Connect with us

Exclusiv

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (III)

Publicat

pe

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI era compus din urmatorii:

  • procurorul NEGULESCU MIRCEA
  • procurorul Onea Lucian
  • procurorul RAILEANU CERASELA,
  • procurorul DEACONU GILUELA,
  • procurorul  SAVU ALFRED
  • procuror Stasie Eduard de la Prachetul de pe langa Tribunalul Prahova
  • Procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti
  • judecătorul  DINU IULIAN
  • judecătorul NITA CONSTANTIN
  • judecătorul TUDORAN MIHAI
  • judecătorul TRANDAFIRESCU ZINICA, etc
  • avocaţi – deocamdata dam doar exemplul avocatei TĂNASE CLAUDIA, urmand ca aceasta lista sa fie completata pe parcursul dezvaluirilor si a prezentarii mai multor plangeri penale si/sau inregistrari si stenograme;
  • comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
  • comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16_____30, CI seria P_, nr. 00___9 – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti

  • comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17_____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul cu muzica greceasca in suflet;
  • inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
  • comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;

Pentru a evalua exact ceea ce s-a intamplat in Prahova si a devoala intreg grupul infractional de crima organizata, ziarul Incisiv de Prahova va incepe un serial cu prezentarea TUTUROR plangerilor penale inregistrate pe toti membrii acestei grupari de crima organizata si vom publica stenograme si inregistrari audio senzationale.

Dupa ce Incisiv de Prahova a publicat cazul col ® SRI Gulianu Florin si cazul Mr ® Florea Daniel, asa cum am promis- revenim cu alte 33 de plangeri penale indreptate impotriva membrilor acestei grupari de crima organizata.

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (I)

GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DIN PRAHOVA COORDONAT DE DNA ST PLOIESTI SI “ORORILE” COMISE (II)

Azi va prezentam cazul Petrache! Vom reveni. (Cristina T.).

         Catre

PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

B-dul Libertăţii nr. 12, Sector 5 – Bucureşti

Cod poştal : 050706

 

Secția pentru investigarea infracţiunilor din justiţie

 –  in atentia doamnei procuror sef sectie –

D O A M N A  P R O C U R O R  S E F  S E C T I E ,

Subsemnatul PETRACHE FLORIN, CNP ___________________, domiciliat in Ploiesti, __________________________ jud. Prahova, telefon ___________________, fost director al Directiei Generale Gestiune Patrimoniu a Primariei Municipiului Ploiesti, inculpat si condamnat definitiv in ds. nr. 5632/105/2016 de Tribunalul Prahova, respectiv de Curtea de Apel Ploiesti,

În temeiul art. 288 si art. 289 Cod procedură penală, formulez următoarea

P L Â N G E R E  P E N A L Ă 

Impotriva numitilor:

  • NEGULESCU MIRCEA, la data savarsirii faptelor procuror in cadrul Serviciului Teritorial Ploiesti al DNA Bucuresti, in prezent exclus din magistratura,
  • DEACONU GILUELA, la data savarsirii faptelor procuror in cadrul Serviciului Teritorial Ploiesti al DNA Bucuresti,
  • TRANDAFIRESCU ZINICA, judecator la Sectia penala a Tribunalului Prahova, care a solutionat fondul, condamnandu-ma, in ds. 5632/105/2016, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Conform art. 81 Cod penal anterior a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei,
  • TUDORAN MIHAI VIOREL si NITA CONSTANTIN judecatori la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat apelul si, rejudecand, mi-au majorat cuntumul pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 vechiul Cod penal, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 şi cu aplicarea art. 5 Cod penal, de la 8 luni închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare,
  • FLOREA C. GABRIELA NICOLETA, la data faptelor comisar sef, ofiter de politie judiciara detasata de la IPJ Prahova la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA Bucuresti, delegarea sa fiind revocata in februarie-martie 2018, la cererea ministrului de interne si
  • TOADER CRISTINEL, CNP 17_________6, posesor al CI seria ___, nr. ____ eliberata la data de ____ de SPCLEP ____, fost director general al Politiei Locale Ploiesti, in prezent suspendat din functia de director general adjunct incepand cu luna mai 2015, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura / corespondentei in Ploiesti, str. ____________________ Prahova,
  • SIMION CRISTIAN, CNP ____________________, ale carui alte date de identificare nu le cunosc,

pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni:

  • Cercetare abuziva, prevazuta de art. 280, alin. 1 si 2 Cod penal;
  • Represiune nedreapta, prevazuta de art. 283, alin. 1, Cod penal;
  • Abuz in serviciu, prevazuta de art. 297, alin. 1, Cod penal;
  • Marturie mincinoasa, prevazuta de art. 273, alin. 1, Cod penal.

           IN FAPT:

  1. Numitul TOADER CRISTINEL, a fost contactat telefonic la sfarsitul lunii iunie 2016, de catre procurorul NEGULESCU MIRCEA si convocat in vederea unei discutii la sediul DNA Ploiesti, acesta aflandu-se sub imperiul masurii preventive de control judiciar (subsecventa unor lungi perioade de arest preventiv si arest la domiciliu) intr-un dosar (nr. 636/P/2014) constituit de catre acesta cand era procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, la detasarea sa la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA, in august 2015, dosarul fiind si el declinat la aceasta unitate specializata de parchet (primind nr. 190/P/2015) si repartizat procuroarei DEACONU GILUELA si ofiterului de politie judiciara comisar sef FLOREA C. GABRIELA NICOLETA. Desi nu fusese desemnat procuror de caz, procurorul NEGULESCU MIRCEA a lucrat in aceasta cauza penala, in mod nelegal si abuziv, fie direct, fie conducand urmarirea penala – dand indrumari si controland personal actele de procedura penala in faza de urmarire, in coniventa cu colega sa si cu acordul lui ONEA LUCIAN GABRIEL, procuror sef de serviciu.

TOADER CRISTINEL s-a prezentat la sediul DNA Ploiesti, ocazie cu care a fost amenintat ca i se va revoca masura preventiva de control judiciar si „se va intoarce in arestul de la Campina” daca nu raspunde solicitarii sale abuzive de a-i furniza informatii compromitatoare (dar false) despre subsemnatul PETRACHE FLORIN, cu care avea interdictia de a comunica instituita printr-o Incheiere de sedinta a Tribunalului Prahova, eu fiind martor in dosarul sau nr. 8519/105/2015, deoarece procurorul NEGULESCU MIRCEA imi luase o declaratie in dosar in faza de urmarire penala (ds. nr. 636/P/2014 al Curtii de Apel).

Procurorul NEGULESCU MIRCEA, i-a relatat ca isi aduce aminte ca, prin anii 2013-2014, cand era directorul general al Politiei Locale Ploiesti, TOADER CRISTINEL i-a trimis un meserias, la cererea sa, sa-i repare aparatul de aer conditionat. In acea zi, muncitorul, pe nume SIMION CRISTIAN, ocupandu-se de reparatie la locuinta magistratului, nu i-a raspuns la telefon, motiv pentru care l-a apelat pe NEGULESCU MIRCEA, rugandu-l sa ii transmita lui SIMION ca, daca tot este in acea zona de cartier, sa mearga si la mine, PETRACHE FLORIN, sa-mi ia masuri la balconul apartamentului in scopul inchiderii in tamplarie PVC si geam termopan. Mentionez faptul ca eu locuiesc la 50 metri de fostul domiciliu al lui NEGULESCU, pe strada Cosminele.

In context, procurorul NEGULESCU MIRCEA i-a cerut lui TOADER CRISTINEL sa declare despre mine / sa ma denunte ca nu mi-as fi achitat contravaloarea lucrarii la respectivul balcon, ci ar fi reprezentat o luare de mita pentru ajutorul dat de mine, ca director in Primaria Ploiesti, firmei „ESROM ADVERTISING” (apartinand unor persoane apropiate lui), pentru prelungirea unui contract de asociere a acesteia cu Primaria Ploiesti pentru panotaj stradal (publicitate outdoor), procurorul promitandu-i ca va interveni si va depune diligente, daca va declara aceste aspecte neadevarate, pentru ca, in dosarul sau de la instanta penala (construit de el tot cu probe false, ticluite si martori mincinosi), DNA sa transmita o adresa in baza careia TOADER sa beneficieze de reducerea pedepsei conform prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor.

Nota 1: De mentionat ca procurorul NEGULESCU MIRCEA a procedat similar cu TOADER CRISTINEL si in dosarul nr. 97/P/2012 al DNA – ST Ploiesti, in care – urmare unui denunt mincinos, la fel de fals / contrar realitatii, dat sub amenintari, presiune si promisiuni – , i s-a admis prin Ordonanta din 25.10.2016 cererea de a beneficia de dispozitiile favorabile ale art. 19 din Legea nr. 682/2002. Adresa a fost eliberata cu nr. 97/P/2012 din 25.10.2016 (anexata).

In acest dosar (nr. 122/42/2017 al Curtii de Apel Ploiesti), insa, in instanta, a revenit asupra denuntului si a retractat declaratia aratand ca a fost obtinuta sub amenintari, aceleasi mentiuni consemnandu-se si despre denuntul formulat impotriva mea (fila 4).  Anexez declaratia din instanta din 27.02.2018.

In prima faza, pe 03.07.2016, TOADER CRISTINEL nu a fost de acord, insa ulterior, pe data de 05.07.2016, a cedat presiunilor, amenintarilor si promisiunii, gandindu-se la represalii personale si la efectele devastatoare asupra familiei sale cu trei copii minori, mai ales ca el cunostea puterea si influenta pe care procurorii de caz o aveau asupra instantelor de judecata, coroborate si cu imprejurarea de notorietate publica ca erau colaboratori temeinici/de nadejde ai Directiei judetene de Informatii a SRI Prahova, cooperare stransa bazata si pe protocoalele secrete de colaborare intre SRI-PICCJ (Ministerul Public) si pe de alta parte intre acestea si ICCJ. In declaratia data la PICCJ – Sectia de urmarire penala a infractiunilor din justitie, in ds. nr. 45/P/2018, col. I. C. S., fost comandant al SRI Prahova, recunoaste explicit cooperarea SRI-DNA in dosarul lui Toader Cristinel, precizand ca „in perioada decembrie 2014-ianuarie 2015 a fost transmisa catre DNA o nota informativa cu privire la anumite aspecte legate de activitatea domnului Toader Cristinel. Cred ca aceasta nota informativa a venit ca urmare a solicitarii DNA – ST Ploiesti…” si ca, in dosarele penale ce i s-au intocmit domnului Toader Cristinel, „SRI s-a implicat … pentru a asigura suport tehnic atunci cand ni s-au transmis mandate de supraveghere tehnica si ordonante provizorii de supraveghere tehnica…” precizand ca acelasi sprijin i l-a acordat si procurorului NEGULESCU MIRCEA cand lucra dosarul la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti (fila 5). Aceeasi colaborare a avut-o si cu procuroarea DEACONU GILUELA: „Eu am mers la sediul DNA-ST Ploiesti in iulie 2014 unde am avut o discutie profesionala cu doamna procuror DEACONU GILUELA care, la acel moment, il inlocuia pe procurorul sef al ST Ploiesti, … Onea Lucian Gabriel”. (Anexez declaratia col. I. C. S. din 09.11.2018).

Pe 05.07.2016, TOADER CRISTINEL s-a prezentat, tot la cererea procurorului, din nou, la sediul DNA Ploiesti unde a detaliat cu magistratul cum sa intocmeasca denuntul, acesta dictandu-i personal frazele / exprimarile „cheie”. Mentionez ca, la un moment dat, a fost prezenta si cealalta procuroare de caz, DEACONU GILUELA, cu a carei complicitate a fost „fabricat” denuntul. (Anexez declaratia-denunt din 05.07.2016).

In acele momente, NEGULESCU nutrea sentimente de razbunare la adresa mea, profera injurii / insulte fata de persoana mea, reprosand:

PETRACHE FLORIN nu m-a sprijinit in demersul de a obtine de la primarie o locuinta sociala pentru fiul meu, DRAGOS ALIN;

Reiterez ca, in acea perioada, subsemnatul PETRACHE FLORIN eram directorul Directiei Gestiune Patrimoniu din Primaria Ploiesti si intrau in atributiile mele de serviciu aceste actiuni.

Astfel, din cauze extrajudiciare, direct sau prin interpusi, procurorul NEGULESCU mi-a transmis, in trei situatii diferite, amenintari legate de exercitarea atributiilor mele de serviciu in defavoarea intereselor unor persoane apropiate din anturajul sau.

Prima intalnire a avut loc in cursul anului 2015 (in ziua de Sf. Gheorghe), la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, unde am fost convocat telefonic, de dimineata, de procuror, fara citatie, pentru ca, pe loc, sa ma deplasez imediat la parchet pentru a da o declaratie despre TOADER CRISTINEL, respectiv modalitatea de atribuire a conventiilor de alocare a amplasamentelor pentru elemente de publicitate outdoor in Municipiul Ploiesti catre firmele pe care magistratul le considera a fi ale lui TOADER (desi acesta nu era nici administrator, nici asociat). M-am deplasat si, in biroul procurorului am dat declaratia, sub amenintarea acestuia.

O alta intalnire s-a petrecut in luna iunie 2016, cand am fost citat la sediul ST Ploiesti al DNA tot de catre procurorul NEGULESCU, care m-a audiat ca martor in dosarul penal al unuia dintre fostii primari ai Ploiestiului, Volosevici Andrei, subiectul fiind prelungirea Contractului de asociere intre Primaria Ploiesti si SC ESROM ADVERTISING SRL Ploiesti.

Mentionez ca declaratia a fost integral formulata si dictata de procuror, fara ca mie sa mi se permita sa spun ceva, ori sa intervin fata de aspectele care se consemnau, pentru a prezenta corect situatia de fapt.

Desi am acceptat sa semnez declaratia in conditiile descrise, procurorul NEGULESCU m-a amenintat, la final, cu sintagma: „Tot am sa te fac !”.    

Mentionez ca firma ZEDEKA (ale carei inscrisuri falsificate au fost folosite la ticluirea probei impotriva mea si care nu are nicio legatura cu TOADER CRISTINEL, acesta nefiind niciodata asociat sau / si administrator), depusese toate documentele financiar – contabile la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti / DNA ST Ploiesti inca din 08.06.2015 si se aflau la dispozitia procurorilor NEGULESCU MIRCEA si DEACONU GILUELA (Anexez Procesul-verbal de predare primire documente contabile din 08.06.2015).

Nota 2: Premisa folosita a fost ca, anterior functiilor publice detinute succesiv in administratia publica locala ploiesteana si la conducerea unor institutii deconcertate prahovene, TOADER CRISTINEL a fost asociat / administrator la ESROM (2006-2009) si ca ar avea legaturi cu ZEDEKA.

In aceste imprejurari, procurorul NEGULESCU MIRCEA a extras, absolut la modul intamplator / aleatoriu din acea multitudine de acte / incsrisuri aflate in biroul sau, cateva facturi – 5 (cinci) – de tamplarie PVC si geam termopan, iar TOADER CRISTINEL, desi stia cu certitudine ca, în niciun caz, nu puteau fi de la balconul meu, a scris aceasta in denuntul care i-a fost dictat integral de magistrat, in care efectiv erau inserate niste aberatii in raport cu adevarul / realitatea. Mentionez ca tamplaria din facturile extrase din contabilitatea anului 2012 a fost executata pentru o cu totul alta lucrare si in alta perioada de timp.

O simpla expertiza judiciara / constatare tehnica poate demonstra ca acele facturi nu contineau, de fapt, materiale de sorto-tipo-dimensiunile proprii elementelor constructive ale unui balcon de bloc (asa cum voi detalia mai jos).

In baza acestor „dovezi”, coroborate cu denuntul lui TOADER din 05.07.2016, prin care arata ca eu, inculpatul PETRACHE, i-am pretins executarea lucrarilor in schimbul intocmirii documentelor care au stat la baza Hotararii de Consiliu Local Ploiesti de prelungire a contractelor de asociere cu firmele ESROM si ZEDEKA, s-a inceput urmarirea penala impotriva mea, s-a dispus masura preventiva a controlului judiciar si, ulterior, am fost inculpat in cauza si trimis in judecata (ds. nr. 217/P/2016), ds. nr. 5632/105/2016. Reiterez ca aceste aspecte i-au fost cerute si dictate de catre procurorul NEGULESCU (date tehnice, preturi, numar de HCL) pe care TOADER nu avea de unde sa le cunoasca.

  1. Arat ca faptele s-au desfasurat, in realitate, astfel:

In vara anului 2013 sau 2014 – nu îmi amintesc cu exactitate – la o întalnire în oras cu TOADER, acesta mi-am spus ca, avand la acel moment niste lucrari de amenajare, a primit niste preturi foarte bune la materiale de constructie si termopane.

Mentionez ca TOADER este un bun si vechi prieten (ne cunoastem de peste 20 ani, am fost colegi la Organizatia PSD de tineret in anii 1998-1999, am petrecut concedii impreuna, a fost prezent la evenimentele importante din viata mea si a familiei mele), dar am fost si colegi de serviciu si am conlucrat institutional.

La circa o luna dupa acea discutie, i-am spus ca as intentiona sa inchid un balcon cu material termopan, moment in care mi-a recomandat un montator foarte bun pe care il cunoastea si el de la intalnirile noastre comune avute la Biserica Evanghelica din Ploiesti.

La scurt timp, TOADER a fost solicitat de procurorul NEGULESCU pentru a-i repara un aparat de aer conditionat si atunci l-a trimis pe lacatusul de confectii metalice SIMION CRISTIAN, meseriasul nominalizat mai sus, pe care mi l-a recomandat si mie, care, ulterior a fost sa-mi ia masurile la balcon, operatiune facila deoarece in acea perioada eram vecin cu NEGULESCU.

Lucrarea propriu-zisa de inchidere in tamplarie termopan a balconului a fost executata in luna septembrie 2014 (si nu in 2012), si am  achitat-o in cateva transe lui TOADER CRISTINEL.

La data de 13.04.2017, prin declaratia de martor-denuntator data in fata doamnei judecator TRANDAFIRESCU ZINICA in ds. nr. 5632/105/2016 al Tribunalului Prahova, TOADER CRISTINEL a incercat sa spuna adevarul cu privire la cele intamplate, însa nu a reusit decat partial prin nuantarea relatarii. Era intr-o stare emotionala negativa, iar perceptia lui cu privire la intrebarile care i se adresau, intr-o succesiune bulversanta, prin judecator, de catre procuror, subsemnatul si avocatii mei, i-au parut fie nesemnificative, sau gresit formulate, fie cu fragmente neimportante astfel ca – aflat sub efectul stupefiantelor, tranchilizantelor, antidpresivelor si anxioliticelor administrate in acea zi – a raspuns / declarat, pe cat posibil, conform adevarului factual, si nu in acord cu ce-i dictatase procurorul NEGULESCU la urmarirea penala. (Anexez declaratia martorului TOADER din data de 13.04.2017, data in ds. nr. 5632/105/2016 al Tribunalului Prahova, la fond.)

Acesta a fost motivul pentru care DNA – ST Ploiesti i-a deschis un nou dosar penal la 25.04.2017, nr. 78/P/2017, în care a fost audiat pe data de 02.05.2017 in calitate de suspect pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa si favorizarea infractorului (art. 269, alin. 1 si art. 273, alin. 1 C. p.), fiind intimidat si obligat de catre procurori sa revina cu o noua declaratie care sa coincida in totalitate cu denuntul initial (cel fals).

Drept urmare, în data de 10.11.2017, a fost reaudiat, la cerere, de catre doamna judecator TRANDAFIRESCU ZINICA, în fata careia a pastrat continutul initial al denuntului la solicitarea expresa a DNA ST Ploiesti. (Anexez o copie a declaratiei din 10.11.2017 data de TOADER in ds. nr. 5632/105/20016 al Tribunalului Prahova.)

Cu o zi inainte de declaratie, în data de 09.11.2017, a fost chemat la DNA Ploiesti de catre politista judiciara FLOREA C. NICOLETA GABRIELA si intrebat daca a doua zi isi va mentine declaratia. A perceput atitudinea ca fiind o intimidare / amenintare ca, daca nu isi mentine declaratia, va suporta actiuni de tip „Negulescu – Portocala” si va avea de suferit.

O incercare de a atrage atentia unei instante de judecata asupra denaturarii adevarului cu privire la faptele descrise in denuntul facut in dosarul nr. 5632/105/2016, a avut loc cu ocazia audierii lui TOADER CRISTINEL in dosarul nr. 122/42/2017, inculpat VOLOSEVICI ANDREI, unde a subliniat faptul ca cele doua denunturi i-au fost solicitate si dictate de procurorul NEGULESCU, care i-a confiat ca are un interes personal in aceste cauze penale (fila 4).

Ultimul demers de a fi reaudiat ca martor denuntator in dosarul nr. 5632/105/2016, pe rolul Curtii de Apel Ploiesti, prin care dorea sa declare intregul adevar si sa prezinte aspecte factuale si imprejurari noi cu relevanta si pertinenta in solutionarea cauzei, a fost la termenul din 17.10.2018. Completul nr. 4APa al Secţiei Penale şi pentru cauze cu minori şi de familie a Curtii de Apel Ploiesti, presedinte TUDORAN MIHAI VIOREL, a respins, insa, cererea apararii de reaudiere a martorului, deoarece era clar ca ar fi spus ca nu isi mai mentine declaratia formulata in faza de urmarire penala si, cu acea ocazie, dorea sa restabileasca adevarul in ceea ce priveste faptele in baza carora s-a construit acuzatia penala.

III. Cu privire la faptuitorii nominalizati din cadrul DNA-ST Ploiesti si a politistei judiciare, apreciez ca nu mai este cazul sa dezvolt in prezenta plangere penala abuzurile multiple savarsite de acestia in cvasi-majoritatea cauzelor penale instrumentate la unitatea de parchet specializata, fata de acestia fiind depuse multe sesizari penale. Strict in ceea ce ma vizeaza pe mine, am punctat cele cateva aspecte in prezenta plangere penala si le pot detalia si explica cu ocazia audierii ca persoana vatamata.

Aceasta cauza penala a fost creata artificial de procurorul care a instrumentat-o. Judecatorii fondului si apelului, au continuat activitatea represiva impotriva mea, ca fost director executiv al Directiei de Gestiune Patrimoniu din cadrul Primariei Ploiesti (la data faptelor) si au dat satisfactie interesului major al DNA de a fi condamnat cu orice pret (cu incalcari grave ale dispozitiilor legale in faza de urmarire penala, respingerea de plano a cererii in probatiune a apararii si lipsirea de orice eficienta a celorlalte probe depuse, totusi, la dosar.

Astfel:

TRANDAFIRESCU ZINICA, magistrat al Sectiei penale a Tribunalului Prahova, judecatoarea fondului:

       Este, in mod plauzibil, cea mai santajabila judecatoare in materie penala din justitia prahoveana.

  1. Primul element cu care a fost santajata ori de cate ori au existat interese ale tertilor (de ex. DNA, DIICOT etc.) in dosarele in care aceasta a inntrat ca judecator de drepturi si libertati, de camera preliminara ori de fond este acela ca, prin Decizia nr. 955/26.02.2014 a I.C.C.J., TRANDAFIRESCU ZINICA a fost declarata agent al Securitatii ca organ represiv al regimului communist si ca a incalcat drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, facand acte de politie politica.
  2. Al doilea, chiar mai consistent, a fost o intreaga perioada de timp, presiunea pusa asupra sa cu privire la situatia penala a fiului sau, TRANDAFIRESCU DANIEL.
  3. TRANDAFIRESCU DANIEL a fost retinut si arestat în septembrie 2013 într-un dosar de constituirea unui grup infractional organizat (art. 367 NCP), evaziune fiscală, spălare de bani și contrabandă cu țigări, apoi arestat la domiciliu si, in final, plasat sub control judiciar gratie unor hotarari (arestari, emitere de mandate de perchezitie, condamnari cu inchisoarea), comandate mamei sale, TRANDAFIRESCU ZINICA. Durata reţinerii şi arestării preventive a fost de la 21.09.2013 la 02.04.2014 şi a arestului la domiciliu de la 02.04.2014 la 04.05.2015.
  4. Pentru serviciile aduse de TRANDAFIRESCU ZINICA intereselor meschine si abuzive ale DNA si DIICOT, o prima recompensa o primeste, ca mama, de la ICCJ, complet de judecatăC22 CP, prin Decizia nr. 170/02.04.2014 prin care se admite contestaţia formulata de inculpatul Trandafirescu Daniel împotriva Încheierii judecătorului de cameră preliminară din 18.03.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în dosar nr. 1750/2/2014 (855/2014) si i s-a înlocuit măsura arestării preventivecu măsura arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile, de la 2 aprilie 2014, până la 01 mai 2014, inclusiv.
  5.     Inalta Curte de Casatie si Justitie mai face un act de clementa fata de Trandafirescu Daniel si, ca rasplata a serviciilor prestate de mama sa ca judecator (de camera preliminara, de drepturi si libertati sau de fond, dupa caz, in diferite dosare de pe rolul Tribunalului Prahova in care DNA si DIICOT aveau interese majore) a revocat masura controlului judiciar fata de fiul sau. Astfel, completul de judecată nr. 8, prin Decizia nr. 366/26.10.2016, a admis contestaţiile formulate de inculpatul Trandafirescu Daniel împotriva Încheierii din data de 29 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 1750/2/2014/a30 a desfiinţat, în parte, încheierea contestată şi, rejudecând, a revocat măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul Trandafirescu Daniel prin Încheierea nr. 641 din 04.05.2015 pronuntată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Sectia penală în dosarul nr. 1750/2/2014/a16.

Nota 3: Dosarul în care Trandafirescu jr. a fost trimis în judecată alături de interlopul Ion Gușan zis Nicu Patron, s-a aflat pe rolul Curții de Apel București (nr. 1750/2/2014), fiul judecatoarei si al inspectorului sef-adjunct al IJP Prahova, comisar sef de politie Trandafirescu Ionel, fiind implicat, după cum susțin procurorii DIICOT, într-o rețea de traficanți de țigări coordonată de Nicu Patron, unul dintre cei mai temuți lideri ai lumii interlope din Basarabia (constituirea unui grup infractional organizat – art. 367 NCP, evaziune fiscală, spălare de bani și contrabandă cu țigări). Pana la urma a fost, totusi, condamnat la o pedeapsa rezultanta de 5 ani inchisoare prin Sentinţa penală nr. 196/F din 10.11.2016.

Desi am administrat in instanta toate probele care dovedesc nevinovatia mea, TRANDAFIRESCU ZINICA m-a condamnat la 8 (opt) luni inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei[1].

In esenta, situatia judiciara din dosarul meu a fost caracterizata de:

  • Lipsa elementelor de tipicitate specifice infractiunii de luare de mita sau primire de foloase necuvenite prin inexistenta nex-ului cauzal intre activitatea desfasurata in deplina legalitate de mine , raportat la atributiile functionale si cele derivate din Legea nr. 188/1999, si pretinsa contraprestatie;
  • Dovedirea contrariului printr-o proba stiintifica, respectiv capturile foto realizate prin sistemul Google Map in anul 2012, comparativ cu cele din anul 2014, din continutul carora rezulta ca nici la data prelungirii contractului, si nici pe intreaga perioada a anului 2012, eu nu am fost beneficiarul vreunei contraprestatii din partea martorului-denuntator TOADER CRISTINEL, asa cum acesta a declarat la cererea si dictarea procurorului care, ulterior, a imbracat in haina ilicitului penal relatarea lui TOADER.
  • Inexistenta derularii cu celeritate a procedurilor incriminate ce reveneau in competenta mea de director executiv (pe care organul de urmarire penala le-a circumscris laturii obiective a infractiunii de coruptie de care am fost acuzat), precum si imposibilitatea obiectiva a imprimarii unei celeritati procedurii de prelungire a respectivului contract intre firma ESROM si Primaria Ploiesti, intrucat activitatea a fost dispusa de catre Primar si supusa efectiv controlului Consiliului Local Ploiesti. Mai mult, in virtutea atributiilor functionale de serviciu, nu aveam posibilitatea ca, personal, sa influentez in sensul accelerarii respectiva procedura administrativa, deoarece eram totalmente conditionat de avizele altor factori decidenti din Consiliul Local Ploiesti, Primaria Ploiesti si Institutia Prefectului Prahova, in primul rand de avizul de legalitate al Directiei Juridice si de Contencios si al Institutiei Prefectului.
  • Referatul semnat de mine, pretins incriminator, a fost integral legal si temeinic la acel moment, fiind un act juridic simetric, intrucat Directia Generala Gestiune Patrimoniu din Primaria Ploiesti a solicitat, initial, actionarea in judecata civila a firmei ESROM ADVERTISING, dar – dupa ce aceasta si-a indeplinit obligatiile contractuale fata de Primarie (dovedita prin platile efectuate) – tot Directia Generala Gestiune Patrimoniu avea obligatia legala corelativa de a solicita incetarea / retragerea actiunii in instanta, pentru ca ramasese fara obiect.
  • Inexistenta din punct de vedere subiectiv a intentiei primirii unei mite ori a unui folos necuvenit, avand in vedere relatia de prietenie de peste 20 de ani dintre mine si martorul-denuntator mincinos, minciuna pusa pe seama amenintarilor si promisiunilor facute de procurori.

De altfel, in Sentinta penala nr. 209/14.05.2018, judecatoarea fondului nici nu catadicseste sa faca vreo referire – cu atat mai putin vreo analiza – despre proba cu captura foto realizata prin sistemul Google Map in anul 2014, ca si cand aceasta nu exista la dosar.

TUDORAN MIHAI VIOREL si NITA CONSTANTIN judecatori la Curtea de Apel Ploiesti,

pentru ca as fi savarsit infractiunea de primire de foloase necuvenite, mi-au majorat pedeapsa, dubland-o la 1 an si sase luni, mentinand suspendarea conditionata ca modalitate de executare[2].

Desi, initial, i-am perceput a fi dincolo de orice banuiala, cei doi magistrati care au exercitat controlul judiciar asupra solutionarii fondului, au dovedit chiar mai multa rea credinta decat judecatorul fondului, TRANDAFIRESCU ZINICA, precum si lipsa de deontologie profesionala si s-au umilit in fata cererii de apel a DNA ST Ploiesti.

In mod flagrant, au incalcat art. 6, § 1 si 3 din CEDO, cea mai relevanta, recenta si, cumva, asemanatoare speta fiind Cauza Poropat impotriva Sloveniei (cererea nr. 21668/12), solutionata prin Hotararea din 9 mai 2017[3]. Mi-au respins toate probele propuse in aparare prin cererea in probatiune depusa la termenul din 17.10.2018.

Cu privire la probele in aparare:

  1. La dosar, procurorii DNA, NEGULESCU si DEACONU, au introdus 5 (cinci) facturi (patru reprezentand tamplarie PVC si una geam termopan). Un simplu calcul aritmetic arata un total de 22,01 mp tamplarie si 5,17 mp geam termopan achizitionate.

 

In realitate, faptic, balconul meu (plus usa) are 3,18 mp tamplarie si 6,28 mp geam.

 

Rezulta un plus pe facturi fata de lucrarea fizica de 18,86 mp tamplarie si un minus de 1,11 mp geam termopan.

In concluzie, daca tamplaria achizitionata pe facturi se punea in opera la usa si balcon, s-ar fi putut realiza, de fapt,…. 8 (opt) balcoane si 6 (sase) usi, cu observatia la fel de importanta ca geamul din factura nu se ajungea pentru a inchide balconul, existand o lipsa (minus) de 1,11 mp.

Astfel, facturile care au fost depuse de procurori in dosar, nu sunt cele prin care s-au achizitionat materialele pentru balconul meu, ci niste documente din 2012.

  1. Balconul a fost edificat in 2014, si nu in 2012 cand a fost aprobata prelungirea contractului de asociere dintre SC ESROM ADVERTISING SRL si Primaria Municipiului Ploiesti, neexistand nex cauzal. Acesta m-a costat 2000 lei pe care i-am achitat in cateva transe lui TOADER CRISTINEL.

Martorul SIMION CRISTIAN a mintit si la urmarirea penala si in declaratia data in instanta, atat prin omisiune ori prin raspunsuri de genul „nu-mi amintesc”, ca de exemplu in declaratia din 05.05.2017, data in dosarul nr. 5632/105/2016, la fond, in sensul ca:

  • „Prelucrat” de procurorul NEGULESCU, martorul – desi spune ca nu-si aminteste anul in care chiar el a facut lucrarea si el a achizitionat materialele – , in mod surprinzator isi aduce aminte de anul emiterii facturilor, respectiv 2012, tot pentru a confirma sustinerea acuzarii, contrara adevarului, pentru ca balconul, real, s-a realizat in 2014 .
  • Sustinerea martorului potrivit careia „…intrucat la 2-3 zile dupa achizitionare am procedat la efectuarea lucrarii” este, de asemenea, mincinoasa, falsul fiind demonstrat irefutabil prin urmatoarele: (i) daca admitem ca facturile introduse si folosite de procurorul NEGULESCU in dosarul cauzei ar fi cele cu materialele de la balconul si usa mea, atunci rezulta ca materialele au fost achizitionate intr-o perioada lunga de timp, nu toate odata, respectiv in intervalul 17.08.2012 – 29.09.2012, astfel ca punerea lor in opera „la 2-3 zile” ar fi fost imposibila, pe de o parte ca nu se stie fata de care din datele succesive de achizitie se raporteaza martorul, pe de alta parte deoarece, tehnic, uzual, asamblarea tuturor acestor materiale / piese era imposibil de realizat de un singur om in 2-3 zile;
  • Mergand ad absurdum tot pe speculatiile procurorului, rezulta ca lucrarea trebuia executata in octombrie (luna de toamna), pentru ca ultima achizitie de material ar fi fost pe 29.09.2012 conform facturii depusa la dosar in mod ticluit, si nu in vara, asa cum declara SIMION la pagina 3 (a se vedea declaratia anexata).

O a doua dovada in acest sens stau fotografiile extrajudiciare obtinute de mine prin capturi din aplicatia Google Map (anexate) care probeaza ca edificarea balconului a avut loc dupa luna august 2014.

Astfel, in captura Google din septembrie 2012, balconul apare deschis, fara lucrarea in cauza, iar vizavi de blocul in care locuiesc se observa un teren viran, care este liber de constructii.

In captura Google din august 2014, balconul se vede clar a fi tot deschis, iar pe terenul de vizavi este vizibila o constructie (spatiu comercial + birouri) ridicata cu Autorizatia de construire nr. 92/05.04.2013 eliberata de Directia Urbanism a Primariei Ploiesti, pe numele SC ARSEL SRL Ploiesti.

Pe cale de consecinta, daca atat in 2012, cat si in august 2014, balconul meu nu era inchis in tamplarie si geam termopan, iar in 2014 imobilul de vizavi era finalizat in baza Autorizatiei din 2013, rezulta cu maxima evidenta ca lucrarea de inchidere a balconului meu de la etajul 8 a fost executata dupa luna august 2014.

  1. Martorul TOADER CRISTINEL a facut o ultima incercare de a restabili adevarul, apeland la o declaratie data in fata unui notar public, autentificata in data de 30 august 2018, pe care a expediat-o la instanta prin serviciile Companiei Posta Romana (enexata).

Niciuna dintre probe, desi utile si pertinente cauzei, nu a fost luata in seama si nu i s-a dat eficienta la solutionarea cauzei, nici la fond, nici in apel.

 

URMARILE FAPTELOR

  1. Mi-am pierdut locul de munca. Pe data de 27.07.2016 a fost suspendat, ca functionar public, din functia de director executiv al Directiei Gestiune a Primariei Municipiului Ploiesti.
  2.  Prin Ordonanta nr. 217/P/2016 din 27.07.2016 a Parchetului de pe lângă I.C.C.J. – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti a fost instituita şi, ulterior, menţinută asupra mea masura preventiva a controlului judiciar, situatie in care nu am mai putut sa ma angajez la niciun loc de munca.
  3. La fond, Tribunalul Prahova, in ds. nr. 5632/105/2016, prin Sentinta penala nr. 209/14.05.2018 m-a condamnat, fără acord de recunoaştere, la 8 luni inchisoare cu suspendare.
  4. In apel, mi s-a respins apelul si a fost admis apelul DNA-ST Ploiesti si am fost condamnat la 1 an si 6 luni.
  5. Prin condamnarea nedreapta, stiindu-se ca sunt nevinovat, mi s-a lezat onoarea si demnitatea in familie si societate, fiind supus oprobiului public.

 

PROBE: Înscrisuri, martori, alte mijloace materiale de probă, pe care vă rog a le avea în vedere la justa soluţionare a cauzei, în concordanţă cu dezideratul aflării adevarului, clarificării integrale a tuturor faptelor si împrejurărilor săvârşirii acestora şi probării vinovaţiei penale a persoanelor nominalizate, care vor rezulta din lucrarile dosarului.

_________

Cu stima,

 

             Semnatura_________________                        data  21.03.2019

 

[1] „ … în baza disp. art. 5 C. p., constată lege penală mai favorabilă inculpatului PETRACHE FLORIN, Codul penal anterior (varianta 1969). În baza art. 377 alin. 4 C. p. p, admite cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea de luare de mită, prev. de art. 289 alin.1 C. p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în infracţiunea de primirea de foloase necuvenite, prev. de art. 256 alin. 1 C. p. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000. Condamnă pe inculpatul PETRACHE FLORIN, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 C. p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Conform art. 81 Cod penal anterior se dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată pe durata termenului de încercare de 2 ani la care se adaugă durata pedepsei aplicată, aşa cum prevăd disp. art. 82 C. p. anterior, atrăgându-i-se atenţia inculpatului asupra consecinţelor ce decurg din nerespectarea disp. art. 83 C. p. anterior. În baza art. 71 C. p. anterior aplică inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a teza a II-a , lit. b şi c C. p. pe care le suspendă potrivit art. 75, alin. 5 din acelaşi cod. În baza disp. art. 256 alin. 2 C. p. anterior confiscă de la inculpat suma de 1.785,64 lei. Menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 217/P/2016 din data de 07.09.2016 a D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti, asupra bunului mobil aparţinând inculpatului, constând în cota de 1/1 din autoturismul marca Skoda Octavia cu numărul de înmatriculare PH-17-SEA, culoare gri, an fabricaţie2004, serie şasiu TMBCS41Y052016562, serie motor 065733, reprezentând folosul material necuvenit până la concurenţa sumei de 1.785,64 lei. Obligă inculpatul la plata sumei de 2 500 lei cheltuieli judiciare către stat.”

[2]  Prin Decizia penala nr. 1212/12.12.2018 s-a desfiinţat în parte, în latură penală, Sentinţa penala nr. 209 din data de 14.05.2018 pronunţată de Tribunalul Prahova şi, rejudecând, majorează pedeapsa aplicată inculpatului Petrache Florin pentru săvârşirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite prev. de art. 256 alin. 1 vechiul Cod penal, rap. la art. 6 din legea 78/2000 şi cu aplicarea art. 5 Cod penal de la 8 luni închisoare la 1 an şi 6 luni închisoare. Potrivit disp. art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 81 vechiul Cod penal dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei mai sus menţionate pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni calculat în conformitate cu art. 82 alin. 1 vechiul Cod penal. Atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 vechiul Cod penal referitor la revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni. Aplică disp. art. 71 vechiul Cod penal rap. la art. 64 lit. a teza a II – a, lit. b) şi c) vechiul Cod penal. În baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepselor accesorii. În baza art. 256 alin. 2 vechiul Cod penal, confiscă de la inculpatul Petrache Florin suma de 3.785,64 lei. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei apelate. Respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpatul Petrache Florin împotriva sentinţei penale nr. 209 din data de 14.05.2018 pronunţată de Tribunalul Prahova. Obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 12 decembrie 2018.

[3]http://www.legal-land.ro/cedo-respingerea-probelor-propuse-aparare-incalcarea-dreptului-la-un-proces-echitabil/

Facebook Comments

Exclusiv

Care este serverul perfect pentru voi

Publicat

pe

Procurorul Ionuţ Botnaru, unul dintre cei cinci candidaţi admişi la interviurile de la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi-a retras candidatura.

„Noi urma să ne continuăm activitatea cu interviul domnului Ionuţ Botnaru, dar vreau să vă fac cunoscut că am în faţă o solicitare a domnului Botnaru, o informare, în sensul că şi-a retras candidatura pentru funcţia de procuror-şef al DNA”, a anunţat, joi, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, la finalul interviului susţinut de candidatul programat înaintea lui Botnaru.
Ionuţ Botnaru este procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezavluit faptul ca, o serie de acţiuni s-ar fi desfăşurat în ultima vreme, încă din decembrie 2019, din partea unor membri ai secţiei de procurori a CSM care ar insista să-şi impună toţi “aleşii lor” pentru şefia marilor parchete- DNA, PG şi DIICOT, arată mai multe surse judiciare şi din Justiţie.
Mizele ar fi fost două: exercitarea unui control nelalocul lui al Secţiei de Procurori a CSM asupra PG, DNA şi DIICOT, pentru a şti tot ce se întâmplă în aceste instituţii, ce dosare se fac şi cui, şi preconizata desfiinţare a SIIJ şi mutarea dosarelor pe magistraţi înapoi în DNA. Iar importantă pentru “deţinerea frâielor reale ale Justiţiei” este această pârghie pe dosarele magistraţilor.
4 candidaţi “din partea” Secţiei de Procurori a CSM
Vorbim despre candidatul pentru şefia DIICOT- Viorel Badea, care este director adjunct al INM, fost procuror DIICOT, despre Răzvan Horaţiu Radu- actualul adjunct al Procurorului General, fost agent guvernamental la CJUE şi CEDO, soţul judecătoarei ÎCCJ, Cristina Rotaru Radu, iar la DNA Secţia de procurori a CSM ar avea chiar 2 candidaţi. Pe Ionuţ Botnaru, procurorul general al PCA Ploieşti şi pe Crin Nicu Bologa, actual prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Ionuţ Botnaru care şi el s-a înscris pe ultima sută de metri pentru şefia DNA, fără să aibă nicio expertiză în domeniu pe speficitatea investigării corupţiei, nicio intrumentare spectaculoasă, ba chiar mai mult a fost procuror DIICOT, procuror şef DIICOT Ploieşti şi apoi candidat unic, fără contracandidat şi competiţie, singur, din toată justiţia prahoveană, pentru ocuparea funcției de procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.


În 2015, Ionuț Botnaru, atunci procuror șef al DIICOT Ploiești, a susținut examenul în fața unei comisii a Parchetului General, condus de Tiberiu Nițu, și el prahovean și apropiat al lui Victor Ponta, trecând bineînțeles examenul şi devenind noul procuror șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Numai că Ionuț Botnaru, care în 2019-2020 vrea să devină chiar şeful DNA, apare menționat în 2014, chiar în calitatea sa de șef al DIICOT Ploiești, într-o ordonanță clasată de procurorul Lucian Papici, ca un apropiat al clanului Cosma/Alexe din Prahova, intervenind în dosarul în care toți aceștia erau cercetați. Clasarea avea să genereze dosarul Ghiţă, care a detonat atât DNA Ploieşti cât şi dosarul lui Sebastian Ghiţă. Iată pasajele:
“Acţionând concertat pe mai multe planuri, de data aceasta prin intermediul lui Saghel Mihail Emanuel, Alexe Răzvan l-a capacitat, pentru atingerea scopurilor sale oculte, şi pe Botnaru Ionuţ, procuror şef al DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti. Iniţial, acesta l-a asigurat pe Alexe Răzvan că, la nivelul structurii pe care o conduce nu era înregistrată nicio lucrare penală în care să figureze el sau persoane din cercul său de interese, ca învinuiţi sau ca inculpaţi. Mai apoi, Botnaru Ionut a apelat la Mihailă Aurelian Constantin pentru a avea acces la date legate de stadiul dosarelor penale ce îl vizau pe Alexe Razvan, pentru a le comunica acestuia.


Astfel, la data de 11.09.2013, Botnaru Ionut l-a vizitat la biroul de lucru pe Mihailă Aurelian Constantin şi şi-a exprimat solicitarea ca atare, sens în care cel din urmă l-a convocat imediat pe procurorul de caz Negulescu Mircea, sunându-l pe telefonul mobil, prin centrala parchetului, la orele 12:02 şi l-a chestionat cu privire la demersurile derulate în cauză, respectiv, dacă s-a început urmarirea penală şi faţă de cine, pentru ce fapte, daca au fost solicitate/obţinute autorizatii pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale făptuitorilor, dacă s-a epuizat perioada legală de autorizare a interceptărilor, dacă s-a soicitat prelungirea autorizaţiilor iniţiale. (…)
Mai apoi, Mihailă Aurelian Constantin i-a comunicat cu celeritate datele obţinute lui Botnaru Ionut, în biroul acestuia de lucru, existând indicii că acesta, la rându-i le-a comunicat lui Saghel Mihai Emanuel, care le-a remis lui Alexe Razvan. (…) “
Procuroul Ionuț Botnaru a fost vehiculat în 2015, pentru conducerea DIICOT central, fiind considerat un apropiat al actualului ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, și el prahovean, coleg și el de facultate cu Victor Ponta, iar presa a scris că este un apropiat al SRI Prahova.
De asemenea, surse din magistratură arată că Botnaru este apropiat şi de un alt membru al Secţiei de Procurori din CSM, Codruţ Olaru.
Tot în 2015, Ionuț Botnaru prin structura condusă de el s-a apucat să investigheze și cazul Romprest, omul de afaceri Florian Walter fugind din țară chiar înaintea investigației iar pentru asta structura condusă de Ionuț Botnaru nu a putut să dea explicații.
Interviuri favorabile cu noul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Ionuț Botnaru, au apărut de-a lungul timpului în media locale apropiate grupărilor din PSD, apropiatul său, procurorul Ionuț Matei de la DIICOT Ploiești, fiind atunci delegat în locul său să coducă structura DIICOT în locul lui Botnaru.
De la scurgerile din dosare a intervenit şi cearta între procorurul Ionuţ Botnaru şi fostul procuror DNA, Mircea Negulescu. Iar la finele lui 2013, DNA i-a pus telefoanele sub supraveghere lui Botnaru.
Ulterior, după apariţia scandalului Negulescu în presă în 2017 şi devoalarea unor discuţii telefonice cu soţiile inculpaţilor, Negulescu a făcut referire la “o zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară”. În acea seară de 14 februarie 2017, procurorul general de atunci, Augustin Lazăr a dat comunicat pe 15 februarie 2017 că nu este el “zdreanţa ordinară” la care face referire Negulescu, ci procuroarea Luminiţa Cristea de la PÎCCJ, care în realitate activează la PCA Ploieşti şi şeful acesteia, procurorul general al PCA Ploieşti, care era Ionuţ Botnaru. Cert este că nimeni în 2 ani l-a lămurit până la urmă cine e “zdreanţa ordinară” de care zicea Negulescu: Cristea sau Botnaru?
Un procuror înstărit, “băiat orientat”, şi avid după funcţii cu susţinere de la alţii, aflat în asociaţia profesională “Team Just”, Ionuţ Botnaru, cel care dorea să devină şeful DNA în 2020, deţine 5 terenuri intravilane în Prahova, 1 apartament şi o casă de vacanţă în Prahova, o maşină BMW X5 şi un Seat Toledo, are 2 conturi de 65.000 de lei la Banca Transilvania, un credit de 93.750 de euro la RBS, are venituri din bani publici de 3529 de euro lunar iar soţia sa, Irina Hermina Botnaru, judecător, la Curtea de Apel Ploieşti, fosta șefă a Secției a II-a Civilă de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Prahova, are venituri şi ea din bani publici de 3000 de euro pe lună.
Reamintim ca, Incisiv de Prahova a dezvaluit in exclusivitate intentia lui Butnaru Ionut de a „ocupa” sefia DNA Strcutura Centrala, inca din data de 03.01.2020 necomentand la aceea vreme acesta informatie socanta. (Cristina T.).

PROCURORUL GENERAL -Ionut Botnaru de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti „tinteste” la sefia DNA Structura Centrala

Dezvăluiri din subteranele bătăliei pentru “numirea” şefilor marilor Parchete, mişcări fără precedent.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Procurorul Ionuţ Botnaru şi-a retras candidatura pentru funcţia de şef al DNA

Publicat

pe

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt formatori de „opinie”.

Ziarul Incisiv de Prahova a publicat sute de articole despre acesta tema. In sfarist, un ziar de renume confirma dezvaluirile noastre, Newsweek Romania.
O serie de evenimente bizare din zilele tulburi ale Revoluției din decembrie ’89, petrecute la Brașov, au fost anchetate superficial de procurorul Cătălin Ranco Pițu, actual candidat la șefia Secției Parchetelor Militare (SPM).
Acesta nu lămurește aspecte esențiale în cazul ”Tudor Molan”, care ștaș din Brașov unul dintre teroriștii care au tras asupra militarilor și revoluționarilor, și a recunoscut acest lucru. În plus, el a afirmat că a folosit o armă pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Secția Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului General a finalizat rechizitoriul în Dosarul Revoluției în aprilie 2019 și l-a înaintat instanței de judecată.
Procuror de caz a fost Cătălin Ranco Pițu (foto), iar rechizitoriul a fost contra-semnat de fostul șef al SPM, Gheorghe Coșneanu. Pițu este în momentul de față candidat la șefia Secției Parchetelor Militare, funcție rămasă vacantă după ce Coșneanu a fost trimis la pensie, începând cu 3 ianuarie.
Principalul reproș care le este adus procurorilor militari este că au evitat să ancheteze responsabilitatea Securității conduse de generalul Iulian Vlad în crimele din timpul Revoluției, în special după 22 decembrie 1989.
Despre vinovăția securiștilor a scris istoricul Mădălin Hodor, în studiul intitulat „Cine a tras în noi după 22- Studiu asupra vinovățiilor pentru victimele Revoluției Române din decembrie 1989”, semnat împreună cu Andrei Ursu și Roland O. Thomasson.
Studiul a fost publicat în revista Noua Revistă a Drepturilor Omului (NRDO) din aprilie 2018. Acest studiu este un instrument foarte eficient în a demonstra ”stângăciile”, ca să folosim un eufemism, procurorilor militari în investigarea evenimentelor din decembrie ’89.
În mod evident, rechizitoriul poate fi lesne catalogat drept incomplet, superficial, în ciuda faptului că a fost așteptat 30 de ani de opinia publică din România.
Newsweek România a analizat cazul ”Tudor Molan” și a identificat multe vulnerabilități în rechizitoriu, fiind vorba fie despre incompetență, fie de lipsă de preocupare pentru aflarea adevărului.
Tudor Molan este, după cum spuneam, printre puținii suspecți de terorism- dacă nu singurul- care a recunoscut acest lucru. Doar în primă fază. A admis că a tras asupra brașovenilor cu o armă, ce i-a fost pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Declarația aceasta susține ipoteza cercetătorilor Ursu, Hodor și Thomasson, potrivit căreia ”teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad.
Din păcate, Tudor Molan nu a mai recunoscut ulterior că a primit arma de la un ofițer de Securitate și a murit în arest, în condiții suspecte, la începutul anului 1990.
Ce s-a întâmplat în decembrie ’89
Reconstituirea evenimentelor se bazează pe studiul celor trei istorici, Ursu, Hodor și Thomasson, dar și pe sinteza efectuată în 1994 de Parchetele Militare despre cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, ce are la bază concluziile Comisiei Senatoriale, dosar nr. 53/J.I.3, la capitolul intitulat „Suspecţi de acte terorist-diversioniste”. Sinteza este citată pe larg în rechizitoriul SPM de anul trecut.
Astfel, pe 24 decembrie 1989, Procuratura Militară Brașov a dispus începerea urmăririi penale pentru deţinere ilegală de armament și a emis mandatul de arestare nr. 24/301 pe numele lui Tudor Molan, de profesie poștaș, care a depus în Arestul Miliţiei judeţene Braşov.
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989, locotenentul Negulescu conducea un pluton de militari amplasat în zona Oficiului Poștal nr. 1 din Brașov. După o noapte în care în zona centrală a orașului s-a tras din toate părțile și au existat numeroase victime, el a primit ordinul să cerceteze turnul Bisericii Evanghelice, loc în care existau informații că s-ar fi adăpostit ”teroriști”.
Însoțit de militarii din subordine, ofițerul s-a deplasat în zonă și după ce oamenii săi au executat un foc de baraj asupra turnului, ofițerul a cercetat intrarea în biserică și a descoperit că aceasta era încuiată.
De asemenea, ușa de acces spre turn era și ea încuiată pe dinafară, astfel încât a tras concluzia că nimeni nu ar fi putut urca sus pentru a trage. Tocmai când se pregătea să se întoarcă și să raporteze rezultatele misiunii sale, atenția i-a fost atrasă de strigătele unor cetățeni, care i-au semnalat că doi indivizi înarmați au sărit gardul cimitirului protestant și au fugit în direcția unor blocuri din zonă.
Însoțit de o parte a plutonului, a pornit în urmărirea lor, dar nu a ajuns prea departe, pentru că, în dreptul intrării în Cimitirul Evanghelic, a dat nas în nas cu un civil, care avea pe umăr un PSL (pușcă semiautomată cu lunetă- n.a.) și muniție.
Respectivul era urmat de o mulțime agitată care striga <<Uite-l! Uite-l! Ăsta e!>>. Soldatul M. Mustețiu, unul dintre militarii din pluton, l-a somat să se predea.
Conform declarației acestuia dată în fața procurorilor militari, în acel moment <<civilul>> Tudor Molan, a ridicat mâna stângă în sus, iar cu dreapta a îndreptat arma asupra militarilor, cu intenția de a deschide focul asupra lor.
Mustețiu a executat foc de avertisment la picioare cu pistolul-mitralieră din dotare, fără a-l lovi. Cetățenii, care între timp l-au ajuns din urmă pe civil, i-au smuls arma, l-au imobilizat și au început să-l lovească.
Conform aceluiași martor, în momentul când oamenii i-au predat respectiva armă, a observat că avea cartuș pe țeavă și încă două în magazie.
După ce situația s-a mai liniștit, locotenentul Negulescu l-a scos pe Molan din clădirea Poștei și l-a dus la sediul Comitetul Județean de Partid unde se instalase conducerea revoluționară.
Aici l-a predat generalului Florescu (rechizitoriul procurorilor militari menționează numele Florea- n.red.), comandantul garnizoanei, ales ad-hoc șef al F.S.N. Brașov, și i-a raportat circumstanțele în care l-a capturat. Florescu a decis să cheme imediat un procuror militar și l-a dat în paza unui ofițer aflat în sediu, împreună cu arma capturată, solicitând ca acesta să-l interogheze.
Spre surprinderea tuturor, Molan, nu numai că a recunoscut senin că a tras în noaptea de 22/23 decembrie 1989 asupra oamenilor și militarilor adunați în Piața Centrală din Brașov, dintr-un cavou aflat în incinta Cimitirului Evanghelic, dar a afirmat și că primise arma de la un ofițer de Securitate pe nume Morariu. Despre acesta a spus că era coordonatorul unei rețele formate din colaboratori înarmați, care au primit aceeași misiune ca și el.
La indicațiile lui, militarii au scris pe două bucăți de plic alb numele a opt persoane, însoțite de adresele lor și de tipul de armă cu care ar fi fost înarmați (pistoale, puști cu lunetă și arme automate) de același ofițer Morariu.
Când procurorul Câmpean i-a luat prima declarație, în aceeași zi, Molan a reconfirmat în scris cele relatate verbal. A oferit și alte detalii. A recunoscut că era informator al Securității și că face parte din rețeaua dirijată de locotenentul-major Lazăr Morariu, ofițer de obiectiv la Oficiul Poștal nr. 1, unde el se angajase din anul 1973.
Conform celor relatate de el, pe 20 decembrie 1989, ar fi fost convocat, împreună cu alte persoane, la o casă conspirativă situată într-o vilă de pe Dealul Cetății, unde Morariu le-ar fi dat arme și le-ar fi ordonat să tragă în „oamenii și militarii adunați în piață”.
De asemenea, ofițerul de Securitate ar fi afirmat că situația „s-a înrăutățit” și că „nu ne vor mai lua prin surprindere ca la Timișoara”.
Neconcordanțe între istorici și procurori
Cei trei istorici susțin că Tudor Molan și-a schimbat declarația inițială pe 25 decembrie. Procurorii militari spun că pe 25 decembrie Molan și-a menținut declarațiile inițiale, pe care le-a schimbat abia pe 31 decembrie.
El a modificat un singur aspect din cele relatate inițial: nu a mai recunoscut că are arma de la ofițerul de Securitate Morariu.
În acest punct apar noi neconcordanțe între istorici și procurori.
Procurorii susțin că Molan i-a ”îndepărtat din declarații pe ofițerii de securitate”. Care ofițeri, din moment ce Molan a menționat un singur nume: Morariu? Lucru menționat, culmea, în rechizitoriul SPM.
Apoi procurorul Pițu întărește ideea că au fost mai multe persoane: ”Persoanele indicate în declaraţiile iniţiale au negat orice legături cu faptele relatate de Molan Tudor”.
Mai mult, chiar procurorii recunosc că au luat declarații doar de la ”martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia.”
Nu a fost interogat ofițerul Morariu sau alte persoane care să confirme sau să infirme cele susținute de Molan în declarația inițială.
Ca să nu mai vorbim de faptul că, la 15 ianuarie 1990, Mihai Clipea, a declarat, potrivit cotidianului ”Adevărul”, că la 23 decembrie 1989 se afla în arestul Miliţiei Braşov, unde a stat în celulă cu Molan.
Clipea a afirmat că, după câteva zile, în aceeaşi cameră a fost introdus şi ofiţerul de Securitate Lazăr Morariu, adică exact cel pe care Tudor Molan îl indicase că ar fi stat la originea activării reţelei de informatori care au tras din diverse puncte.
Mărturia lui Mihai Clipea lipsește din rechizitoriul întocmit de procurorul- candidat Pițu.
Referitor la acest caz, fostul senator Adrian Popescu-Necşeşti, membru în Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, declara: „Acest Morariu l-a găsit pe Molan în celulă şi l-a bătut, i-a spart sternul, i-a spart coastele, ca să revină asupra declaraţiilor. Molan a murit pentru că a fost bătut în închisoare de acel ofiţer de Securitate care i-a dat arma. Cazul Molan e unul concret în care se vede că teroriştii au fost agenţi recrutaţi de Securitate”.
O neconcordanță și mai flagrantă: istoricii spun că Molan ar fi susținut că primit arma ”de la Victor Adochiței, rezident al rețelei dirijate de Morariu, pe data de 22 decembrie 1989, orele 16.00.”
Procurorii insistă că Molan a indicat doi indivizi necunoscuți. ”În dimineaţa de 23.12.1989, mergând la serviciu, în dreptul şcolii de partid, doi indivizi necunoscuţi l-au obligat să ia de la ei arma cu lunetă , l-au condus la cimitir, de unde a tras şi el câteva focuri de armă.”
Numele Adochiței este important, pentru că cercetările pot fi extinse și se poate ajunge la ”rețeaua Morariu”. Un aspect pe care procurorul Pițu l-a ignorat.
În plus, Secția Parchetelor Militare nu a cercetat o chestiune extrem de importantă din dosar.
”La data de 27 decembrie 1989, procurorul militar a întocmit o notă în care a consemnat că i s-a confirmat telefonic de către comandantul UM 01090 Predeal că arma respectivă (cu care Molan a recunoscut că a tras- n. red.) aparţine acelei unităţi şi a fost în dotarea soldatului I.L. care a fost împuşcat mortal în noapte de 22/23.12.1989 în apropierea poştei din Braşov”.
Acest aspect nu a fost verificat de procurorul Pițu, iar șeful său ierarhic nu i-a cerut să investigheze în profunzime.
În rechizitoriu scrie doar că ”în cimitir s-au găsit unele tuburi de cartuşe, pentru arma ZB şi pentru pistol mitralieră calibru 7,62 mm”.
Procurorii SPM menționează însă: ”Inexplicabil este faptul că până la 27.12.1989 nu a existat nicio preocupare în legătură cu arma şi muniţia găsite asupra lui Molan Tudor. Nu se ştie unde a stat şi cine a preluat-o până la această dată (…)”
Asta înseamnă că în acest interval arma putea fi înlocuită. Ceea ce impunea cu atât mai mult o cercetare mai amănunțită.
Mistere medicale
Pe de altă parte, istoricii scot în evidență o sarabandă de mistere medicale, care culminează cu moartea lui Tudor Molan.
Astfel, pentru că procurorul Câmpeanu avea deja dubii referitoare la declarațiile acestuia, a decis, după schimbarea bruscă a celor relatate de Molan, să-l supună unui examen medical complet, inclusiv psihiatric.
Comisia medico-legală compusă din doctorii Alexandru Moga (medic primar) Mihaela Gădărițeanu și Horia Bota (medici psihiatri) l-a examinat pe Teodor Molan în ziua de 28 decembrie 1989.
Concluziile expertizei cu nr. 4073/E au fost că are „discernământ păstrat” și că „prezintă unele leziuni corporale (excoriații și echimoze) pentru vindecarea cărora necesită îngrijire medicală”.
Prin urmare a devenit necesară efectuarea unei investigații medicale mai atente, care s-a realizat pe 3 ianuarie 1990. Laboratorul de Medicină Legală Brașov a eliberat, la această dată, o expertiză care menționează că Molan Tudor a fost examinat radiologic și „prezintă fracturi cu deplasarea posterioară a coastei a IX-a dreapta și a coastelor VIII-IX stânga. Loviturile pot data din 23 decembrie 1989 și necesită 14-15 zile îngrijire”.
Deși, de la ultima examinare medicală, cea din 28 decembrie 1989, starea sănătății lui Molan părea să se fi agravat, din nou nu exista nici un indiciu că aceasta ar fi fost de natură să îi pună viața în pericol.
Adevăratul mister medical a început însă în noaptea de 8/9 ianuarie 1990, pentru că, în respectiva noapte, Tudor Molan a decedat în celula în care era încarcerat în arestul Miliției Brașov.
Autopsia, efectuată de același medic, Alexandru Moga, cel care îl consultase prima dată în 28 decembrie 1989, menționează că „la nivelul scheletului toracic se constată fractura transversală a corpului sternal și fractura coastelor de II-XII, pe linie axială medie”.
Asta înseamnă că toracele lui Tudor Molan fusese zdrobit. În mod paradoxal, se menționează că moartea a fost „patologică, neviolentă și s-a datorat insuficienței cardiace acute”.
Dosarul a fost redeschis în 1995
Această neconcordanță flagrantă i-a atras atenția generalului magistrat Ioan Dan, în anul 1994, când a cerut redeschiderea anchetei în cazul Molan. Era nemulțumit și de faptul că toate cercetările fuseseră sistate încă din 1990.
Cazul primise un NUP motivat de „decesul suspectului”, dar soluția era complet ilegală pentru că se referea doar la acuzația inițială de „deținere ilegală de armament”, fără să facă nicio trimitere la faptul că Molan fusese reținut de fapt ca suspect de terorism și nici la moartea bizară a acestuia.
Despre deces se afirma că era rezultatul bătăii din 23 decembrie 1989. La 30 august 1994, procurorul Ioan Dan a întocmit Ordonanța de efectuare a expertizei medico-legale în cazul Molan.
În document a introdus un set de întrebări concrete, între altele cerând ca experții legiști de la „Mina Minovici” să-i răspundă clar dacă o persoană poate supraviețui timp de 17 zile (23 decembrie 1989-8/9 ianuarie 1990) cu toracele zdrobit, așa cum se descoperise la autopsie.
În sinteza Parchetelor Militare dată publicităţii în 1994 se arată că verdictele medicilor sunt contradictorii şi absurde şi că decesul lui Molan a survenit ca urmare a unor lovituri primite după ce a fost arestat.
„Dacă fracturile constatate la autopsie ar fi survenit ca urmare a loviturilor primite în 23 decembrie, este greu de crezut că Molan Tudor putea supravieţui peste două săptămâni în condiţiile în care fiecare inspiraţie sau expiraţie este însoţită de mişcarea permanentă a grilajului costal şi, deci, de dureri insuportabile. La momentul examinării din 28 decembrie, Molan nu acuza astfel de dureri”, se arată în sinteza Parchetului.
Procurorul solicitase inițial toate datele medicale de la IML Brașov și primise răspunsuri mai mult decât ciudate. De fapt, pe 3 ianuarie 1990 nu se făcuse nicio radiografie deoarece „în perioada decembrie 1989 – ianuarie 1990 lipseau substanțele reactive”, apoi că se făcuse ceva, dar „substanțele reactive erau de proastă calitate și citirea rezultatelor putea fi viciată”.
În esență, aducând motive care erau la limita plauzibilului, IML Brașov nu se clintea de la concluzia că Molan murise în 8/9 ianuarie 1990 din cauza loviturilor de pe 23 decembrie 1989. Care concluzie se potrivea ca o mănușă cu NUP-ul din 1990.
Răspunsul de la „Mina Minovici” a venit cu adresa A5/12862/24.03.1995 și conținea următoarele concluzii: „Moartea lui Molan Tudor a fost violentă, politraumatism cu fracturi multiple, fracturi ale scheletului toracic (fracturi de stern, coastele laterale). Modul de producere: posibila comprimare între două corpuri dure”.
Problema era că respectiva expertiză conținea și sintagma „Pot data din 23.12.1989”, ceea ce anula întregul raționament.
Superficialitate
În rechizitoriul SPM, procurorul Pițu expediază toate aceste întâmplări bizare în doar câteva fraze: ”Cazul a făcut şi obiectul cercetărilor recente, fiind obţinute declaraţiile martorilor , martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia. Relatările pot fi analizate în cuprinsul volumului III – Declaraţii. Este prezentată o stare de fapt confuză, aşa cum rezultă şi din Sinteza amintită. Cert este că, imediat după reţinere, Molan Tudor a suferit violenţe fizice extreme în zona toracico-abdominală şi la cap, astfel încât întreaga sa conduită ulterioară a fost grevată de consecinţele acestor traumatisme.”
Cu alte cuvinte, Molan a fabulat rostind numele securitului Morariu, din cauza loviturilor primite.
Apoi vine concluzia care îngroapă cu totul acest caz: ”Cel mai important element este identificarea armei găsită asupra lui Molan Tudor ca aparţinând unei unităţi MApN. Pe cale de consecinţă, se poate afirma că nu există probe certe care să-l catalogheze pe Molan Tudor ca fiind terorist sau membru al vreunei structuri militare interne total legendate. De altfel, circumstanţele în care acesta a fost reţinut (plimbându-se pe străzile din Braşov, pe lumina zilei, cu arma în mână, la vedere) nu denotă un comportament militar profesionist”.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

,,Poți să îi prostești pe puțini de multe ori, pe mulți de puține ori, dar niciodata pe mulți de multe ori”/Că așa e cu statul de drept

Publicat

pe

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt formatori de „opinie”.

Ziarul Incisiv de Prahova a publicat sute de articole despre acesta tema. In sfarist, un ziar de renume confirma dezvaluirile noastre, Newsweek Romania.
O serie de evenimente bizare din zilele tulburi ale Revoluției din decembrie ’89, petrecute la Brașov, au fost anchetate superficial de procurorul Cătălin Ranco Pițu, actual candidat la șefia Secției Parchetelor Militare (SPM).
Acesta nu lămurește aspecte esențiale în cazul ”Tudor Molan”, care ștaș din Brașov unul dintre teroriștii care au tras asupra militarilor și revoluționarilor, și a recunoscut acest lucru. În plus, el a afirmat că a folosit o armă pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Secția Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului General a finalizat rechizitoriul în Dosarul Revoluției în aprilie 2019 și l-a înaintat instanței de judecată.
Procuror de caz a fost Cătălin Ranco Pițu (foto), iar rechizitoriul a fost contra-semnat de fostul șef al SPM, Gheorghe Coșneanu. Pițu este în momentul de față candidat la șefia Secției Parchetelor Militare, funcție rămasă vacantă după ce Coșneanu a fost trimis la pensie, începând cu 3 ianuarie.
Principalul reproș care le este adus procurorilor militari este că au evitat să ancheteze responsabilitatea Securității conduse de generalul Iulian Vlad în crimele din timpul Revoluției, în special după 22 decembrie 1989.
Despre vinovăția securiștilor a scris istoricul Mădălin Hodor, în studiul intitulat „Cine a tras în noi după 22- Studiu asupra vinovățiilor pentru victimele Revoluției Române din decembrie 1989”, semnat împreună cu Andrei Ursu și Roland O. Thomasson.
Studiul a fost publicat în revista Noua Revistă a Drepturilor Omului (NRDO) din aprilie 2018. Acest studiu este un instrument foarte eficient în a demonstra ”stângăciile”, ca să folosim un eufemism, procurorilor militari în investigarea evenimentelor din decembrie ’89.
În mod evident, rechizitoriul poate fi lesne catalogat drept incomplet, superficial, în ciuda faptului că a fost așteptat 30 de ani de opinia publică din România.
Newsweek România a analizat cazul ”Tudor Molan” și a identificat multe vulnerabilități în rechizitoriu, fiind vorba fie despre incompetență, fie de lipsă de preocupare pentru aflarea adevărului.
Tudor Molan este, după cum spuneam, printre puținii suspecți de terorism- dacă nu singurul- care a recunoscut acest lucru. Doar în primă fază. A admis că a tras asupra brașovenilor cu o armă, ce i-a fost pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Declarația aceasta susține ipoteza cercetătorilor Ursu, Hodor și Thomasson, potrivit căreia ”teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad.
Din păcate, Tudor Molan nu a mai recunoscut ulterior că a primit arma de la un ofițer de Securitate și a murit în arest, în condiții suspecte, la începutul anului 1990.
Ce s-a întâmplat în decembrie ’89
Reconstituirea evenimentelor se bazează pe studiul celor trei istorici, Ursu, Hodor și Thomasson, dar și pe sinteza efectuată în 1994 de Parchetele Militare despre cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, ce are la bază concluziile Comisiei Senatoriale, dosar nr. 53/J.I.3, la capitolul intitulat „Suspecţi de acte terorist-diversioniste”. Sinteza este citată pe larg în rechizitoriul SPM de anul trecut.
Astfel, pe 24 decembrie 1989, Procuratura Militară Brașov a dispus începerea urmăririi penale pentru deţinere ilegală de armament și a emis mandatul de arestare nr. 24/301 pe numele lui Tudor Molan, de profesie poștaș, care a depus în Arestul Miliţiei judeţene Braşov.
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989, locotenentul Negulescu conducea un pluton de militari amplasat în zona Oficiului Poștal nr. 1 din Brașov. După o noapte în care în zona centrală a orașului s-a tras din toate părțile și au existat numeroase victime, el a primit ordinul să cerceteze turnul Bisericii Evanghelice, loc în care existau informații că s-ar fi adăpostit ”teroriști”.
Însoțit de militarii din subordine, ofițerul s-a deplasat în zonă și după ce oamenii săi au executat un foc de baraj asupra turnului, ofițerul a cercetat intrarea în biserică și a descoperit că aceasta era încuiată.
De asemenea, ușa de acces spre turn era și ea încuiată pe dinafară, astfel încât a tras concluzia că nimeni nu ar fi putut urca sus pentru a trage. Tocmai când se pregătea să se întoarcă și să raporteze rezultatele misiunii sale, atenția i-a fost atrasă de strigătele unor cetățeni, care i-au semnalat că doi indivizi înarmați au sărit gardul cimitirului protestant și au fugit în direcția unor blocuri din zonă.
Însoțit de o parte a plutonului, a pornit în urmărirea lor, dar nu a ajuns prea departe, pentru că, în dreptul intrării în Cimitirul Evanghelic, a dat nas în nas cu un civil, care avea pe umăr un PSL (pușcă semiautomată cu lunetă- n.a.) și muniție.
Respectivul era urmat de o mulțime agitată care striga <<Uite-l! Uite-l! Ăsta e!>>. Soldatul M. Mustețiu, unul dintre militarii din pluton, l-a somat să se predea.
Conform declarației acestuia dată în fața procurorilor militari, în acel moment <<civilul>> Tudor Molan, a ridicat mâna stângă în sus, iar cu dreapta a îndreptat arma asupra militarilor, cu intenția de a deschide focul asupra lor.
Mustețiu a executat foc de avertisment la picioare cu pistolul-mitralieră din dotare, fără a-l lovi. Cetățenii, care între timp l-au ajuns din urmă pe civil, i-au smuls arma, l-au imobilizat și au început să-l lovească.
Conform aceluiași martor, în momentul când oamenii i-au predat respectiva armă, a observat că avea cartuș pe țeavă și încă două în magazie.
După ce situația s-a mai liniștit, locotenentul Negulescu l-a scos pe Molan din clădirea Poștei și l-a dus la sediul Comitetul Județean de Partid unde se instalase conducerea revoluționară.
Aici l-a predat generalului Florescu (rechizitoriul procurorilor militari menționează numele Florea- n.red.), comandantul garnizoanei, ales ad-hoc șef al F.S.N. Brașov, și i-a raportat circumstanțele în care l-a capturat. Florescu a decis să cheme imediat un procuror militar și l-a dat în paza unui ofițer aflat în sediu, împreună cu arma capturată, solicitând ca acesta să-l interogheze.
Spre surprinderea tuturor, Molan, nu numai că a recunoscut senin că a tras în noaptea de 22/23 decembrie 1989 asupra oamenilor și militarilor adunați în Piața Centrală din Brașov, dintr-un cavou aflat în incinta Cimitirului Evanghelic, dar a afirmat și că primise arma de la un ofițer de Securitate pe nume Morariu. Despre acesta a spus că era coordonatorul unei rețele formate din colaboratori înarmați, care au primit aceeași misiune ca și el.
La indicațiile lui, militarii au scris pe două bucăți de plic alb numele a opt persoane, însoțite de adresele lor și de tipul de armă cu care ar fi fost înarmați (pistoale, puști cu lunetă și arme automate) de același ofițer Morariu.
Când procurorul Câmpean i-a luat prima declarație, în aceeași zi, Molan a reconfirmat în scris cele relatate verbal. A oferit și alte detalii. A recunoscut că era informator al Securității și că face parte din rețeaua dirijată de locotenentul-major Lazăr Morariu, ofițer de obiectiv la Oficiul Poștal nr. 1, unde el se angajase din anul 1973.
Conform celor relatate de el, pe 20 decembrie 1989, ar fi fost convocat, împreună cu alte persoane, la o casă conspirativă situată într-o vilă de pe Dealul Cetății, unde Morariu le-ar fi dat arme și le-ar fi ordonat să tragă în „oamenii și militarii adunați în piață”.
De asemenea, ofițerul de Securitate ar fi afirmat că situația „s-a înrăutățit” și că „nu ne vor mai lua prin surprindere ca la Timișoara”.
Neconcordanțe între istorici și procurori
Cei trei istorici susțin că Tudor Molan și-a schimbat declarația inițială pe 25 decembrie. Procurorii militari spun că pe 25 decembrie Molan și-a menținut declarațiile inițiale, pe care le-a schimbat abia pe 31 decembrie.
El a modificat un singur aspect din cele relatate inițial: nu a mai recunoscut că are arma de la ofițerul de Securitate Morariu.
În acest punct apar noi neconcordanțe între istorici și procurori.
Procurorii susțin că Molan i-a ”îndepărtat din declarații pe ofițerii de securitate”. Care ofițeri, din moment ce Molan a menționat un singur nume: Morariu? Lucru menționat, culmea, în rechizitoriul SPM.
Apoi procurorul Pițu întărește ideea că au fost mai multe persoane: ”Persoanele indicate în declaraţiile iniţiale au negat orice legături cu faptele relatate de Molan Tudor”.
Mai mult, chiar procurorii recunosc că au luat declarații doar de la ”martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia.”
Nu a fost interogat ofițerul Morariu sau alte persoane care să confirme sau să infirme cele susținute de Molan în declarația inițială.
Ca să nu mai vorbim de faptul că, la 15 ianuarie 1990, Mihai Clipea, a declarat, potrivit cotidianului ”Adevărul”, că la 23 decembrie 1989 se afla în arestul Miliţiei Braşov, unde a stat în celulă cu Molan.
Clipea a afirmat că, după câteva zile, în aceeaşi cameră a fost introdus şi ofiţerul de Securitate Lazăr Morariu, adică exact cel pe care Tudor Molan îl indicase că ar fi stat la originea activării reţelei de informatori care au tras din diverse puncte.
Mărturia lui Mihai Clipea lipsește din rechizitoriul întocmit de procurorul- candidat Pițu.
Referitor la acest caz, fostul senator Adrian Popescu-Necşeşti, membru în Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, declara: „Acest Morariu l-a găsit pe Molan în celulă şi l-a bătut, i-a spart sternul, i-a spart coastele, ca să revină asupra declaraţiilor. Molan a murit pentru că a fost bătut în închisoare de acel ofiţer de Securitate care i-a dat arma. Cazul Molan e unul concret în care se vede că teroriştii au fost agenţi recrutaţi de Securitate”.
O neconcordanță și mai flagrantă: istoricii spun că Molan ar fi susținut că primit arma ”de la Victor Adochiței, rezident al rețelei dirijate de Morariu, pe data de 22 decembrie 1989, orele 16.00.”
Procurorii insistă că Molan a indicat doi indivizi necunoscuți. ”În dimineaţa de 23.12.1989, mergând la serviciu, în dreptul şcolii de partid, doi indivizi necunoscuţi l-au obligat să ia de la ei arma cu lunetă , l-au condus la cimitir, de unde a tras şi el câteva focuri de armă.”
Numele Adochiței este important, pentru că cercetările pot fi extinse și se poate ajunge la ”rețeaua Morariu”. Un aspect pe care procurorul Pițu l-a ignorat.
În plus, Secția Parchetelor Militare nu a cercetat o chestiune extrem de importantă din dosar.
”La data de 27 decembrie 1989, procurorul militar a întocmit o notă în care a consemnat că i s-a confirmat telefonic de către comandantul UM 01090 Predeal că arma respectivă (cu care Molan a recunoscut că a tras- n. red.) aparţine acelei unităţi şi a fost în dotarea soldatului I.L. care a fost împuşcat mortal în noapte de 22/23.12.1989 în apropierea poştei din Braşov”.
Acest aspect nu a fost verificat de procurorul Pițu, iar șeful său ierarhic nu i-a cerut să investigheze în profunzime.
În rechizitoriu scrie doar că ”în cimitir s-au găsit unele tuburi de cartuşe, pentru arma ZB şi pentru pistol mitralieră calibru 7,62 mm”.
Procurorii SPM menționează însă: ”Inexplicabil este faptul că până la 27.12.1989 nu a existat nicio preocupare în legătură cu arma şi muniţia găsite asupra lui Molan Tudor. Nu se ştie unde a stat şi cine a preluat-o până la această dată (…)”
Asta înseamnă că în acest interval arma putea fi înlocuită. Ceea ce impunea cu atât mai mult o cercetare mai amănunțită.
Mistere medicale
Pe de altă parte, istoricii scot în evidență o sarabandă de mistere medicale, care culminează cu moartea lui Tudor Molan.
Astfel, pentru că procurorul Câmpeanu avea deja dubii referitoare la declarațiile acestuia, a decis, după schimbarea bruscă a celor relatate de Molan, să-l supună unui examen medical complet, inclusiv psihiatric.
Comisia medico-legală compusă din doctorii Alexandru Moga (medic primar) Mihaela Gădărițeanu și Horia Bota (medici psihiatri) l-a examinat pe Teodor Molan în ziua de 28 decembrie 1989.
Concluziile expertizei cu nr. 4073/E au fost că are „discernământ păstrat” și că „prezintă unele leziuni corporale (excoriații și echimoze) pentru vindecarea cărora necesită îngrijire medicală”.
Prin urmare a devenit necesară efectuarea unei investigații medicale mai atente, care s-a realizat pe 3 ianuarie 1990. Laboratorul de Medicină Legală Brașov a eliberat, la această dată, o expertiză care menționează că Molan Tudor a fost examinat radiologic și „prezintă fracturi cu deplasarea posterioară a coastei a IX-a dreapta și a coastelor VIII-IX stânga. Loviturile pot data din 23 decembrie 1989 și necesită 14-15 zile îngrijire”.
Deși, de la ultima examinare medicală, cea din 28 decembrie 1989, starea sănătății lui Molan părea să se fi agravat, din nou nu exista nici un indiciu că aceasta ar fi fost de natură să îi pună viața în pericol.
Adevăratul mister medical a început însă în noaptea de 8/9 ianuarie 1990, pentru că, în respectiva noapte, Tudor Molan a decedat în celula în care era încarcerat în arestul Miliției Brașov.
Autopsia, efectuată de același medic, Alexandru Moga, cel care îl consultase prima dată în 28 decembrie 1989, menționează că „la nivelul scheletului toracic se constată fractura transversală a corpului sternal și fractura coastelor de II-XII, pe linie axială medie”.
Asta înseamnă că toracele lui Tudor Molan fusese zdrobit. În mod paradoxal, se menționează că moartea a fost „patologică, neviolentă și s-a datorat insuficienței cardiace acute”.
Dosarul a fost redeschis în 1995
Această neconcordanță flagrantă i-a atras atenția generalului magistrat Ioan Dan, în anul 1994, când a cerut redeschiderea anchetei în cazul Molan. Era nemulțumit și de faptul că toate cercetările fuseseră sistate încă din 1990.
Cazul primise un NUP motivat de „decesul suspectului”, dar soluția era complet ilegală pentru că se referea doar la acuzația inițială de „deținere ilegală de armament”, fără să facă nicio trimitere la faptul că Molan fusese reținut de fapt ca suspect de terorism și nici la moartea bizară a acestuia.
Despre deces se afirma că era rezultatul bătăii din 23 decembrie 1989. La 30 august 1994, procurorul Ioan Dan a întocmit Ordonanța de efectuare a expertizei medico-legale în cazul Molan.
În document a introdus un set de întrebări concrete, între altele cerând ca experții legiști de la „Mina Minovici” să-i răspundă clar dacă o persoană poate supraviețui timp de 17 zile (23 decembrie 1989-8/9 ianuarie 1990) cu toracele zdrobit, așa cum se descoperise la autopsie.
În sinteza Parchetelor Militare dată publicităţii în 1994 se arată că verdictele medicilor sunt contradictorii şi absurde şi că decesul lui Molan a survenit ca urmare a unor lovituri primite după ce a fost arestat.
„Dacă fracturile constatate la autopsie ar fi survenit ca urmare a loviturilor primite în 23 decembrie, este greu de crezut că Molan Tudor putea supravieţui peste două săptămâni în condiţiile în care fiecare inspiraţie sau expiraţie este însoţită de mişcarea permanentă a grilajului costal şi, deci, de dureri insuportabile. La momentul examinării din 28 decembrie, Molan nu acuza astfel de dureri”, se arată în sinteza Parchetului.
Procurorul solicitase inițial toate datele medicale de la IML Brașov și primise răspunsuri mai mult decât ciudate. De fapt, pe 3 ianuarie 1990 nu se făcuse nicio radiografie deoarece „în perioada decembrie 1989 – ianuarie 1990 lipseau substanțele reactive”, apoi că se făcuse ceva, dar „substanțele reactive erau de proastă calitate și citirea rezultatelor putea fi viciată”.
În esență, aducând motive care erau la limita plauzibilului, IML Brașov nu se clintea de la concluzia că Molan murise în 8/9 ianuarie 1990 din cauza loviturilor de pe 23 decembrie 1989. Care concluzie se potrivea ca o mănușă cu NUP-ul din 1990.
Răspunsul de la „Mina Minovici” a venit cu adresa A5/12862/24.03.1995 și conținea următoarele concluzii: „Moartea lui Molan Tudor a fost violentă, politraumatism cu fracturi multiple, fracturi ale scheletului toracic (fracturi de stern, coastele laterale). Modul de producere: posibila comprimare între două corpuri dure”.
Problema era că respectiva expertiză conținea și sintagma „Pot data din 23.12.1989”, ceea ce anula întregul raționament.
Superficialitate
În rechizitoriul SPM, procurorul Pițu expediază toate aceste întâmplări bizare în doar câteva fraze: ”Cazul a făcut şi obiectul cercetărilor recente, fiind obţinute declaraţiile martorilor , martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia. Relatările pot fi analizate în cuprinsul volumului III – Declaraţii. Este prezentată o stare de fapt confuză, aşa cum rezultă şi din Sinteza amintită. Cert este că, imediat după reţinere, Molan Tudor a suferit violenţe fizice extreme în zona toracico-abdominală şi la cap, astfel încât întreaga sa conduită ulterioară a fost grevată de consecinţele acestor traumatisme.”
Cu alte cuvinte, Molan a fabulat rostind numele securitului Morariu, din cauza loviturilor primite.
Apoi vine concluzia care îngroapă cu totul acest caz: ”Cel mai important element este identificarea armei găsită asupra lui Molan Tudor ca aparţinând unei unităţi MApN. Pe cale de consecinţă, se poate afirma că nu există probe certe care să-l catalogheze pe Molan Tudor ca fiind terorist sau membru al vreunei structuri militare interne total legendate. De altfel, circumstanţele în care acesta a fost reţinut (plimbându-se pe străzile din Braşov, pe lumina zilei, cu arma în mână, la vedere) nu denotă un comportament militar profesionist”.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din București

ExclusivO zi inainte

Care este serverul perfect pentru voi

Procurorul Ionuţ Botnaru, unul dintre cei cinci candidaţi admişi la interviurile de la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al...

Eveniment2 zile inainte

Alegerea unui PC ieftin – Ziarul Nationalul

Se poate intampla sa aveti un buget care sa nu va permita achizitionarea unui PC prea scump, de aceea, urmatorul...

Exclusiv2 zile inainte

Procurorul Ionuţ Botnaru şi-a retras candidatura pentru funcţia de şef al DNA

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt...

Exclusiv3 zile inainte

,,Poți să îi prostești pe puțini de multe ori, pe mulți de puține ori, dar niciodata pe mulți de multe ori”/Că așa e cu statul de drept

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt...

Eveniment4 zile inainte

Cadourile potrivite de botez si aniversari

Desi alegerea cadoului potrivit ar putea sa va puna unele dificultati, aceasta alegere fiind si o provocare destul de mare...

Eveniment4 zile inainte

Cum purtam hanoracul – Ziarul Nationalul

Hanoracul are origini sportive, acesta fiind o piesa vestimantara excelenta, el fiind caracteristic modei strazii. Hanoracul in ziua de azi...

Uncategorized4 zile inainte

Parcheaza masina companiei de inchirieri auto din Bucuresti si bucura-te de aceste parcuri

Desi foarte multi locuitori ai Bucurestiului considera orasul lor drept unul foarte aglomerat si poluat, trebuie sa recunosti ca exista...

Exclusiv5 zile inainte

Afla cum poti solicita si tu credite nebancare de la Provident!

Tot mai multi romani sunt tentati de ideea unei afaceri pe cont propriu, care le ofera atat libertatea programului, cat...

Exclusiv6 zile inainte

OPINIE/Politicienii, preocupați doar de soarta lor, preferă să sacrifice o țară și un popor decât să renunțe la furtul din banii publici

Caracter, conștiință, bun simț, altruism, muncă, modestie cinste, onoare, devotament, credință, atribute ale civilizației și ale lumii moderne, sunt pentru...

Exclusiv7 zile inainte

Iohannis, dublă strategie anti-Orban – Ziarul Incisiv de Prahova

(Preluare PRESA CURATĂ): Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile...

ExclusivO săptămână inainte

Șeful DGIA, la mâna celui mai loial ”iohannist” din sistem – noul ministru al Apărării

(Preluare National – Catalin Tache): Generalul Ciucă nu uită și nu iartă! Mai ales că șeful Direcției Generale de Informații...

ExclusivO săptămână inainte

Justiţia României, sub supraveghere în masă şi control total!/Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA

(Preluare PRESA CURATĂ): Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile...

AfaceriO săptămână inainte

Mituri legate de videochat

Este cunoscut faptul ca, desi este un job 100% legal, meseria de model de videochat este asupru judecata de cei...

ExclusivO săptămână inainte

Bazindu-se pe lipsa de informare a populatiei și pe confuzia intre OPTICA și OPTOMETRIE s-a dorit transformarea sănătății în comert/”Optica mobila” si „OPTICA de Chiosc”

(Preluare National – Catalin Tache): Situație pur și simplu halucinantă pornită de la interesele meschine ale actualei conduceri a Companiei...

Exclusiv2 săptămâni inainte

EXCLUSIVITATE NATO-U.E!!! Imagini in premiera de la transportul aerian de la BAGDAD la TEHERAN a sicrielor Comandanților iranieni – Generalul iranian Qassem Soleimani s.a. – uciși de dronele americane/VIDEO

Incisiv de Prahova va prezinta in exclusivitate imagini/video in premiera de la transportul aerian de la BAGDAD la TEHERAN a...

Eveniment2 săptămâni inainte

CÂT DE EFICIENTE SUNT MATERIALELE PROMOȚIONALE PENTRU AFACERILE MICI?

Afacerile au nevoie de materiale promoționale deoarece acestea sunt o modalitate eficientă de a transmite mesajul afacerii către cât mai...

Știrea Zilei