Exclusiv
EDITORIAL/ESECUL OMULUI AUTONOM – Ziarul Incisiv de Prahova

SCURTĂ INTRODUCERE ÎN GÎNDIREA LUI PETRE ŢUŢEA [1]
Mare noroc că există oameni care sunt idioţi! Funcţia idiotului e pozitivă,
pentru că fără el n-am înţelege nici geniul, nici normalitatea. Păi cum am
cunoaşte noi un om pe care-l numim desăvârşit dacă n-ar fi prezenţi ăştia,
idioţii?
Tragedia istorică a “omului autonom” a constituit una dintre temele de predilecţie ale gîndirii lui Petre Ţuţea. Marea lui ambiţie a fost, de altfel, aceea de a scrie un tratat de antropologie (pe care n-a mai apucat să-l definitiveze); nu era vorba de o lucrare de antropologie ştiinţifică (atît de la modă astăzi), ci de un discurs filosofico-teologic, axat pe problematica gnoseologică.
Pe acest “om autonom”, căruia i-a făcut o radiografie necruţătoare, a căutat el să-l “vindece”, la modul socratic, de prea multa lui “deşteptăciune”. Cînd spun lucrul acesta, am în minte un articol al lui Nae Ionescu (dascălul mărturisit al lui Petre Ţuţea): “Marea pacoste a istoriei moderne au fost oamenii inteligenţi şi teoriile lor. Mintea omenească e de la natură pornită spre generalizare. Ea porneşte de la fapte simple, şi se ridică repede la teorie. Din nefericire, de cele mai multe ori aceste teorii sînt false; pentru că faptul de la care s-a plecat nu e esenţial. Omul însă crede că teoria lui primează – şi că realitatea trebuie să i se supună. Sînt peste 300 de ani, bunăoară, de cînd omenirea toată e victima unei «teorii»: aceea a individualismului, care a provocat, provoacă şi va mai provoca încă multe dezastre şi adîncă mizerie în toate ramurile existenţei umane. […] Inteligenţa e orgolioasă şi rigidă. Ea vrea să se instituie nu numai în stăpîn absolut, dar şi în demiurg. Şi greşeşte.”[2]. În acest sens naeionescian, “inteligenţa” sau “deşteptăciunea” devin sinonime ale “idealismului prost”. Sau, altfel spus, apanajul acelor oameni despre care se spune îndeobşte că “fac pe deştepţii”.
“Omul autonom” al lui Petre Ţuţea este, prin excelenţă, omul care face pe deşteptul, ajungînd, în cele din urmă, să trăiască în idolatria închipuitei sale deşteptăciuni. Vorbind în termeni creştini, o astfel de atitudine reprezintă antiteza exactă a “sărăciei cu duhul”. Grecescul ptochós din sintagma evanghelică ptochós to pneumatí (“sărac cu duhul”, după traducerile curente, ce redau prepoziţional dativul de relaţie din original) înseamnă de fapt, în contextul respectiv, tocmai “smerit”, “umil” (sensul cel mai concret al cuvîntului este “încovoiat”, “îngenuncheat”; de aici, “sărac”, “sărman”, ca stare materială, dar şi “smerit”, “umil”, ca atitudine sufletească); adevărata sărăcie cu duhul (al cărei tîlc modernitatea pare să-l fi pierdut), departe de a însemna prostie, ignoranţă, naivitate sau îngustime (DEX reţine numai sensul devalidat: “lipsit de inteligenţă, de spirit; prost”…), reprezintă tocmai buna smerire a minţii omeneşti în faţa Cuvîntului lui Dumnezeu. Desăvîrşirea însăşi a putut fi definită creştineşte drept “o prăpastie de smerenie” (Sf. Isaac Sirul; ideea este însă prezentă în toată patristica răsăriteană). Numai că “omul autonom” tocmai să se smerească refuză, crezînd, în orgolioasa lui în-singurare, că “sărăcia cu duhul” ar exclude geniul sau erudiţia (prin care se simte el măgulit şi legitimat). Că nu-i aşa, ne-a dovedit-o Petre Ţuţea însuşi – acest mare “sărac cu duhul”, deopotrivă “erudit” şi “genial” (cel puţin în ipostaza de “geniu oral”, pe care nimeni n-a cutezat să i-o conteste).
Fiind atît de opus mentalităţii moderne, apariţia lui în public – ca un mărturisitor “în amurg”, cum îi plăcea să zică – i-a buimăcit pe mulţi. Cînd nu i-a lăsat cu gura căscată (“Nu înţeleg, dar e năpraznic!”), el le-a stricat jalnica formulă de “echilibru existenţial”, bazată, cel mai adesea, pe ignoranţă şi comoditate (căci ce altceva a făcut el decît rechizitoriul “maieutic” al lumii noastre?). Prin el ni s-a dat – într-o vreme a lui “homo faber dominat de homo stultus”, cum repeta adesea – şansa unei “buimăceli” izbăvitoare (înrudite, într-un fel, cu acea “nelinişte metafizică” pe care un Nae Ionescu îşi propunea să o trezească în sufletele auditorilor săi).
Pornind de aici, putem încerca o circumscriere mai exactă a conceptului de “om autonom”, aşa cum se desprinde el din gîndirea lui Petre Ţuţea. O primă distincţie, mai generală, este aceea dintre “omul etern” şi “omul istoric”. Cel dintîi reprezintă făptura arhetipală, creată “după chipul şi asemănarea” lui Dumnezeu. Icoană a omului originar, neatins de păcat şi de moarte, el se opune omului “căzut” în veac şi ontologic desfigurat. Sau, altfel spus, “omul etern” este omenitatea privită sub specia absolutului, în vreme ce “omul istoric” este aceeaşi omenitate în condiţia ei relativă.
O a doua distincţie îl priveşte strict pe “omul istoric”. În ipostaza sa pozitivă, acesta este “omul religios”, cel ce se raportează neîncetat, în suişurile ca şi în căderile sale, la transcendenţa divină şi la propria sa imagine absolută, “suspinînd după mîntuire”, laolaltă cu Firea întreagă, cum spune Apostolul (cf. Rom. 8, 19-22). Pentru Petre Ţuţea, omul religios se realizează suprem în omul creştin. În ciuda aparenţelor, “omul religios” al lui Petre Ţuţea nu-i totuna cu acel homo religiosus al lui Mircea Eliade, dedus “ştiinţific” din materialul magico-mitico-religios al istoriei religiilor. Petre Ţuţea se raportează la omul Revelaţiei depline, la cel ce trăieşte în Hristos şi pentru Hristos. Mircea Eliade a înţeles de minune religiozitatea omului arhaic, dar a avut, din păcate, o proastă întîlnire cu creştinismul, aşa cum am încercat să arăt în altă parte[3]. Aici Petre Ţuţea este mai degrabă de părerea lui Nichifor Crainic: religiile arhaice, precreştine, abia de pot fi numite “religii”; mai potrivit ar fi să le numim “religiozităţi în căutarea lui Dumnezeu”; căci, în vreme ce creştinul Îl trăieşte aievea pe Dumnezeu, în Hristos Cel Întrupat, necreştinul Îl visează imperfect, aproximîndu-L mitologic sau filosofic, cu puteri omeneşti (drama “religiilor naturale”)[4]. Dar Dumnezeul Cel Viu nu poate fi substituit nici de Zeii Fabulei, nici de Dumnezeul abstract al filosofilor! Nu-i mai puţin adevărat că orice om religios, fie el creştin sau necreştin, este principial orientat spre Divinitate, simţindu-se insuficient sieşi şi refuzîndu-se “devenirii oarbe”, “vremii care vremuieşte”.
Ipostaza negativă a “omului istoric” este “omul autonom” de la care am pornit, cel ce raportează totul la sine însuşi, tinzînd să se în-singureze în ţarcul acestei lumi, dominat de trufie şi de amăgire. Împrumutînd termenii lui Bossuet (la care şi Petre Ţuţea obişnuia să facă apel), putem spune că “omul autonom”, ignorînd “calea Domnului”, bîjbîie ca un orb pe “calea omului”. Sau, în termeni augustinieni, el întoarce spatele acelei civitas Dei şi se înfundă, cu perversă voluptate, în civitas terrena.
De fapt, creştineşte vorbind, “autonomia” aceasta este doar una iluzorie. Căci omul, cînd se desprinde de Dumnezeu, nu rămîne “singur” decît în aparenţă. În realitate, el devine “jucărie” sau “unealtă” a diavolului. Răul, s-a spus, nu are bază ontologică, el nefiind altceva decît “lipsa Binelui”, privatio boni (Fericitul Augustin). Prin urmare, absenţa lui Dumnezeu devine, de la sine, prezenţă a diavolului; de aceea, “cetatea pămîntească” a Fericitului Augustin nu este doar civitas terrena pur şi simplu, ci este civitas terrena sive diaboli. Vulgarizînd puţin, omul, dacă nu este al lui Dumnezeu, devine “al dracului” (şi este simptomatic că de la o vreme, în limba română, “a fi al dracului” sau “a fi dat dracului” au devenit expresii laudative!). În fond, ce altceva face acest om decît să repete păcatul luciferic? Poate că dacă un Lucian Blaga nu s-ar fi jucat mai înainte cu termenii aceştia (mai ales în Trilogia cunoaşterii), Petre Ţuţea n-ar mai fi zis “om autonom”, ci de-a dreptul “om luciferic”. Căci, în ultimă instanţă, acesta este “omul autonom”: un om bolnav de luciferism, în sensul strict teologic al cuvîntului.
Acest om autonom sau luciferic poate fi privit din multe puncte de vedere. Petre Ţuţea l-a tratat cu precădere din perspectiva cunoaşterii. De altfel, înainte de toate, “omul autonom”, încîntat de sine însuşi, deviază de regulă sensul existenţei, dinspre mîntuire (soteria), fie spre cunoaştere (“gnosticismul” prost), fie spre creaţie (falsa “demiurgie”). El înlocuieşte viziunea religioasă a lumii cu o viziune culturală; ar vrea să re-gîndească şi să re-creeze lumea lui Dumnezeu cu puterile minţii şi mîinilor omeneşti! Toată existenţa lui devine astfel căutare şi făptuire deşartă, căci caută unde nu este de găsit şi făptuieşte ce nu poate să dureze. Îşi poate umple lumea pînă la refuz, dar nu o poate transcende. Se mişcă năuc în cercul vicios al lui “aici” şi “acum”, în imanenţa Naturii şi a Istoriei, înşelînd şi înşelîndu-se deopotrivă.
Este vorba, pînă la urmă, de o proastă întîlnire cu Realul, pe care îl confundă cu aparenţele (phainomena) acestei lumi sau cu fantasmele minţii sale. De “Realul unic”, care este Dumnezeu, el nu ştie, nu poate sau nu vrea să se apropie. De aceea, cunoaşterea eşuează fie în materialismul pozitivist, fie în idealismul raţionalist, fie – după oboseala prea multor “ratări” – într-un scepticism dezabuzat. “Omul autonom” începe prin a se crede “măsură a tuturor lucrurilor” şi sfîrşeşte prin “a certa” realitatea că nu se potriveşte cu ideile lui, precum Hegel, sau prin a se întreba, asemenea lui Pilat: Quid est veritas? (Ce mai poate fi Adevărul… printre atîtea “adevăruri”?!).
Istoriceşte vorbind, “omul autonom” s-a născut în Grecia filosofilor, a murit în Evul Mediu creştin şi a reînviat o dată cu Renaşterea păgînizantă; a-l aştepta “să moară” din nou, de “moartea bună” a propriei lui suficienţe – acesta ar putea fi sensul ultim al supralicitatei formule a lui Malraux (“Secolul XXI va fi unul religios sau nu va fi deloc”).
Petre Ţuţea făcea undeva un fel de tipologie a omului cunoscător. Raportaţi la cunoaştere, oamenii ar fi de cinci tipuri: Misticul (“contemplativul” care se deschide, “iluminat”, cu credinţă şi cu smerenie, adevărului etern al Revelaţiei), Căutătorul (rătăcitorul om istoric care “se întreabă, întreabă şi caută”, cu bietele lui puteri omeneşti, rămînînd mereu pradă neliniştii şi neîmplinirii), Scepticul (care nu este, pînă la urmă, decît căutătorul învins de neputinţă), Indiferentul (care este un imbecil prin opţiune) şi Imbecilul (care s-a născut ca atare, reprezentînd, din perspectiva omenească, doar “un deşeu bio-istoric”). Ultimele două tipuri (imbecilul “făcut” şi imbecilul “născut”) neparticipînd propriu-zis la “aventura” cunoaşterii, iar cel de-al treilea fiind doar varianta dezabuzată a celui de-al doilea, vor rămîne în atenţia noastră doar Misticul şi Căutătorul. “Omul autonom” se acoperă, gnoseologic, cu tipul Căutătorului. Incapabil de credinţă, dar dinamizat de orgoliu, el caută “certitudini” şi “consistenţe” acolo unde acestea nu sînt de găsit: în natură, în istorie sau în sinele său autonom. Dacă Misticul trăieşte esenţial, Căutătorul se înfundă în fenomenalitatea fără transcendenţă, în acea “deşertăciune a deşertăciunilor” pe care o deplîngea Ecclesiastul.
Căutător este Filosoful (care jertfeşte raţiunii sale autonome şi “se întreabă” necontenit). Căutător este Ştiinţificul (“omul de ştiinţă”, care jertfeşte prejudecăţii experimentalismului empiric şi “întreabă” naiv lumea, universul). Dar cum “omul de ştiinţă”, istoric şi structural, nu este decît un derivat tîrziu al filosofului (un filosof “căzut” în empirie), Filosoful rămîne ipostaza majoră a Căutătorului. El este omul întrebător prin excelenţă, “un om care transformă în viciu nevoia întrebării”. El dizolvă raţional misterele şi rămîne suspendat de propriile lui întrebări, în limitele fatale ale acestei lumi şi ale ficţiunilor minţii sale (mintea care te minte!): căci ori nu le poate răspunde, ori le dă o mulţime de răspunsuri ipotetice, ce adesea se bat cap în cap, astfel că nu face decît să penduleze între ignoranţa pură şi ignoranţa “savantă” (docta ignorantia în sensul ei pervertit). “Refuzînd Absolutul ca instanţă supremă – scrie Petre Ţuţea – şi absolutizînd ilegitim dimensiunea imanentă a cunoaşterii, spiritul filosofic cade în infinitul rătăcirii raţionale. Căutătorul «alege şi, alegînd, rătăceşte». Asta l-a făcut probabil pe Tertullian să vorbească despre filosofi ca despre nişte «patriarhi ai ereticilor» “[5].
De aceea, lui Petre Ţuţea nu-i plăcea să i se spună “filosof”, ci prefera să se numească pe sine “gînditor creştin”. Strădania lui a fost tocmai aceea de a-l trezi pe “omul autonom” din beţia sa filosofantă, arătîntu-i calea spre Absolutul divin (singurul Real autentic), spre Revelaţia divină ca garanţie veşnică a Adevărului. Căci, în afara Revelaţiei, omul nu va trece niciodată, cu toate demersurile lui autonome, dincolo de întrebarea lui Pilat: “Ce este adevărul?”…
Asta nu înseamnă însă că Petre Ţuţea – cum s-au pripit să concluzioneze unii – nu dădea nici o şansă şi nici un rost filosofiei. Filosofia poate rămîne utilă în măsura în care admite să se pună, cu mijloacele ei, în slujba lui Dumnezeu. Dar nu în slujba Dumnezeului abstract al metafizicienilor sau a acelui metaforic “Dumnezeu al culturii” pe care-l invoca un Constantin Noica, ci în slujba Dumnezeului Celui Viu, a lui Iisus Hristos – Logos-ul Întrupat.
Filosofia ar avea trei soluţii: a) să piară pe limba ei; b) să se consoleze ca slujnică a “ştiinţelor exacte” sau c) să redevină ancilla theologiae. Aceasta din urmă ar fi calea pe care s-ar putea “înălţa smerindu-se”, aşa cum i s-a şi întîmplat de cîteva ori în istorie: cu Apostolul Pavel, cu Origen, cu Augustin, cu Dionisie Pseudo-Areopagitul, cu Ioan Damaschinul, cu Toma de Aquino, cu Grigorie Palama, cu Nicolaus Cusanus, cu Pascal, cu Kierkegaard, cu Maritain, cu Guénon, cu Berdiaev sau cu Nae Ionescu. Şi – de ce nu? – cu Petre Ţuţea însuşi.
Vorbind în termenii filosofiei culturii – şi cred că în manuscrisele lui Petre Ţuţea se află in nuce o întreagă filosofie creştină a culturii –, s-ar zice că noi trăim astăzi nu doar eşecul unui tip antropologic (“omul autonom”), dar şi al tipului de cultură ce s-a creat “după chipul şi asemănarea” lui. Poate că se va găsi într-o zi cine să ducă pînă la capăt, într-o formă mai puţin aforistică, răzleţele gînduri geniale ale lui Petre Ţuţea. Sau, altfel spus, poate că Petre Ţuţea, acest “ultim Socrate”, îşi va găsi un Platon al său, care să se împlinească împlinindu-l. Îţi vine să te întrebi, în ultimă instanţă, dacă nu cumva cele mai strălucite mesaje spirituale ce au ajuns pînă la noi nu sînt caracterizate tocmai de faptul că la origine nu au fost scrise de purtătorii lor, ci doar “propovăduite”, ajungînd să fie consemnate abia în urmă, graţie “ucenicilor” (exemplele cele mai notorii: relaţia Socrate-Platon, în sfera filosofiei; relaţia Hristos-apostoli, în sfera religiei).
Întorcîndu-ne la acea filosofie creştină a culturii despre care tocmai pomeneam, am putea spune, continuînd gîndirea lui Petre Ţuţea (care, la rîndul ei, valorifică “sugestii” naeionesciene), că se constată, în istoria spirituală a omenirii, două mari tipuri alternative de cultură, corespunzînd celor două viziuni fundamentale despre lume: pe de o parte, cultura ancillară (slujitoare), întemeiată pe viziunea teocentrică; pe de altă parte, cultura autonomă (“luciferică”), întemeiată pe viziunea antropocentrică. Pe de o parte, o cultură de verticalitate sacră (cultura omului care-şi venerează Zeii/Zeul), pe de alta, o cultură de orizontalitate profană (cultura omului care se venerează pe sine însuşi). Cultura ancillară a caracterizat, istoriceşte vorbind, Antichitatea timpurie şi Evul Mediu creştin, în vreme ce cultura autonomă a caracterizat Antichitatea clasică (“primul antropocentrism”) şi Modernitatea (“al doilea antropocentrism”, inaugurat, în linii mari, de Renaşterea occidentală).
Astăzi, cînd cultura autonomă pare a-şi trăi falimentul, stăm poate în pragul unei noi epoci de cultură ancillară. Inepţiilor dizolvante ale new age-ismului (care nu-i, în ciuda pretenţiilor sale profetic-novatoare, decît ultima consecinţă a mizeriei spirituale a omului post-medieval) dreapta gîndire creştină le poate opune Tradiţia revigorată a unei smerite şi mîntuitoare “ancillarităţi”. Căci – dacă luăm în serios creştinismul, asemenea lui Petre Ţuţea – omul nu se poate salva fără Dumnezeu; şi, cu atît mai puţin, împotriva lui Dumnezeu.
Răzvan CODRESCU
[1] Nucleul acestei introduceri a fost o comunicare ţinută la simpozionul organizat în anul 1992 (20-22 mai), în aula Institutului Teologic Ortodox din Bucureşti, mai ales prin strădania teologului Radu Preda (foarte tînărul autor al cărţii Jurnal cu Petre Ţuţea). Cu acel prilej, a fost editată şi o broşură colectivă, intitulată “Ultimul Socrate”. Petre Ţuţea – încercare de portret. De altfel, anul 1992 va fi un adevărat “an Petre Ţuţea”. După un prim pas editorial mai degrabă stîngaci (Bătrîneţea şi alte texte filosofice, Ed. Viitorul Românesc, Bucureşti), au urmat Între Dumnezeu şi neamul meu (Fundaţia Anastasia, Bucureşti – primul mare succes editorial), Mircea Eliade (Biblioteca Revistei “Familia”, Oradea), Omul. Tratat de antropologie creştină. 1. Probleme sau Cartea întrebărilor (Ed. Timpul, Iaşi), Reflecţii religioase asupra cunoaşterii (Ed. Nemira, Bucureşti), Proiect de Tratat. Eros (Ed. Pronto, Braşov – Editura Uniunii Scriitorilor, Chişinău), Philosophia perennis (Ed. Icar – Ed. Horia Nicolescu, Bucureşti), Jurnal cu Petre Ţuţea (Ed. Humanitas, Bucureşti; ed. a II-a: Ed. Deisis, Sibiu, 2002).
[2] Art. “Tot despre prejudecata inteligenţei” (31 ianuarie 1931), în vol. Roza vînturilor – 1926-1933, culegere îngrijită de Mircea Eliade, Ed. Cultura Naţională, Bucureşti, 1937, pp. 222-225 (reeditare anastatică: Ed. Roza Vînturilor, Bucureşti, 1990). Profesorul îi avea în vedere, ca şi Eminescu odinioară, mai ales pe politicienii care pun “teoriile” mai presus de “realităţi” (fie din interese demagogice, fie din mimetism ideologic).
[3] “Mircea Eliade – «credinciosul fără Dumnezeu»?”, în Puncte cardinale, anul II, nr. 2/14, februarie 1992, p. 6.
[4] A se vedea, de pildă, eseul “Rasă şi religiune”, în vol. Puncte cardinale în haos (Ed. Cugetarea, Bucureşti, f. a. [1936], mai ales pp. 178-179. Întreaga problematică este dezvoltată ulterior în Nostalgia paradisului (Ed. Cugetarea, Bucureşti, 1940; reeditare: Ed. Moldova, Iaşi, 1994).
[5] Petre Ţuţea, “Despre filosofi şi filosofie”, în Puncte cardinale, anul II, nr. 5/17, mai 1992, p. 11 (text inedit, reluat şi în nr. 11/59, noiembrie 1995, p. 8, într-un grupaj dedicat relaţiei dintre religie şi filosofie). Textul respectiv se încheie cu aceste cuvinte: “Oricine, spune Bossuet, e liber să aleagă între «calea omului» şi «calea Domnului». Şi tot el: «Raţiunea omului să tacă atunci cînd intră pe calea Domnului». Nu este vorba să tacă în sensul de a se anula, ci în sensul de a se smeri. Pe cealaltă cale, pe «calea omului», raţiunea sfidează Logosul prin logoree; se semeţeşte şi piere pe limba ei. Filosofia? Nu mi se pare altceva decît o rafinată trăire în promiscuitate cu moartea şi cu neantul…”
(Din vol. De la Eminescu la Petre Ţuţea. Pentru un model paideic al dreptei româneşti, Editura Anastasia, Bucureşti, 2000, pp. 213-224)
Exclusiv
Cum analfabetismul funcțional a migrat de la IPJ Prahova la Poliția de Frontieră și înapoi spre IGPR – Ziarul Incisiv de Prahova

Țara arde, fermierii plâng, iar politicienii se fac că plouă! DNA, dormiți liniștiți sau sunteți la cheremul mafiei? Incisiv de Prahova vă prezintă radiografia unui jaf național, în care rachetele antigrindină nu alungă grindina, ci atrag seceta și umplu buzunarele șmecherilor!
Fermierii 007: Licență de uscat mafia! Cum au devenit detectivi mai buni ca la DNA, săpând după adevărul ingropat sub rachete!
Credeați că fermierii sunt doar niște țărani buni de pus la muncă? Greșiți amarnic! S-au transformat în agenți 007 ai agriculturii, mai iscusiți decât James Bond la cules de căpșuni! Au dezgropat secrete murdare, au adunat dovezi incendiare și au demascat minciunile cu care mafia antigrindină ne fură ploaia pe față!
Bilanțul de mediu: Dosarul Secret X al secetei! Documentul interzis care arată cum ne fură ploaia pe față, dar parlamentarii votează orbește!
Au scos la iveală Bilanțul de Mediu, un document secret ținut sub cheie timp de 17 ani, care demonstrează că rachetele antigrindină distrug norii și reduc precipitațiile! Dar cine să bage în seamă adevărul, când Parlamentul votează legi pe încredere, ca la piață? Nu-i așa că e frumos să fii deputat în România?
AASNACP: Autoritatea Națională Pentru Acoperirea Secetei si a prostiei! Minciuni, manipulări si refuzul de a răspunde – Parcă sunt politicieni in campanie!
Autoritatea Antigrindină (AASNACP) se ascunde după degetul „datelor personale” și refuză să ofere informații publice! Minciuni, manipulări și refuzul de a răspunde – parcă sunt politicieni în campanie electorală! Dar fermierii nu se lasă păcăliți! Știu că AASNACP este o mașinărie de sifonat bani publici și de acoperit seceta!
APM: Fabrica de avize pe bandă sau complici la deșertificare? Cum dau undă verde la otrăvirea solului cu iodură de argint, fără să clintească un mușchi!
Și ce face Agenția pentru Protecția Mediului (APM)? Dă avize pe bandă rulantă, fără să verifice dacă rachetele antigrindină otrăvesc solul, apa și aerul cu iodură de argint! Parcă sunt complici la deșertificarea României! Dormiți liniștiți, noi vă furăm cerul!
Corina Atanasiu: Eroina USR a hoților de ploaie sau marionetă in mâinile mafiei antigrindină? Oare nu stie că trădează fermierii pe față?
În acest carusel al minciunilor, apare și o deputată USR, Corina Atanasiu, care apără cu vehemență sistemul antigrindină! Oare e naivă și nu știe ce se întâmplă? Sau e o marionetă în mâinile mafiei antigrindină? Fermierii se întreabă dacă nu cumva a uitat pe cine reprezintă în Parlament!
Primăria Breaza acuză: Rachetele provoacă inundații, nu alunga grindină! Un avocat Primar e coșmarul mafioților, dar Prefectura doarme-n papuci!
Și ca tacâmul să fie complet, primarul orașului Breaza, un avocat de temut, acuză sistemul antigrindină că provoacă inundații devastatoare! Dar Prefectura doarme-n papuci și nu ia nicio măsură! Parcă sunt toți complici la acest jaf!
SRI (Pensionari): Umbrele protectoare ale Mafiei? Cum foștii securiști apără o afacere criminală, in numele Siguranței Naționale (a lor, bineînțeles!)
Și cine apără sistemul antigrindină? Foști ofițeri SRI, cu pensii speciale și nostalgii securiste! Invocă „siguranța națională” și susțin că sistemul antigrindină e vital pentru țară! Adică, pe românește, recunosc că jaful e orchestrat de o gașcă de securiști!
Incisiv de Prahova: Casandra României, vocea fermierilor! Am avertizat, am luptat, acum cerem justiție si ploaie, nu minciuni si rachete!
Rachete, minciuni și secetă: Cum ‘Antigrindina S.R.L.’ a secat fermierii de bani (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc
În tot acest haos, există și o voce care spune adevărul: Incisiv de Prahova! Am fost ridiculizați, amenințați, ignorați, dar nu am cedat! Am luptat pentru drepturile fermierilor și am demascat jaful antigrindină! Acum cerem justiție și ploaie, nu minciuni și rachete!
Concluzie: DNA, deschideți ochii, sau vă deschidem noi! Hoții de ploaie la pușcărie, nu la emisiuni TV!
Așadar, DNA, e timpul să vă faceți treaba! Deschideți o anchetă serioasă și trimiteți hoții de ploaie la pușcărie! Nu vă mai ascundeți după degetul „datelor personale” și nu mai protejați mafia antigrindină!
România are nevoie de ploaie, nu de rachete! Are nevoie de justiție, nu de minciuni! Iar hoții de ploaie trebuie să ajungă la Rahova, nu la vreo emisiune TV unde să se victimizeze!
Incisiv de Prahova va continua să lupte pentru drepturile fermierilor și pentru adevăr! Vom reveni cu dezvăluiri incendiare și cu numele complicilor la acest jaf național!
Stați cu ochii pe Incisiv de Prahova! Săptămâna viitoare, vom da cărțile pe față! Documente incendiare ce vor transforma ancheta într-un bilet direct spre Rahova, pentru toți membrii mafiei antigrindină! (Cristina T.).
Exclusiv
Minciuni pe factură, secetă la export și fermieri detectivi pe urmele hoților de ploaie! – Ziarul Incisiv de Prahova

Tună și fulgeră indignarea!
Tună și fulgeră indignarea în Prahova! Nu e ploaie, din păcate, ci furia mocnită a fermierilor, sătui de minciuni, taxe pe secetă și rachete antigrindină care le golesc buzunarele și le usucă pământurile. De ani de zile, Incisiv de Prahova a fost vocea disperată a acestor oameni, strigând în deșert despre jaful din sistemul antigrindină. Acum, când Corpul de Control al Ministrului Agriculturii confirmă, negru pe alb, ceea ce noi am dezvăluit cu riscul vieții – că Antigrindina S.R.L. a fost o mașinărie de sifonat bani publici, o crimă economică cu premeditare – e timpul să trecem la fapte!
Fermierii prahoveni, agenți 007 ai agriculturii: Dau clasă la DNA și scot la iveală adresele secrete!
Uitați de James Bond și de gadgeturile sale! Adevărații agenți 007 ai României sunt fermierii prahoveni, detectivi ai plugului, mai iscusiți decât Hercule Poirot la cules de căpșuni! Sătui să fie mințiți și furați, acești eroi ai câmpului au pus mâna pe documente incendiare, adrese secrete, cereri disperate și răspunsuri halucinante, care demonstrează complicitatea dintre Antigrindina S.R.L., Ministerul Agriculturii și alte instituții ale statului.
Luați aminte, hoți de ploaie! Fermierii au scos la iveală corespondența dintre ei și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Șerban Cantacuzino” al Județului Prahova și Instituția Prefectului – Județul Prahova, în care solicită, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, lista completă a dezastrelor meteorologice de tip inundații și viituri consemnate oficial pe teritoriul județului Prahova în ultimii 20 de ani (2004-2024). De ce? Pentru că fermierii știu că rachetele voastre antigrindină nu doar că nu protejează de grindină, dar provoacă inundații devastatoare!
Și asta nu e tot! Fermierii au trimis o scrisoare usturătoare către Primul Ministru al României, Ministrul Agriculturii și Guvernul României, în care își manifestă insatisfacția în legătură cu răspunsurile primite de la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național de Combatere a Căderilor de Grindină și Creștere a Precipitațiilor. Un răspuns care, citez, „conține contradicții interne, reinterpretări neștiințifice și omisiuni care compromit credibilitatea poziției oficiale”.
Bilanțul de Mediu – arma secretă a fermierilor: Dovezi incendiare ignorate sistematic de autorități!
Credeați că ați scăpat de Bilanțul de Mediu? V-ați înșelat amarnic! Acest document-bombă, mai secret decât planurile lui Bin Laden și mai bine păzit decât rețeta de la Coca-Cola, este arma secretă a fermierilor prahoveni! Un raport incendiar, realizat în 2007, care demonstrează, negru pe alb, că sistemul antigrindină nu doar că nu ne protejează de grindină, dar ne fură ploaia pe față!
Vă mai amintiți de citatele din acest document, pe care autoritățile au încercat să le îngroape sub tone de minciuni și promisiuni deșarte? Citate precum „Norul sărăcește considerabil în apă în urma acțiunii de combatere a grindinei” sau „Au fost necesare max. 45 min. pentru disiparea completă a formațiunii noroase” ar trebui să dea fiori reci pe șira spinării oricărui om cu scaun la cap. Dar nu și autorităților noastre, care au preferat să ignore acest raport și să continue să sifoneze bani publici!
Și culmea tupeului! Acest Bilanț de Mediu, mai secret decât planurile lui Putin, nu a fost prezentat nici măcar Parlamentului României, atunci când s-a votat Legea nr. 173/2008 privind intervențiile în atmosferă! Adică, onorabilii deputați au votat o lege de importanță națională pe baza unor minciuni frumoase, fără să aibă acces la datele științifice reale privind efectele sistemului antigrindină! Nu-i așa că e frumos să fii parlamentar în România? Votezi legi pe încredere, ca la piață!
AASNACP – Autoritatea Națională pentru Acoperirea Secetelor și a Minciunilor: Răspunsuri evazive, contradicții flagrante și tupeu maxim!
Și acum, să analizăm cu lupa răspunsurile halucinante ale Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) la solicitările fermierilor prahoveni. O adevărată capodoperă de evaziune, manipulare și tupeu!
În Adresa nr. 4652/25.08.2025, AASNACP se screme să ne convingă că Bilanțul de Mediu din 2007 este doar „informativ” și că nu produce efecte juridice. Adică, pe românește, ne spun că pot să ignore liniștiți acest document, chiar dacă el demonstrează că sistemul antigrindină fură ploaia!
Mai mult, AASNACP încearcă să minimizeze concluziile Bilanțului de Mediu, reinterpretând expresia „sărăcirea în apă” ca un proces natural post-precipitație. Adică, ne spun că norii devin „săraci în apă” oricum, chiar și fără rachetele lor antigrindină! Dar fermierii nu sunt proști! Ei știu că rachetele antigrindină distrug norii și reduc precipitațiile!
Și culmea tupeului! AASNACP neagă orice legătură între lansarea rachetelor și disiparea norilor, invocând durata medie de viață a norilor convectivi (30-45 min) și susținând că rachetele nu pot influența traiectoria sau evoluția acestora. Adică, ne spun că rachetele lor nu au niciun efect asupra norilor, chiar dacă fermierii au văzut cu ochii lor cum norii se destramă după lansarea rachetelor!
În scrisoarea trimisă către Guvern, fermierii prahoveni spun clar: „Documentul R. AASNACP 4652/2025 nu răspunde substanțial solicitărilor fermierilor din Prahova. Ba mai mult, conţine contradicţii interne, reinterpretări neştiinţifice și omisiuni care compromit credibilitatea poziţiei oficiale.”
Rachete, minciuni și secetă: Cum ‘Antigrindina S.R.L.’ a secat fermierii de bani (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc
„Date personale”, minciuni publice: Cum mafia antigrindină se ascunde fals după GDPR, dar Incisiv le dă masca jos!
Și când credeam că am văzut tot circul, iată că AASNACP ne mai servește o minciună gogonată! Refuză să ofere informații fermierilor prahoveni, invocând protecția „datelor personale”! Adică, pe bune? Voi, ăștia care ați secat țara de ploaie și ați umplut buzunarele șmecherilor, vă ascundeți acum după fusta GDPR? Vă e frică de fermierii care vor să știe unde s-au dus banii lor?
În adresa nr. 2472/22.04.2025, AASNACP invocă „date personale” ca să refuze accesul la informații. Dar Incisiv de Prahova nu se lasă păcălit! Noi am obținut această adresă de pe site-ul unei prefecturi din România, deci este un document public! Și ce găsim în el? Minciuni ordinare, gogonate, cu care mafia antigrindină a intoxicat instituțiile statului!
AASNACP susține că documentul „Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor” (nr. 2472/22.04.2025) a fost transmis către Federația AGRO PROPACT. Dar, când fermierii cer copii ale corespondenței, AASNACP refuză, invocând „date cu caracter personal”!
Adică, pe românește, nu vă dăm nimic, că e secret! Vă e frică să nu se afle cum sifonați banii publici? Vă e frică să nu se vadă complicitățile și interesele meschine? Stați liniștiți, că noi o să le scoatem la iveală, una câte una! Ne ascundem FALS după GDPR, dar lasă urme de minciuni peste tot. Credeau că suntem proști? Au încurcat-o cu Incisiv de Prahova!
Caunei Florea, maestrul minciunilor: Cum ne vrăjește directorul Antigrindină cu termeni tehnici, dar ne lasă cu seceta-n curte!
Și ca tacâmul să fie complet, îl avem și pe directorul general al AASNACP, Gheorghe Caunei Florescu, un maestru al minciunilor și al manipulării! Un expert în a ne vrăji cu termeni tehnici și explicații savante, ca să ne ascundă faptul că ne fură pe față!
În declarațiile sale publice, Caunei Florescu ne spune că „sistemele convective produc precipitații cu caracter local”, dar uită să menționeze că rachetele antigrindină pot transforma o ploaie normală într-un potop apocaliptic! Ne spune că „metoda de combatere a căderilor de grindină prin intermediul rachetelor vizează exclusiv activitatea de combatere”, dar uită să menționeze că rachetele distrug norii și reduc precipitațiile!
Caunei Florea este un magician al cuvintelor, un iluzionist care ne promite ploaie, dar ne lasă cu seceta-n curte! Un șmecher care se ascunde în spatele unor titluri pompoase și a unor discursuri complicate, dar care nu poate ascunde faptul că este complice la jaful antigrindină!
Primăria Breaza acuză: Rachetele antigrindină, vinovate de inundații? Un avocat la Primărie, coșmarul oricărui mafiot!
Și ca să vedeți că jaful antigrindină nu se limitează doar la secetă, ci provoacă și inundații devastatoare, vă prezentăm cazul primarului orașului Breaza, Novac Bogdan Cristian, un avocat de temut!
În 2021, edilul a trimis o sesizare către Prefectură, acuzând direct sistemul antigrindină că a provocat inundații devastatoare în localitate. „Ca urmare a ploilor torențiale care au avut loc în orașul Breaza în zilele de 11, 12 și 27.06.2021 și ținând seama de viiturile care s-au produs în zona Podu Vadului, vă facem cunoscut că din informațiile pe care le deținem acestea au fost provocate de rachetele antigrindină lansate din Unitatea de combatere a căderilor de grindină Câmpina,” scria primarul Novac, cerând, pe bună dreptate, stoparea acestor operațiuni criminale.
Ce a făcut Prefectura? A trimis sesizarea mai departe, direct la sursa problemei: Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (ASNACP), o instituție care pare că și-a schimbat denumirea în Autoritatea Națională pentru Acoperirea Secetelor și Inundațiilor.
Iar răspunsul ASNACP este o capodoperă de minciună și manipulare, demnă de Cartea Recordurilor! În adresa nr. 4023/07.07.2021, ASNACP se screme să explice că, de fapt, rachetele nu au fost lansate direct spre Breaza, ci „în apropiere”. Adică, pe românește, au tras în direcția norilor, dar nu chiar în direcția aia, ci un pic mai la stânga, ca să nu bată la ochi. Parcă norii ar sta pe loc și n-ar fi purtați de vânt!
Mai mult, ASNACP se apără invocând „schimbările climatice” și „regimul hidrografic local”, ca și cum rachetele antigrindină n-ar avea nicio influență asupra vremii. Halucinant!
Pensiile SRI și avizele de la Balamuc: Rețeta perfectă pentru o secetă națională!
Și ca să înțelegeți cine se află în spatele acestui jaf colosal, trebuie să vă spunem că sistemul antigrindină este protejat de o rețea bine închegată, cu legături strânse în serviciile secrete (pensionari) și cu avize de la Balamuc!
Un fost senator și ofițer SRI, probabil cu pensie specială și nostalgia vremurilor trecute, a avut tupeul să iasă la TV și să apere sistemul antigrindină, invocând „profesionalismul” foștilor săi colegi din sistem. Adică, pe românește, recunoaște că jaful e orchestrat de o gașcă de ofițeri SRI!
Nu e de mirare că sistemul antigrindină a fost lăsat să funcționeze nestingherit timp de atâția ani, chiar și în ciuda dovezilor clare că acesta provoacă secetă și inundații! Nu e de mirare că autoritățile au ignorat Bilanțul de Mediu și au refuzat să ofere informații fermierilor!
Sistemul antigrindină este un tun subvenționat de stat și protejat de securiști! O afacere criminală, în care banii publici sunt sifonați în buzunarele șmecherilor, iar fermierii sunt lăsați să se descurce cu seceta și inundațiile! Si au avize de la Balamuc
E timpul să luați furcile și să cereți socoteală?!
Ajunge! Nu mai putem tolera minciuna și jaful! Nu mai putem permite ca acești hoți de ploaie să ne distrugă agricultura și să ne fure viitorul!
Fermieri prahoveni, fermieri români, uniți-vă forțele și cereți dreptate! Arătați-le politicienilor corupți și mafioților cu aviz de la nebuni că nu mai sunteți dispuși să tolerați minciuna și jaful!
Cereți demisii imediate! Cereți anchete penale! Cereți tragerea la răspundere a tuturor vinovaților! Nu vă mai lăsați păcăliți de promisiuni deșarte și de explicații halucinante! Vreți să știți unde s-au dus banii, cine i-a furat și cine a protejat hoții!
Nu mai stați cu mâinile în sân, așteptând ca statul să vă apere! Luați furcile și cereți socoteală! Pentru că, așa cum spunea un fermier prahovean, cu lacrimi în ochi: „Ploaia se întoarce, dar pe voi nu vă mai iartă nimeni!”
Incisiv de Prahova este alături de voi! Vom continua să investigăm acest caz și să dezvăluim toate mizeriile din sistemul antigrindină! Nu ne vom opri până când toți vinovații nu vor plăti pentru faptele lor!
Incisiv de Prahova – vocea fermierilor, coșmarul mafiei: Vom continua să luptăm până la capăt!
Ziarul Incisiv de Prahova a fost vocea care a strigat în deșert, avertizând asupra jafului antigrindină! Am fost ridiculizați, ignorați și chiar amenințați! Dar nu am cedat! Am continuat să luptăm pentru drepturile fermierilor, până când am scos la iveală adevărul!
Și nu ne vom opri aici! Vom continua să investigăm acest caz și să dezvăluim toate mizeriile din sistemul antigrindină! Vom publica numele complicilor la acest jaf național! Vom lupta până la capăt pentru ca hoții de ploaie să ajungă la pușcărie!
Pentru că Incisiv de Prahova este vocea fermierilor, coșmarul mafiei! Suntem singurii sănătoși într-o țară de nebuni! Suntem Casandra României, și v-am spus noi că e jaf!
Concluzie: Tunurile cu rachete se îndreaptă spre Rahova, nu spre nori!
Așadar, dragi români, nu mai stați cu mâinile în sân! A susține menținerea unui sistem scump, ineficient și dăunător înseamnă a susține, de fapt, mafia care îl controlează, o rețea bine închegată cu legături strânse în serviciile secrete (pensionari).
Realitatea este simplă:
- sistemul nu are dovezi de eficiență,
- documentele oficiale arată reducerea precipitațiilor,
- fermierii plătesc deja cu recolte compromise,
- mediul este expus la poluare cu iodură de argint.
Suspendarea tragerilor nu a distrus nimic. Dimpotrivă, a fost primul pas spre responsabilitate. România are nevoie de soluții reale la schimbările climatice, nu de specialiști în iluzii, avocați pensionari din serviciile secrete și avize de la balamuc.
Tunurile cu rachete nu se mai îndreaptă spre nori, ci spre Rahova! Pentru că hoții de ploaie trebuie să ajungă direct la pușcărie, nu la vreo emisiune TV unde să se victimizeze!
Vom reveni cu dezvăluiri incendiare și cu numele complicilor la acest jaf național! Stați cu ochii pe noi! (Cristina T.).
Exclusiv
Cum alegi mașina potrivită pentru un road trip în România?

Un road trip prin România este una dintre cele mai frumoase modalități de a descoperi diversitatea peisajelor – de la Transfăgărășan și Transalpina până la Delta Dunării și litoralul Mării Negre. Însă, pentru ca experiența să fie plăcută și fără griji, alegerea mașinii potrivite este la fel de importantă ca traseul în sine.
Dacă te întrebi cum să alegi mașina ideală de închiriat pentru un road trip în România, iată câteva criterii și recomandări care te vor ajuta să iei cea mai bună decizie.
1. Analizează tipul de traseu pe care îl vei parcurge
Primul pas este să te gândești la drumurile pe care vei merge:
- Autostradă și drumuri naționale – ideal pentru mașini compacte sau sedanuri economice.
- Drumuri montane și serpentine – un SUV sau un crossover îți oferă mai multă stabilitate și confort.
- Drumuri de țară sau teren accidentat – un vehicul 4×4 poate fi soluția potrivită.
👉 Dacă planifici un traseu variat, un SUV de dimensiuni medii este adesea cea mai bună alegere.
2. Dimensiunea mașinii și numărul de pasageri
Confortul este esențial în timpul unui road trip. Ține cont de:
- Numărul de persoane – pentru 2-3 pasageri, un hatchback sau sedan este suficient; pentru 4-5 persoane, un SUV sau un break este mai confortabil.
- Spațiul pentru bagaje – dacă planifici mai multe opriri sau drumeții, ai nevoie de un portbagaj încăpător.
- Confort pe distanțe lungi – scaune ergonomice și spațiu suficient pentru picioare fac diferența după câteva ore de condus.
3. Consumul de combustibil și eficiența
Un road trip poate însemna sute sau chiar mii de kilometri. De aceea, consumul este un factor cheie:
- Mașinile economice sunt ideale pentru trasee lungi pe șosele principale.
- SUV-urile și mașinile mai mari oferă confort și putere, dar au un consum mai ridicat.
- Diesel sau benzină? – dieselul poate fi mai eficient pentru drumuri lungi, dar pe distanțe scurte diferența este mică.
4. Dotările și tehnologia
Pe un drum lung, dotările potrivite îți pot face călătoria mult mai plăcută:
- Sistem de navigație – GPS actualizat sau conectivitate Android Auto/Apple CarPlay.
- Aer condiționat automat – indispensabil vara.
- Sisteme de siguranță – ABS, ESP, senzori de parcare sau camere video.
- Cruise control – extrem de util pe autostrăzi și drumuri întinse.
5. Bugetul de închiriere
Un alt aspect important este costul total:
- Închirieri auto pe termen scurt – ideale pentru un weekend sau o vacanță de câteva zile.
- Închirieri auto pe termen lung – potrivite pentru road trip-uri extinse sau pentru cei care vor să combine vacanța cu mai multe opriri.
👉 Nu uita să verifici ce este inclus în preț: asigurare, kilometri, garanție și politica de combustibil.
6. Asigurările și siguranța pe drum
Un road trip înseamnă multe ore la volan și drumuri variate. Pentru liniștea ta:
- Verifică dacă oferta include RCA și CASCO.
- Întreabă despre franșiză și posibilitatea de a o reduce.
- Asigură-te că ai asistență rutieră 24/7 inclusă în contract.
7. Recomandări pentru road trip-uri în România
- Pentru trasee urbane + autostradă (București – Cluj, București – Timișoara): o mașină compactă sau un sedan este suficientă.
- Pentru trasee montane (Transfăgărășan, Transalpina): un SUV sau crossover îți oferă siguranță și putere.
- Pentru vacanțe în familie (Delta Dunării, litoral): un break sau un SUV cu portbagaj mare este alegerea ideală.
Cum te ajută Carhunt să alegi mașina potrivită?
La Carhunt, ai la dispoziție o flotă diversificată pentru orice tip de road trip:
- mașini economice pentru drumuri lungi cu buget redus,
- SUV-uri și crossover-uri pentru trasee montane,
- modele premium pentru confort sporit,
- opțiuni de 7 locuri pentru vacanțe cu familia sau grupurile de prieteni.
În plus, oferim asigurare inclusă, asistență rutieră 24/7 și transparență totală în ceea ce privește costurile. Astfel, te poți bucura de drum fără griji.
Alegerea mașinii pentru un road trip în România depinde de traseu, numărul de pasageri, consum și confort. Pentru drumuri lungi și variate, un SUV este adesea cea mai bună alegere. Pentru vacanțe urbane sau autostradă, o mașină compactă sau un sedan oferă un raport excelent între cost și eficiență.
Indiferent de alegerea ta, Carhunt îți pune la dispoziție mașina potrivită, astfel încât să te bucuri de frumusețea drumurilor din România fără stres și cu costuri corecte.
-
Uncategorizedacum 5 zile
Oltenia Turistică 2.0 – Conferință și Târg, împreună pentru viitorul regiunii
-
Socialacum o săptămână
Alexandru Ferariu – antreprenorul român care își construiește discret imperiul în România și Republica Moldova
-
Politică localăacum o săptămână
Vizita delegației Heritage Foundation în România: Consolidarea parteneriatului strategic SUA–România
-
Evenimentacum o săptămână
Fosa septică ecologică vs. fosa tradițională – ce alegem?
-
Afaceriacum o săptămână
El Studio aniversează 20 de ani de frumusețe și excelență în București
-
Politică localăacum o săptămână
Producătorul țigărilor Carpați și Snagov, datorii la ANAF de 649 mil. lei, intră în concordat preventiv
-
Uncategorizedacum o săptămână
Casa Artelor din Sibiu – șansa unică a României de a câștiga Premiul Publicului Europa Nostra 2025
-
Uncategorizedacum 3 zile
3CHEAPS SOLUTIONS SRL: Două platforme românești care simplifică viața online