 20 de țări, surprinde dinamica complexă a relației cu România: chiar dacă mulți respondenți declară că s-au adaptat foarte bine în țările gazdă, atașamentul față de țară rămâne puternic. Obiceiurile românești, consumul de produse din România și sprijinul financiar pentru familie continuă să fie elemente definitorii pentru o parte importantă a diasporei.
Tendințele legate de revenirea în țară și percepția asupra evoluției României
Românii stabiliți în Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Olanda și Marea Britanie sunt printre cei mai deschiși la ideea revenirii, în timp ce cei din SUA, Canada, Franța și Elveția sunt mai rezervați, invocând stabilitatea profesională și administrativă din țările de adopție.
Chiar dacă procentul celor care intenționează să se reîntoarcă definitiv a scăzut la 29%, tot mai mulți consideră nivelul de trai din România un motiv realist pentru revenire. Procentul a urcat la 52% în 2025, de trei ori mai mult față de 2015, semn că percepția privind evoluția țării se schimbă în mod consistent.
Totodată, 52% dintre românii din Statele Unite, Elveția, Germania sau Irlanda percep evoluția României ca fiind una pozitivă, ceea ce creează un climat de încredere ce poate susține investițiile și implicarea comunitară în anii următori. Datele arată un interes constant al diasporei pentru situația din țară, dar și o polarizare mai accentuată a percepțiilor în funcție de țările în care trăiesc românii din străinătate.
Unde ar investi românii din diaspora: domenii cu impact direct în comunități
Domeniile către care se îndreaptă cel mai mult intențiile de investiții includ agricultura, tehnologia (în special AI și IT), sănătatea, turismul, educația, imobiliarele și industriile creative. Preferințele indică interes atât pentru sectoarele tradiționale, cât și pentru industrii emergente precum inteligența artificială sau cercetarea științifică.
Este vizibil și apetitul pentru investiții antreprenoriale cu impact local — procesarea produselor alimentare, serviciile de ospitalitate, activitățile culturale și inițiativele sociale — semn că mulți români din diaspora văd în România un loc în care pot contribui concret la dezvoltarea comunităților.
În același timp, participanții la sondaj semnalează dificultăți persistente în relația cu instituțiile românești. Birocrația, lipsa de informații coerente și distanța administrativă sunt menționate frecvent ca bariere în menținerea unui contact constant cu România. Relațiile cu autoritățile române sunt ocazionale, deși mulți și le-ar dori mai frecvente, conștienți că ele contribuie la o mai bună integrare și la păstrarea identității românești. Nevoia unor relații autentice cu instituțiile statului, bazată pe respect, implicare, reprezentare reală, nu doar pe promisiuni electorale, este exprimată de cei mai mulți participanți la sondaj. Doar 36% dintre respondenți declară că fac parte dintr-o comunitate românească locală, procent care subliniază nevoia tot mai mare de conectare, apartenență și dialog.
Totuși, românii din diaspora continuă să păstreze legături culturale și familiale solide. 73% trimit bani acasă, iar consumul de produse românești rămâne ridicat în țări precum Irlanda, Marea Britanie, Canada și Spania. Evenimentele culturale, tradițiile și sărbătorile rămân repere importante pentru viața comunitară, iar ele exprimă relația afectivă a diasporei cu România, pe care și-o doresc tot mai întărită pe măsură ce trec anii.
Rezultatele sondajul se pot vedea integral în prezentarea de aici: https://bit.ly/prezentare-sondaj-2025.
”Deși se simt bine integrați în țările gazdă, s-au înrudit cu persoane din alte etnii și petrec ori fac afaceri și vacanțe cu oameni din populațiile majoritare, cei mai mulți se identifică cu valorile românești și își doresc să le conserve prin implicarea în proiecte dedicate diasporei. Vor să existe o strategie a statului pentru a-i repatria, a-i ajuta în caz de pensie ori de deces, vor mai multe schimburi de experiență și know-how, vor angajați la ambasade și la consulate mai puțin indolenți, leneși sau plictisiți, vor să fie implicați în reconstrucția României, vor să fie promovați în țară și să li se recunoască meritele și performanțele. Le lipsesc umorul românesc, ospitalitatea, muzica, folclorul, căldura relațiilor interumane, mâncărurile și băuturile tradiționale, petrecerile și obiceiurile de sărbători, locurile copilăriei și persoanele dragi lăsate acasă”, declară sociologul Bruno Ștefan, unul din coordonatorii sondajului.
Cercetarea RePatriot oferă o imagine asupra unei diaspore active, conectată emoțional la România și interesată să contribuie prin investiții, implicare socială și păstrarea identității culturale. RePatriot continuă să dezvolte programe dedicate românilor din afara granițelor, pentru a încuraja participarea lor la dezvoltarea țării, prin inițiative economice, educaționale și comunitare.
„De peste 10 ani lucrăm la refacerea țesăturii de încredere între românii de pretutindeni și România, pentru a avea o țară mai bună pentru noi și urmașii noștri. Rezultatele acestei cercetări arată că românii plecați nu au rupt legătura cu țara, și dorința lor de a investi este o resursă importantă pentru dezvoltarea României. Diaspora ne transmite atât speranțe, cât și nemulțumiri. Studiile sociologice, discuțiile directe, conferințele fundamentează proiectele comune de afaceri și culturale, iar determinarea și acțiunile generoase ale membrilor comunității Repatriot sunt o bază solidă pentru a avea o Românie mai bună, din care românii să nu trebuiască să mai plece din motive economice sau politice.”, declară Marius Bostan, antreprenor în serie și inițiator Repatriot.
Mulți românii ar dori să revină acasă dar într-o Românie mai bună
Într-o lume tot mai globalizată, unde milioane de români au ales să-și construiască vieți noi peste hotare, un studiu recent realizat de RePatriot în 2025 relevă o realitate plină de nuanțe: legătura cu România rămâne profundă și vibrantă, iar dorința de revenire acasă nu s-a stins, ci doar așteaptă condițiile potrivite. Deși doar 29% dintre cei peste 1.000 de respondenți din diaspora declară ferm că plănuiesc să se întoarcă definitiv, cifrele ascund o oportunitate uriașă – aproximativ 40% ezită, prins între rădăcinile românești și provocările vieții în străinătate, în timp ce doar 30% exclud categoric ideea. Această ambivalență nu este un semn de ruptură, ci un apel la acțiune pentru România, care ar putea transforma diaspora dintr-o pierdere demografică într-un motor de dezvoltare
„Cercetarea diasporei trebuie să rămână o prioritate, indiferent de mandatul politic. În egală măsură și politicile destinate diasporei trebuie fundamentate într-o bază riguroasă de evidență, fie că vorbim de axele de finanțare sau de o abordare strategică, care din păcate, la momentul actual nu există. Bunăoară, cum luptăm împotriva dezinformării în masă, mai ales în comunitățile de români de peste hotare, în continuare vulnerabile? Sau cum ne putem asigura că fondurile publice în sprijinul diasporei nu sunt risipite fără consecință, între cicluri electorale? În diasporă se conturează o societate civilă activă, dar a cărei voce este insuficient internalizată în România. Propun să ne întâmpinăm reciproc, resurse civice, tehnologice sau de cercetare avansată există din abundență, mai trebuie doar conectate”, declară Andra-Lucia Martinescu, Co-Fondator The Diaspora Initiative, Senior Research Fellow The Foreign Policy Centre, Marea Britanie.
Rezultatele sondajul se pot vedea integral în prezentarea de aici: https://bit.ly/prezentare-sondaj-2025.
Despre Repatriot
Repatriot este o comunitate globală de antreprenori români care promovează reconectarea diasporei cu România prin inițiative de business, educație și leadership civic. Misiunea Repatriot este de a întări încrederea între români, oriunde s-ar afla, și de a susține dezvoltarea unei Românii moderne, prospere și libere. Mai multe pe www.repatriot.ro.
Pentru alte informații ne puteti scrie la office@repatriot.ro.
Social
Alergie vs. intoleranță alimentară: cum le deosebești corect
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Social
Guvernul s-a împrumutat cu peste 1,9 miliarde lei de la români luna aceasta. Cea mai mare valoare din 2026!
Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, s-a împrumutat cu peste 1,9 miliarde lei de la români luna aceasta. Este cea mai mare valoare a unei emisiuni de titluri de stat Fidelis efectuată până acum în 2026, conform publicaţiei NewsWeek.ro. Ministerul Finanţelor a atras peste 1,9 miliarde lei prin emisiunea de titluri de stat Fidelis din luna aprilie, cea mai mare valoare din acest an.
”Ministerul Finanţelor (MF) a atras, în aprilie, 874,5 milioane lei şi, respectiv, 207 milioane euro (valori însumând peste 1,9 miliarde lei – 378,7 milioane euro), prin a patra ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populaţie (FIDELIS) derulată în acest an prin sistemele Bursei de Valori Bucureşti (BVB)”, transmite instituţia, citată de News.ro.
Oferta primară de vânzare a titlurilor de stat Fidelis s-a derulat în perioada 14 – 21 aprilie şi a fost intermediată de sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Comerciala Română, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille şi UniCredit Bank (Sindicat de intermediere) şi Banca Transilvania, Libra Internet Bank (Grup de distribuţie).
În cadrul acestei oferte, românii au plasat aproape 22.000 de ordine de subscriere, atât pentru titlurile de stat denominate în lei, cât şi pentru cele în euro. Veniturile obţinute, atât din dobânzi, cât şi din câştigurile de capital, nu sunt impozabile.
În emisiunea de titluri de stat Fidelis au putut investi persoanele fizice rezidente şi nerezidente cu vârsta de peste 18 ani până la data închiderii ofertei, inclusiv.
Social
Redefinirea luxului în Transilvania: CAPOD’OPERA deschide magazin în Cluj-Napoca
Până de curând, universul modei de lux din România părea gravitațional legat de coordonatele capitalei. Însă, într-un moment de maturitate absolută a pieței, această paradigmă se schimbă radical. Cluj-Napoca nu mai este doar un centru tehnologic și academic, ci devine oficial noua bornă kilometrică a eleganței europene, odată cu inaugurarea de luni, 6 aprilie 2026, a conceptelor Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8.
Această deschidere marchează o premieră absolută: este pentru prima dată când un proiect de retail premium de o asemenea anvergură, construit pe pilonii riguroși ai standardelor internaționale, este lansat în afara Bucureștiului.
O adresă, două destinații, o singură viziune: Strada Horea nr. 8

Alegerea locației nu a fost întâmplătoare. Strada Horea, cu arhitectura sa impunătoare și aerul său boem-aristocratic, oferă fundalul perfect pentru o incursiune în lumea haute-couture-ului și a ready-to-wear-ului de lux. Spațiul a fost gândit să oglindească vitrinele marilor capitale ale lumii – de la Milano la Paris și Londra – oferind un ambient unde lumina, materialele nobile și designul minimalist pun în valoare piesele vestimentare ca pe niște opere de artă.
Nu este vorba doar despre un simplu magazin de haine, ci despre un ecosistem de lifestyle. Clienții din Cluj și din regiune sunt invitați să descopere o experiență de shopping senzorială, unde consilierea vestimentară se întâlnește cu ospitalitatea de tip concierge.
CAPOD’OPERA: Un Panteon al prandurilor iconice

Conceptul CAPOD’OPERA aduce laolaltă o selecție curatoriată ce pare desprinsă din paginile celor mai prestigioase reviste de modă. Este un mix ecletic, dar coerent, între moștenirea caselor de modă istorice și forța creativă a noii generații de designeri.
Arhitecții eleganței clasice
Pentru cei care caută perfecțiunea croielii și opulența rafinată, prezența unor nume precum Dolce & Gabbana, Fendi și Versace transformă magazinul într-o destinație de pelerinaj stilistic. Aceste branduri aduc la Cluj ADN-ul mediteranean și măiestria italiană care au definit luxul global timp de decenii.
Avangarda și Spiritul Urban

Moda contemporană este despre dialogul dintre stradă și podium. CAPOD’OPERA răspunde acestei tendințe prin branduri care au revoluționat estetica ultimilor ani:
- Off-White și Balenciaga: Definiția cool-ului cerebral și a volumelor arhitecturale.
- Jacquemus: Minimalismul solar și senzualitatea ludică a sudului Franței.
- Dsquared2 și Amiri: Rebeliune sofisticată, texturi inovatoare și un spirit rock-star inconfundabil.
Detaliile care fac diferența
Pasionații de accesorii și piese de cult vor regăsi iconicii sneakers Golden Goose, renumiți pentru estetica lor distressed lucrată manual, dar și măiestria denimului de lux semnat Jacob Cohen, unde fiecare pereche de jeans este tratată cu rigoarea unui costum de tip bespoke.
Elisabetta Franchi: Feminitate fără compromisuri

Alături de universul multi-brand, magazinul mono-brand Elisabetta Franchi vine să completeze această experiență cu o odă adusă feminității. Brandul, iubit la nivel mondial pentru capacitatea de a sculpta silueta feminină, aduce la Cluj colecții care emană putere, senzualitate și o sofisticare atemporală. Este destinația ideală pentru femeia modernă, care navighează cu grație între întâlniri de business și evenimente de tip red carpet.
Un pas strategic pentru retailul din România
Dincolo de strălucirea brandurilor, această deschidere reprezintă un indicator economic și cultural puternic. Este un semnal clar că piața locală a evoluat, că publicul clujean are o educație estetică solidă și o dorință de a accesa produse de lux într-un cadru care să respecte eticheta marilor case de modă.
„Nu am adus doar branduri la Cluj; am adus un standard de excelență. Ne-am dorit ca trecerea pragului magazinelor noastre să ofere aceeași emoție pe care o simți pe Via Montenapoleone sau Avenue Montaigne. Clujul merita o asemenea destinație.”
O nouă eră a stilului

Deschiderea Elisabetta Franchi și CAPOD’OPERA pe strada Horea nr. 8 nu este doar un eveniment în calendarul de shopping al orașului, ci începutul unui nou capitol în istoria luxului din România. Cluj-Napoca își confirmă astfel statutul de metropolă europeană, unde tradiția întâlnește viitorul, iar bunul gust nu cunoaște granițe geografice.
Vă invităm să fiți parte din această transformare și să descoperiți singuri unde începe noua definiție a luxului. Luni, 6 aprilie 2026, Cluj-Napoca.
-
Afaceriacum o săptămânăPloaia revine în ecuația economiei agricole
-
Afaceriacum 6 zileDe la PLC la robot: ghidul managerului de producție care vrea să digitalizeze în contextul actual
-
Uncategorizedacum o săptămânăMii de români au primit sfaturi financiare la Peronul Financiar, înainte de plecarea în mini-vacanța de 1 Mai
-
Evenimentacum 6 zileAsociația Antreprenoare.ro, la București: vizibilitate, comunitate și povești reale despre ce înseamnă să conduci o afacere în 2026
-
Afaceriacum 5 zileProfituri pe hârtie, pierderi în realitate: HoReCa crește doar in statistici, statisticile nu iau in calcul scumpirile, iar în acest timp piața intră într-o zonă de risc major
-
Uncategorizedacum o săptămânăVacanța de 1 Mai a început la Peronul Financiar organizat de Raiffeisen Bank în Gara de Nord
-
Uncategorizedacum 7 zileLansarea oficială a One UI 8.5 de la Samsung începe pe 6 mai
-
Uncategorizedacum 5 zileSamsung anunță o premieră mondială: o inovație care permite anticiparea episoadelor de leșin cu ajutorul Galaxy Watch

