Connect with us

Exclusiv

Iohannis, dublă strategie anti-Orban – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

(Preluare PRESA CURATĂ):

Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile de supraveghere pe magistraţi au fost admise de alţi judecători!
DNA a ţinut un dosar pe un judecător şi peste 12 ani. 5 dosare pe magistraţi au stat peste 5 ani în DNA, peste 1900 de judecători din România au fost vizaţi de DNA, uneori instanţele aproape cu totul . 97,08% din cererile de supraveghere a magistraţilor au fost admise!
Horărârea plenului CSM, publicată ieri, prin care se adoptă raportul Inspecţiei Judiciare după verificările făcute la DNA pe dosarele făcute magistraţilor, arată că în mai bine de 4 ani, DNA cercetat mai bine de 1900 de judecători care au fost prinşi în dosare penale, 5 dosare pe judecători făcute de Secţia I a DNA şi DNA Piteşti au stat în nelucrare mai bine de 5 ani, ba chiar un dosar a fost ţinut pe un judecător şi timp de 12 ani şi 6 luni, iar după aceea a fost clasat, iar un altul a fost ţinut timp de 7 ani şi 2 luni.
Raportul arată sursele, metodele de operare, măsurile şi procedurile folosite de DNA în dosarele făcute pe judecători şi procurori, la limita sau în afara legii, şi mai subliniază că procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică pe magistraţi a fost de un nivel uriaş: 97,08%!
Aşa se face, potrivit Hotărârii CSM de 128 de pagini şi raportului Inspecţiei Judiciare, votat şi el de CSM, DNA – structura centrală şi cele 14 structuri teritoriale – au înregistrat 1459 de dosare pe procurori. În 163 de dosare pe procurori, cercetările au fost pe sesizare din oficiu, în 1296 de dosare- cercetările au fost ca urmare a plângerilor şi disjungerilor. Au fost vizaţi 845 de procurori, dintre care 2 membri/foşti membri CSM şi 5 inspectori judiciari procurori


DNA- strcutura centrală şi cele 14 structuri teritoriale- au îngresitat 1443 dosare pe judecători, din ele 1208 au fost soluţionate iar 235 nu au fost soluţionate când s-a înfiinţat SIIJ. În 113 (77 soluţionate şi 36 nesoluţionate) dosare pe judecători cercetările au fost pe sesizări din oficiu, iar în 1368 de dosare cercetările au fost ca urmare a plângerilor, denunţurilor, disjungerilor. Au fost vizaţi în total 1962 de judecători (351 în materie penală, 1590 în materie civilă, 1 membru al CCR, 13 judecători membri/foŞti membri ai CSM, 16 inspectori judiciari.
În dosarele soluţionate au fost vizaţi 1604 judecători: 293 în materie penală, 1293 în materie civilă, 11 judecători membri CSM, 1 judecător CCR, 5 judecători inspectori.
În doarele nesoluţionate, au fost vizaţi în total 433 judecători: 59 în materie penală, 365 în materie civilă, 2 membri CSM, 7 inspectori judiciari.
În plus, au existat situaţii în care judecători au fost vizaţi de mai multe dosare, unele soluţionate, altele nesoluţionate sau în care o singură sesizare viza mai mulţi judecători care erau vizaţi şi de alte plângeri, denunţuri sau sesizări.
Pe de altă parte, au fost identificate numeroase situaţii în care judecătorii care funcţionează la instanţe din raza teritorială a unei curţi de apel au fost vizaţi în dosare de la mai multe structuri DNA teritoriale diferite, ori judecători care nu mai sunt parte a sistemului judiciar sau care, urmare a unor cereri de transfer sau a promovării, nu mai funcţionează la instanţele la care au funcţionat în momentul înregistrării dosarelor care în vizau sau în vizează, sau judecători care au fost transferaţi la unităţi de parchet.


Există un număr semnificativ de cauze în care plângerile au avut un caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi nici nominal, nici numeric.
5 dosare pe care DNA le-a ţinut mai mult de 5 ani: unul l-a ţinut 12 ani şi 6 luni până l-a închis, un altul 7 ani şi 2 luni până l-a închis
Secţia I a DNA:
dosar disjuns din 2004 pe un judecător sindic din Tribunalul Timiş- Secţia comercială şi de contencios administrativ, care a fost soluţionat prin clasare la 23.08.2018, înainte de înfiinţarea SIIJ, după 12 ani şi 6 luni de la înregistrare.
Dosar din 2.07.2013 pe un judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, lăsat în nelucrare şi soluţionat prin clasare înainte de înfiinţarea SIIJ, la 24.08.2018, după 5 ani şi 1 lună.
DNA Piteşti:
Dosar înregistrat în 7.05.2010, pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, soluţionat prin clasare la 18.08.2017, după 7 ani şi 2 luni, în care au fost prelungite succesiv timp de 7 ani autorizaţiile de interceptare. Dosarul are 8 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 25.02. 2013, pe un judecător sindic de la Tribunalul Mehedinţi, clasat pe 11.10.2018, după 5 ani şi 8 luni. Dosarul are 4 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 23.05.2013 pe judecători de la judecătoria Drăgăşani, soluţionat prin clasare şi declinare la 27.09.2018, după 5 ani şi 4 luni, înainte de înfiinţarea SIIJ. Dosarul are 3 volume de urmărire penală!
78 de dosare pe magistraţi au zăcut în DNA până la 5 ani. 21 de dosare pe magistraţi a avut numai DNA Braşov, 13 dosare pe magistraţi a avut DNA Ploieşti. Prin dosarele făcute şi ţinute, DNAurile din ţară şi-au ţinut sub control instanţele
9 dosare pe magistraţi Secţia I a DNA:
Secţia I a DNA, ţinte: 9 dosare pe: judecători de la Tribunalul Braşov şi de la Curtea de Apel Braşov, judecători şi procurori CSM, mai bine de 3 judecători ÎCCJ, judecătoria Negreşti Oaş, Curtea de Apel Timişoara, procurori DNA, procuror PCA Constanţa.
Secţia I a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar ţinut în nelucrare 3 ani, dosar cu interceptări de peste 3 ani clasat după 5 ani şi 1 lună, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 5 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar clasat după 1 an şi 6 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani.
2 dosare pe magistraţi Secţia a II-a a DNA:
Secţia a II-a a DNA, ţinte: 2 dosare pe: procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, judecător de la Curtea de Apel Bucureşti.
Secţia a II-a a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar cu mandate de supraveghere pe 16 persoane, clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi Serviciul militar al DNA:
Serviciul Militar al DNA, ţinte: 1 dosar.
Serviciul Militar al DNA, perioade de ţinut sub control: ţinut de 3 ani în DNA, 2 ani şi 2 luni nu au făcut niciun act de urmărire penală.
1 dosar pe magistraţi DNA Bacău:
DNA Bacău ţinte: 1 dosar pe: judecători de la Curtea de Apel Bacău.
DNA Bacău, perioade ţinute sub control: dosar pe abuz în serviciu, clasat pe faptele nu există, după 1 an şi 1 lună, jumătate de an nelucrându-se în el.
21 de dosare pe magistraţi DNA Braşov:
DNA Braşov ţinte: 21 de dosare pe: procuror de la PJ Sf. Gheorghe, judecător Tribunalul Braşov, judecători Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov, judecători Tribunalul Covasna, de la Judecătoria Braşov, al judecător de la Tribunalul Braşov, judecător sindic Tribunalul Braşov, judecători Curtea de Apel Braşov, al judecător sindic Tribunalul Braşov, al judecător al Tribunalului Braşov, de la judecătoria Aleşd, de la Curtea de Apel Braşov, de la Judecătoria Covasna, alt judecător al Judecătoriei Braşov, pe un membru CSM şi judecători de la Curtea de Apel Braşov, judecător de la Judecătoria Făgăraş.
DNA Braşov, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 3 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după alţi 4 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar clasa după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar soluţionat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 1 lună, dosar cu începere a urmăririi penale după 2 ani şi 8 luni, dosar în care se fac acte după 2 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani şi 1 lună.
6 dosare pe magistraţi DNA Cluj:
DNA Cluj ţinte: 6 dosare pe: judecător de la Tribunalul Satu Mare, de la Judecătoria Cluj Napoca, de la Tribunalul Comercial Cluj şi fost judecător de la Tribunalul Cluj, de la Tribunalul Comercial Cluj, de la judecătoria Huedin, de la Tribunalul Specializat Cluj,
DNA Cluj, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani, doaar nelucrat timp de 5 ani, dosar nelucrat timp de 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani.
3 dosare pe magistraţi DNA Constanţa:
DNA Constanţa ţinte: 3 dosare pe: judecător şi procuror generic, procuror, judecător Tribunalul Constanţa
DNA Constanţa, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar nelucrat de mai bine de 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Galaţi:
DNA Galaţi ţinte: 1 dosar pe: judecători din cadrul judecătoriei Galaţi
DNA Galaţi, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Iaşi:
DNA Iaşi ţinte: 1 dosar pe: judecător de la judecătoria Bârlad
DNA Iaşi, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere tehnică în care nu s-au confirmat alegaţiile, clasat după 3 ani.
4 dosare pe magistraţi DNA Oradea:
DNA Oradea ţinte: 4 dosare pe: judecător de la Curtea de Apel Oradea, pe procuror, pe judecători, pe judecători al Secţiei penale a Judecătoriei Oradea.
DNA Oradea, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani şi 9 luni, dosar clasat după 1 an şi 5 luni, dosar clasat după aroape 1 an, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 1 an şi 4 luni.
6 dosare pe magistraţi DNA Piteşti:
DNA Piteşti ţinte: 6 dosare pe: procuror de la Parchetul Judecătoriei Brezoi, pe judecător de la Judecătoria Drăgăşani, pe procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, pe judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, un dosar cu 8 volume de urmărire penală pe un prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pe judecători de la Judecătoria Drăgăşani,
DNA Piteşti, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar clasat după 4 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere tehnică clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani.
13 dosare pe magistraţi DNA Ploieşti:
DNA Ploieşti ţinte: 13 dosare pe: procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, pe judecător de la Tribunalul Prahova, pe judecători de la Judecătoria Pătârlagele, Tribunalul Buzău, Judecătoria Buzău, procurori DIICOT Buzău, dosar pe judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, pe procurori de la DIICOT Dâmboviţa, pe judecător de la Tribunalul Buzău, pe procuror de la PJ Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecător de la Judecătoria Ploieşti, dosar pe alt judecător, dosar pe “o grupare coordonată” de Preşedintele Secţiei Civile a Judecătoriei Pucioasa şi alţi judecători de la Tribunalul Dâmboviţa şi Judecătoria Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecători şi fost magistrate judecăt din Curtea de Apel Iaşi.


DNA Ploieşti, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar nesoluţionat de 5 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar nefinalizat de 3 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Suceava:
DNA Suceava ţinte: 1 dosar pe: judecător al Curţii de Apel Suceava.
DNA Suceava, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere, clasat după 4 ani.
2 dosare pe magistraţi DNA Timişoara
DNA Timişoara ţinte: 2 dosare pe: judecători din Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, pe procuror de la Parchetul pe pe lângă Judecătoria Ineu.
DNA Timişoara, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani.
7 dosare DNA Târgu Mureş:
DNA Târgu Mureş ţinte: 7 dosare pe: procuror de pe lângă Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa, pe procuror de la Parcheul de pe lângă Judecătoria Sighişoara, pe procuror al Pachetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc, pe judecător de la Tribunalul Mureş, pe judecător de la Judecătoria Luduş, pe judecători de la Tribunalul Mureş, Curtea de Apel Târgu Mureş şi de la Judecătoria Târgu Mureş, pe judecător de la Judecătoria Topliţa,
DNA Târgu Mureş, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani.
35 de dosare penale pe magisraţi în care procurorii DNA nu au comunicat magistraţilor că au fost supravegheaţi tehnic sau că le-au închis dosarele
Secţia I a DNA: 3 dosare ce vizau judecători ai Tribunalului Bucureşti, ai Judecătoriei Bicaz, judecători de la Curtea de Apel Timişoara- Secţia Penală.
DNA Alba: 3 dosare ce vizau un judecător neidentificat de la Tribunalul Sibiu, un judecător sindic de la Tribunalul Hunedoara, un procuror de la PJ Sibiu.
DNA Bacău: 4 dosare ce vizau judecători de la Curtea de Apel Bacău, judecători de la Curtea de Apel Bacău şi ÎCCJ, un judecător de la Judecătoria Neamţ şi un judecător de la Judecătoria Târgu Neamţ.
DNA Braşov: 4 dosare ce vizau judecători de la Tribunalul Covasna, de la Curtea de Apel Braşov, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea şi un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov.
DNA Constanţa: 1 dosar pe un judecător de la Tribunalul Constanţa.
DNA Craiova: 4 dosare pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, un judecător Sindic de la Tribunalul Dolj, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia.
DNA Galaţi: 2 dosare pe judecători ai Tribunalului Vrancea, judecători ai Tribunalului Vrancea, Curţii de Apel Galaţi, procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani, ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi şi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
DNA Oradea: 5 dosare pe judecători ai Tribunalului Bihor, pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi procurorul şef secţie, pe procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare şi un alt procuror pensionat, dosar făcut ca urmare a lucrărilor înregistrate la Serviciul Informaţii Clasificate, dosar pe un judecător al Judecătoriei Beiuş, un dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi un al dosar pe un judecător al Judecătoriei Oradea.
DNA Piteşti: 5 dosare pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, o serie de judecători ai Tribunalului Argeş, o altă serie de Judecători de la Curtea de Apel Piteşti care au emis hotărâri judecătoreşti, un judecător de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, un judecător de la Judecătoria Piteşti.
DNA Ploieşti: 1 dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.
DNA Timişoara: 2 dosare pe un judecător sindic de la Tribunalul Caraş Severin şi un dosar pe un judecător de la Judecătoria Sânicolau Mare.
DNA Târgu Mureş: 1 dosar.
31 de dosare penale pe magistraţi ale DNA în care nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem”
Inspecţia Judiciară a constatat că nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem” la:
DNA Alba: 8 dosare.
DNA Bacău: 4 dosare.
DNA Braşov: 2 dosare.
DNA Cluj: 4 dosare.
DNA Constanţa: 1 dosar.
DNA Iaşi: 2 dosare.
DNA Ploieşti: 4 dosare.
DNA Suceava: 3 dosare
DNA Timişoara: 4 dosare.


4 servicii teritoriale ale DNA unde au fost date ordonanţe de delegare a atribuţiilor “în alb”, fapt ce permite întocmirea unor lucrări cu date false
DNA Braşov: 21 de ordonanţe de delegare în alb.
DNA Suceava: ordonanţe de delegare “în alb” în 2 dosare.
DNA Piteşti: ordonanţe de delegare “în alb în 2 dosare.
DNA Târgu Mureş: ordonanţe de delegare “în alb în 3 dosare.
5 dosare penale pe magistraţi care au fost redistribuite în DNA fără nicio motivare
DNA Alba: 2 dosare, redistribuit la 5 procurori şi la 3 procurori
DNA Târgu Mureş: 3 dosare, nu există ordinul de redistribuire.
Dosare penale ale DNA pe magistraţi în care activităţile specifice de urmărire penală au fost făcute de SRI şi alte servicii de informaţii
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Galaţi: 2 dosare.
DNA Oradea: 4 dosare.
DNA Piteşti: 14 dosare.
DNA Timişoara: 6 dosare.
Secţia I DNA şi 4 servicii teritoriale DNA au cerut dosare din instanţe ca să evalueze deciziile date de judecători
DNA Secţia I: 1 dosar.
DNA Braşov: 4 dosare.
DNA Piteşti: 1 dosar.
DNA Ploieşti: 5 dosare.
DNA Timişoara: 1 dosar.


S-au înregistrat dosare la DNA Central pentru o zi, ca să se obţină interceptări pe magistrate în aceeaşi zi, şi apoi a fost trimisă cauza la structura teritorială, s-a reînregistrat dosarul sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică: situaţia de la DNA Constanţa în dosar ce viza procurori de la PT Constanţa.
S-a solicitat preluarea dosarului de DNA Central după modul ce un judecător de la Curtea de Apel Alba a respins cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică: caz DNA Alba.
S-au făcut comentarii inadecvate cu privire la soluţia pronunţată într-o hotărâre judecătorească: DNA Oradea.
S-au înregistrat dosare pe alte nume decât magistraţii, cu toate că magistraţii erau vizaţi de dosare.
DNA Secţia I şi 11 servicii teritoriale ale DNA au făcut 28 de dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe
S-au sesizat din oficiu şi au făcut dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe:
DNA Secţia I- 4 dosare.
DNA Alba- 2 dosare.
DNA Braşov- 1 dosar.
DNA Constanţa- 1 dosar.
DNA Craiova- 2 dosare.
DNA Galaţi- 2 dosare.
DNA Oradea- 4 dosare.
DNA Piteşti- 5 dosare.
DNA Ploieşti- 5 dosare.
DNA Suceava- 1 dosar.
DNA Timişoara- 1 dosar.
DNA Târgu Mureş- 1 dosar.
6 servicii teritoriale DNA şi Secţia a II-a a DNA au închis în bloc şi pe repede înainte, de frica SIIJ, 28 dosare pe magistraţi, lăsate în nelucrare de ani
DNA Secţia 1: 5 dosare.
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Braşov: 12 dosare.
DNA Constanţa: 2 dosare.
DNA Oradea: 2 dosare.
DNA Piteşti: 4 dosare.
DNA Ploieşti 1 dosar.


97,08% din cererile DNA de supraveghere a magistraţilor în dosare penale au fost admise de alţi judecători
Din toate dosarele pe magistraţi făcute, DNA a trimis în judecată doar 66 de dosare, 46 dintre ele având soluţii definitive şi 20 soluţii care nu sunt definitive.
Majoritatea măsurilor de supraveghere tehnică au fost cerute în perioada 2014-2016, ca după 2016 numărul să scadă semnificativ în urma deciziei 51 a CCR.


În majoriatea cazurilor toţi judecătorii secţiilor penale au fost abilitaţi să soluţioneze cereri de măsuri de supraveghere tehnică, excepţie făcând ÎCCJ, Tribunalul Caraş, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Alba şi Iaşi unde au fost desemnaţi un număr limitat de judecători.
Raportul arată şi că a fost o practică a blocării de la repartizare a unor completuri de judecător de cameră preliminară, pe considerentul echilibrării volumului de activitate.


Procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică a fost de 97,08%!
Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA, uneori instanţele aproape cu totul


Hotârârea CSM arată că DNA a vizat în dosare peste 1900 de judecători iar cercetate uneori au fost chiar instanţele aproape cu totul. Aşa se face că DNA a vizat în dosare la:
ÎCCJ- mai mult de 75 de judecători (9 fiind cercetaţi de DNA Braşov, Oradea şi Constanţa
Curtea de Apel Bucureşti- 100 de judecători
Curtea de Apel Oradea- 35 de judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Ploieşti- 30 de judecători dintr-un total de 50
Curtea de Apel Braşov- 25 de judecători
Curtea de Apel Iaşi- 20 de judecători dintr-un total de 45
Curtea de Apel Constanţa- 15 judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Iaşi- 15 judecători dintr-un total de 60
Tribunalul Bucureşti- peste 85 de judecători
Tribunalul Argeş- peste 25 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Bihor-peste 30 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Dolj- peste 25 de judecători din totalul de peste 70

Facebook Comments

Exclusiv

UE a anticipat pandemia generată de coronavirus: l-a finanțat pe PINTOIU de România cu fonduri europene pentru lumânări, coșciuge și colivă

Publicat

pe

Consilierul judetean Pintoiu Toma, care apartine grupului politic ALDE Prahova s-a folosit si se foloseste de pozitia lui politica pentru a se imbogati nejustificat, fiind suspectat de trafic de influenta, luare de mita, evaziune fiscala, infractiuni compatibile competentelor D.N.A.

Activitatea infractionala a gruparii de criminalitate economico-financiara organizata coordonate de Yubi si Gratiela Leocadia Gavrilescu, in prezent deputat (ajuns de pe listele ALDE), fost ministru al mediului si vice-premier in mai multe guverne a facut obiectul monitorizarii unor servicii secrete cu competenta pe domeniu.
In perioada 2016-2017, a reusit sa acceseze fonduri europene in valoare de 1,5 miliaone euro (7 miliane ron), pe care i-a utilizat in scopul imbogatirii persoanle si a familiei, prin actiuni de evaziune fiscala, spalare de bani, fals in acte contabile si deturnare de fonduri europene.
In fapt, Pintoiu Toma, ajutat de catre Lazar Valentin, conducator de proiect, a infiintat un numar de 11 (unsprezece) societati economico-sociale, S.E.S.-uri, cu diferite obiecte de activitate, respectiv:
– Patiserie;
– Croitorie;
Filmari video;
– Fabrica de lumanari;
– Fabrica de peleti;
– Constructii metalice;
– Brutarie;
– Instruire forta de munca;
– Gater;
– neidentificata,
fiecare S.E.S primind 140.000 de euro (630.000 ron) pentru desfasurarea activitatii (inchiriere sediu, achizitii utilaje si materie prima, plata angajatilor, etc).
Printre conditiile impuse de catre U.E acestui proiect, se specifica angajarea ca manageri si personal a unor persoane defavorizate care urmau sa beneficieze de salarii, pe o perioada de 18 luni, dupa care, S.E.S-urile trebuiau sa se auto-finanteze.
Dupa accesarea fondurilor europene, Pintoiu Toma a angajat ca directori, in primul rand, membrii ai familiei sale, respectiv pe fiul sau Alin Pintoiu, sora nurorii sale, soacra fiului, varul sau de la Colceag, un sofer de la firma sa SC Ianvi SRL.
De asemenea, un S.E.S a fost repartizat prietenului sau Radu Sergiu, trezorier la ALDE Prahova si un alt S.E.S, lui Ardeleanu Vasile, conilier judetean din partea ALDE Prahova.
Astfel, s-a inceput, efectiv, sustragerea de sume de bani, care au intrat ilegal in posesia lui Toma Pintoiu.
De remarcat este faptul ca fiecare S.E.S a fost obligat sa aloce 75.000 ron pentru publicitate unei firme din Bucuresti, al carui patron era prieten cu Pintoiu T., ultimului revenindu-i cca 25.000 ron /S.E.S.
In S.E.S.-ul condus de Ardelean Vasile, au fost angajati sotii Albu din Ploiesti, sotia in functia de director, incasand 1000 ron/luna si semnand de fapt, pentru 6000 ron/luna.
Alti 40.000 ron au fost alocati de catre fiecare S.E.S pentru inchirierea de spatii pentru desfasurarea activitatii, majoritatea inchiriind spatii de la firma lui Pintoiu, SC Ianvi SRL din Bucov, avand sediul in fosta locatie a fabricii de vopsele ARPACOM Pleasa, unde Pintoiu T. detine mai multe spatii de productie.
Aceste spatii au fost achizitionate cu ajutorul numitei Gratiela Leocadia Gavrilescu, in perioada cand aceasta era directoare a fabricii. (Este de notorietate relatia de prietenie, afaceri si nu numai dintre Gavrilescu si Pintoiu).
Numitul Pintoiu Toma, in S.E.S-ul pentru instruirea fortei de munca (tinichigii, instalatori, sudori. etc) a introdus la cursuri, in mod fictiv, zeci de persoane, cursanti, in special romi, din zona Valea Calugareasca, Bucov, carora trebuia sa le asigure o masa zilnic, transport si, la finalul cursului, suma de 450 ron/cursant.
Masa a fost asigurata fictiv, de catre firma lui Sergiu Radu, fost patron al SC RADCAR SRL (auto-service Bucov), transportul s-a efectuat cu un numar de autovehicule ale lui Pintoiu T., inchiriate de la o firma pentru care Pintoiu T. a incasat 2500 ron/luna.
Printre instructorii angajati sa predea cursantilor, s-a aflat si fiul sau, Alin Pintoiu, fiind platit cu 6000 ron/luna, comparativ cu ceilalti instructori care primeau 2000-3000 ron/luna, desi semnau statele de plata tot pentru 6000 ron/luna, diferentele de bani intrand in posesia lui Pintoiu Toma.
Dupa o perioada de 1 an si 3 luni, in 2017, toate S.E.S-urile au fost inchise, incalacand si sfidand conditiile impuse de legislatia U.E.
Banii au fost cheltuiti si Pintoiu T. s-a imbogatit, averea sa marindu-se cu urmatoarele:
– Casa de vacanta la Cheia;
– Imobil in Ploiesti, pe str. A.O, unde domiciliaza fiul sau, Alin Pintoiu;
– Conac in Valea Calugareasca, unde a investit 200.000 ron, pentru modernizare;
– Bloc de garsoniere in Valea Calugareasca, 60 de camere;
– Complex de alimentatie publica in Valea Calugareasca;
– Auto Mercedes Benz 320 primit cadou de la o societate pe cand era consilier la CONPET SA Ploiesti (aici, a fost un adevarat maestru si a dat tunuri grosolane, dezvaluiri ce se vor publica dupa campania electorala);
– Auto BMW X5, achizitionat din Braila, cu 50.000 euro, cash, pe numele fiului sau, Alin Pintoiu.
Toate imobilele au fost achizitionate pe numele fiului sau, Alin Pintoiu, desi acesta nu poate justifica veniturile necesare achizitioarii lor. (Probabil se astepa ca „MAMY” sa nu mai aiba trecere si ca varul acesteia sa nu mai fie in functie). Vom reveni cu tunurile gruparii de criminalitate economico-fianciara organizata coordonate de Gavrilescu – Pintoiu la SC HALE SI PIETE SA PLOIESTI. (Cristina T.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

Editorial/O noua carte extrasa, “(ne)comandata”politic, cu semi-succes, de aceeasi traseista Gratiela Gavrilescu Leocadia/TOMA PETCU

Publicat

pe

O noua carte extrasa, “(ne)comandata” politic, din buzunarul (ne)asumat de ALDE, plasata pe masa de joc si jucata, si de aceasta data, cu semi-succes, de aceeasi traseista Gratiela Gavrilescu Leocadia, care i-a promovat, pe aceleasi filiere, oculte, pe rand, pe Diaconu Florin si altii, unii venind din pepiniera bacauana si care a/au indeplinit o functie de conducere la A.N.A.F. Bacau

TOMA PETCU este JOCKERUL traseistei, pentru ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU
Conform unor intelegeri recente, la formula de crima organizata pe care o vom prezenta, au achiesat si fac parte, fiecare cu rol bine determinat, si legaturile traseistei: Florin Diaconu, fostul director APM Prahova, indepartat din functie, Mircea Fechet, secretar de stat, protejat, de asemenea, si celebrul, de acum, Teodor Dulceata, secretar general adjunct al ministerului, ultimul, fara nicio pregatire, in materie de mediu.
Toma Petcu a fost ministrul energiei, in doua guverne, Grindeanu si Tudose, si a fost ales deputat in circumscriptia electorala nr.19 Giurgiu, facand parte din Biroul parlamentar Giurgiu, Piata Unirii, bloc ___, sc___, parter, jud. Giurgiu, indeplinind functiile de Vicepresedinte ALDE si Presedinte ALDE Giurgiu.
Interesant este modul de apropiere a acestuia de cetateni iranieni, desi acesta tara este supusa unor severe sanctiuni, impuse de catre comunitatea internationala.
In fapt, acesta a facut parte, pana in luna februarie, 2020, din Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Islamica Iran si Grupul parlamentar ALDE (Alianta liberalilor si democratilor).
De asemenea, protejatul „produs” al grupului condus de traseista Gratiela Leocadia Gavrilescu, a parcurs, urmatorul traseu profesional:
Presedinte al Agentiei Nationale de Protectie a Mediului
Subprefect, Prefectura Giurgiu
Director de insolventa, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului
Presedinte C.A. și Director General, CNF Giurgiu-Nav SA
Presedinte C.A. si Director General, S.C. AEP Giurgiu-Port S.A. Giurgiu

Candidatul propus de papusarul Gavrilescu Leocadia Gratiela a incasat salarii si indemnizatii marite, inestulandu-se, gras si consistent, din bugetul statului, ca doar na, fosta partenera de afaceri a domnului Emil Calota, pe atunci viceprimar-Gavrilescu Gratiela, a avantajat cateva firme din spectrul ei de interese.
Astfel, si in prezent, omul propus de YUBI alias Toma Pintoiu si Gavrilescu Leocadia Gratiela, a cumulat, pe rand, avantaje si indemnizatii grase, din pozitiile detinute si in care, pe aceste filiere oculte ALDE, ticluite si dirijate, din umbra, a fost proopus, sustinut si promovat. Pe rand, domnul Petcu Toma a indeplint, cu fara prea mult success, colegii cu care a lucrat remarcandu-i neseriozitatea si lipsa de profesionalism, urmatoarele functii politice, fiind invesitit, la cea mai avansata forma de autoritate si in inalte formule guvernamentale: ministru al energiei, deputat in Parlamentul Romaniei, membru a comisiei Hidroelectrica S.A. etc.
Sotia sa, Petcu Elena, este angajata a firmei JUST MANAGEMENT CONSULTANCY SRL.
In mandatele sale si, in special, in ministeriatul energiei, Toma Pescu nu a facut nimic, dar nimic, nu a armonizat si nu a conectat strategia energetica a Romaniei, la noile proiecte europene sau nationale, nu a inaugurat vreun sistem de conducte, sau de productie de energie eoliana, hidro sau solara, a asistat, pasiv, la derularea unor jocuri intre baietii smecheri, care actioneaza, si in prezent, nestingheriti, in sectoarele de energie, pe platformele de expunere, pentru productie, furnizare, trading, import-export sau formulele din pietele si bursele interne si internationale, cross-border etc.
In schimb, a fost propus, sustinut si promovat de Calin Popescu Anton Tariceanu, la insistentele traseistei Gratiela Leocadia Gavrilescu, pe filierele speciale, asa cum ne confirma fosta conducere a Agentiei Nationale de Protectia Mediului.
Pentru a-si consipra omul inserat, in guvern, la acest nivel, alterand toate proiectele Romaniei cu partenerii straini, care nu au mai integrat tara noastra, companiile romanesti, in niciun concept, proiect sau strategie economica si energetica, reteaua ALDE, coordonata clandestin de Gavrilescu Gratiela Leocadia a elaborat legenda de piata, pentru subordonatul Toma Petcu care, ori de cate ori a avut prilejul, pentru a-si disimula ‘inalta’ incompetenta, in mandatele sale, ca un simplu inginer, a invocat, in dese randuri, in fata presei, situatia dezastruoasa mostentita de la fostele guverne si ministri, prin care Strategia Energetica elaborată de Ministerul Energiei ar avea nevoie de un aviz de la Ministerul Mediului, pentru obtinerea caruia vor fi necesare sase luni de dezbateri. Si tot asa, domnul Petcu si traseista Gavrilescu Gratiela Leocadia, s-au tot perpetuat, in diverse functii politice, manifestand dispret, dezinteres, neglijenta si pasivitate fata de tot ce a insemnat alegator, cetatean roman, formatiune sau partid politic, tradandu-si, pe rand, toti prietenii, colegii si partenerii, indiferent de culoarea politica si econimoca sau de vehicolul militar care i-a propulsat, in respectivele intervale de referinta, ignorand bunul simt si orice doctrina politica. Asta da rezilienta, coeziune si coerenta… la… banu’ public!
Capacitatea sa de gestionare a activitatilor economice, mai bine spus, incapacitatea sa de intelegere, elementara, a fenomenului economic, l-a expus si consacrat in zona esecurilor, in lant, pe toate liniile enuntate, desi ALDE, prin caracatita infractionala condusa de Gratiela Leocadia Gavrilescu, l-a sustinut si promovat si, mai grav, intentioneaza sa il promoveze, in continuare.
Ca o noutate, pentru opinia publica din Romania, pe aceleasi filiere oculte, de laborator, Gavrilescu Gratiela Leocadia, a ticluit o noua formula, dupa ce a esuat, intrutotul, in Prahova, expunand atat formatiuenea ALDE, cat si conducerea acesteia si, mai ales, o anumita formula militara, din care atat ea, cat si disciplinatul militar-ofiter – n u ii dam numele, ar face parte, asa cum acesta din urma a declarat, intr-o formula restransa, catorva colegi, din cadrul scurtului sau mandat esuat – ESEC TOTAL, la Agentia de Protectie a Mediului Prahova.
Noua formula il include pe Toma Petcu care a fost, din nou, preluat, ca un produs econmic, nu politic, si care trebuie inserat in formula de conducere a ADMINISTRATIEI FONDULUI PENTRU MEDIU.
Este vorba de o actiune oculta, pregatita cu decoruri colorate, in laboratoarele institutiei care inca o mai tolereaza pe traseista Gavrilescu Gratiela Leocadia, prin care, acest personaj ar trebui sa ajunga, in cateva zile, in pozitia de sef al AFM Ploiesti.
In acest mod se perpetueaza strategiile ALDE si pentru cazul Toma Petcu, actiune aflata in directa si stricta competenta a Gratielei Gavrilescu, care trebuie sa-l promoveze la conducerea AFM.
Interesanta va fi initierea si declansarea actiunii traseistei Gavrilescu Gratiela Leocadia de promovare a acestui giurgiuvean, Toma Petcu care, desigur, va beneficia si de o alta reactie, pe masura, a altora, care abia asteapta sa riposteze, zic, altii, destul de ferm si autoritar, avand in vedere agenda din SUA, efectuata in aceste zile, exact, unde credeti, la Washington D.C. De catre cine, oare? Si in cadrul careia va fi abordata si activitatea traseistei si a echipei sale, inceputa de pe vremea mandatului de viceprimar, formula in care a fost inclusa de seniorii Mirel Vladimir Dragoman, Ovidiu Popescu, Aurel Fotin Bacila, Ocneanu Ion, Ocneanu Vadim, Taporea Dumitru, Horia Rosu, Ciucan Elena (administratorul de fapt al renumitei firme SARONA, prin care bugetele statului au fost evazionate, delapidate si spalate, de atatea ori), si celebrul, de acum, Emil Calota, partenerul celebrului procuror Mircea Negulescu PORTOCALA si altii.
Ca o concluze de final, a acestui editorial jurnalistic, care precede o ampla ancheta care va fi initiata:
Oare seriile de discutii, la nivele de conducere ale PMP, purtate in serii de negoicieri politice avansate, derulate si incheiate cu si prin intelegeri ferme nu mai sunt valabile sau actuale?
Va reusi grupul clandestin Gavrilescu Gratiela-Mircea Fechet-Teodor Dulceata etc Co sa il promoveze, la banul public, din nou, pentru a nu stiu cata oara, pe Petcu Toma, pentru a accesa si acest buget, in timp ce Romania sufera, din pricina efectelor coronavirus, a masurilor instituite de Celula de criza pentru COVID-19 si care a preluat problematicile aferente, la scara nationala si care asigura masurile restrictive impuse de la nivelul presedintelui tarii?
Va reusi aceasta gasca sa fure, in continuare, din bugetele de stat, pentru a-si insusi si fondurile financiare ale „ambalajelor”, pentru medicamente, vaccinuri, produse alimentare, detergenti, dezinfectanti, biocide, asa cum alti baieti au reusit sa descifreze?
Deci romanii mor, in spitale, la vama, asteptand sa intre in tara lor, dupa ce au plecat, din tara, in mandatele de ministri ale lui Gavrilescu Gratiela, Dulceata Teodor, Fechet Mirceasi altii, dupa ce, ulterior, au fost izgoniti, din tarile in care lucrau, dupa ce si-au pierdut locurile de munca, parintii, fratii, copiii, infestati cu acest virus si sunt, in continuare, expusi direct, maladiei care a cuprins Lumea.
Iar gasca Gavrilescu Leocadia Gratiela actioneaza, inca, in voie, la pas, dupa ce ne-a distus padurile, pastorind, prin exceptionale relatii extene, fondul forestier, care a fost exploatat nerational si intensiv, de catre companiile „agreate”, din pozitiile pe care traseista le-a detinut, culminand cu postul de ministru al mediului si padurilor, auziti stimati cititori! Mediu si paduri, asigurate de ministrul Gratiela Gavrilescu Leocadia. Care a mai dispus, in spiritul unor interese de grup de vanatori ( de bugete!), conectati la caracatita infractionala internationala, si diminuarea fondului cinegetic, prin recolte suplimentare la exeplare de ursi, sub pretextul faptului ca ursii au iesit din paduri si ataca comuniatile, producand pagube, atacand oamenii.
Dar ursii bruni din Romania unde sa „mai” stea, unde sa „mai” ramana, daca habitatul lor natural a fost distrus, cand la comanda ministerului a fost Gratiela Gavrilescu & YUBI, deci catastrofele s-au produs tocmai in mandatul traseistei care, impreuna cu un restrans grup de lucatori de laborator au vrut sa ii dea o lectie chiar Pesedintelui Romanaiei, recoltand un exemplar de urs tanar, l-au transportat, clandestin, si l-au eliberat, unde credeti, exact pe strazile Sibiului, asigurandu-se de prezenta multor mijloace mass-media scrise & online si posturi de televiziune, vizant ca, de la dimensiunea de autoriutate a Sefului Statului sa se dispuna masuri, in consecinta, de marire a cotelor de vanatoare, pentru exemplarul urs, aspect care i-ar fi asigurat pe toti membrii acestei caracatite, condusa de Gratiela Leocadia Gavrilescu si subalternii sai, pe o line, pe alta etc si care i-ar fi perpetuat in functii, pe acestia, respectivii beneficiind de sprijinul Sefului Statului, care ar fi fost deja, implicat in oferirea unor contracte de exploatare forestiera si prelucrari de masa lemnoasa, companii straine care operezaza, cu succes, in Romania, distrugand fondul forestier, cinegetic, alterand si afectand, iremediabil si ireversibil, echilibrul ecosistemelor etc.
Numai ca unii, altii, inca patrioti, cu steag sau sub steag romanesc, mai lucreaza si au sesizat ilegalitatile traseistei. Se aduna bob cu bob…. chiar daca Gratiela Leocadia Gavrilescu l-a marsutizat si exportat, in cursul lunii februarie, a.c., pe Toma Petcu, direct in mijlocul formatiunii PNL, alaturi de deputații ALDE Florica Calota, Marius Surgent si Ion Tabugan, pentru a-si conferi si asigura protectie, la cel mai inalt nivel, din partea formatiunii care guverneaza, astazi.
Voi reveni.

Facebook Comments
Citeste in continuare

Exclusiv

În România, autoritățile folosesc cei mai perfizi aliați ai coronavirusului: mușamalizarea și lipsa măsurilor reale pentru populație

Publicat

pe

Ne explică și nouă cineva cum este posibil ca numărul de persoane declarate vindecate în București să scadă de la o zi la alta, de la 85 în 30 martie, până la 81 ieri, 31 martie? Pentru că eu am o singură concluzie după ce urmăresc ,,știrile oficiale”: România raportează așa cum raportează China, iar măsurile economice sunt așa cum ia măsuri economice Rusia: nimic pentru populație. Iar numărul de teste noi zlinice pe care îl pot asigura autoritățile inepte din România, este încă sub 2000. Dovadă că Iohannis nu este în stare să iasă către populație decât cu mesaje: pe câți a mai amendat poliția, sau ce decorații a mai retras (aștept retragerea decorației și lui Mugur Isărescu, dacă se va constata că declarația lui de ieri că a învins pandemia de coronavirus este la fel de ticaloasa ca faptele lui Gheorghe Flutur), dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani.

În România, autoritățile folosesc cei mai perfizi aliați ai coronavirusului: mușamalizarea și lipsa măsurilor reale pentru populație.
Circulă o glumă pe Internet: ,,China a raportat astăzi 7 noi decese și 5 reînvieri”. Până astăzi, 1 aprilie 2020, numărul deceselor raportate în China de la debutul crizei este de 3.312, din care 7 în ultimele 24 de ore. Cu un total de 81.554 de persoane infectate. Dar cum este în România, unde nu numai că autoritățile invocă un fax defect pentru neraportarea unor decese, dar mai ales, în mod inexplicabil, numărul persoanelor declarate vindecate în București a scăzut în 31 martie, de la 85 la 81?


Presa din Marea Britanie și din lume, preluată pe larg, susține că numărul morților din Wuhan ar putea fi ,,astronomic” mai mare decâ cel raportat oficial. Presa britanică consemnează chiar că:
Mr Johnson has been warned by scientific advisers that China’s officially declared statistics on the number of cases of coronavirus could be ‘downplayed by a factor of 15 to 40 times’. And No 10 believes China is seeking to build its economic power during the pandemic with ‘predatory offers of help’ countries around the world.
În ceea ce privește România, am arătat încă din 8 martie 2020, am avertizat asupra a 4 mari aspecte::
Critic este sectorul de sănătate publică și protejarea persoanelor vulnerabile;
Nu imi este teamă de cum gestionează SUA și China criza de sănătate publică ci de Europa (lipsa de leadership) și România;
Criza de sănătate publică va antrena o recesiune fără precedent, inclusiv în România;
Măsurile economice trebuie țintite către populație. Nu către grupuri de interese.
Ce s-a întâmplat de fapt în România:
1. Sugestiile directe de mușamalizare a situației prin sub-raportare, au fost date timpuriu de Klaus Iohannis. În 12 martie 2020, Iohannis declara: ,,datorită măsurilor guvernului Orban, numărul infectărilor a rămas mic”. Slugile s-au aliniat acestui mesaj, cu costul vieților și punerii în pericol a medicilor și pacienților. Raportările deceselor de COVID au arătat că, nepregătind și ne-echipând personalul medical, majoritatea infectărilor cu COVID au fost declarate post-mortem în Suceava, iar decesele au fost raportate la zile întârziere (sub-raportare în timp real)
2. În timpul ăsta, sectorul de sănătate publică, critic, era vulnerabilizat, prin ne-echiparea medicilor. Cazul Spitalului de la Suceava este emblematic pentru mușamalizare: (i) mai mult de un sfert din persoanele infectate în România au legătură cu acest focar; (ii) Ministrul Sănătății din acel moment a definit ca fiind ,,un accident” (în mod evident fiind vorba de inconștiența autorităților publice, și de niciun accident) pe baza informațiilor transmise de la fața locului de trimisul special – secretarul de stat Nelu Tătaru. Ulterior mușamalizării ca ,,accident”, Nelu Tătăru a fost felicitat și promovat în funcție, ca Ministru al Sănătății;


3. În timpul ăsta, ministrul Sănătății, Victor Costache, mușamaliza faptul că România cu tot SRI-ul ei cu tot, nu a asigurat timpuriu o capacitate de testare decentă, în timp ce firme apropiate de SRI sau cu doctoranzi SRI au fost avertizate timpuriu să încheie contracte pentru măști, că e rost de speculă. Emblematică este declarația lui Hideg (Sanimed) de la B1TV, care nu are de unde să fi învățat decât de la Academia SRI (unde a făcut școală) că poate să folosească o firmă paravan, fantomă (Romwine din Giurgiu) dacă societatea deja deținută și consolidată pe contracte cu statul (Sanimed) nu își plătește dările către stat și nu poate participa la licitații. Mai este și firma din Iași. Cert este că la mai bine de două luni de la închiderea Wuhan-ului, România încă nu poate să testeze mai mult de 2000 de persoane pe zi așa cum arată acest grafic, și continuă să mintă populația că măștile nu trebuie purtate (pentru a își ascunde inacțiunile de a fi repornit timpuri capacitățile Romarm spre exemplu, astfel încât prima care să beneficieze de criză să fie fantoma din Giurgiu). Deficitul de acțiune, capitalizat privat de suveici, se monetizează pe seama extinderii virusului.
4. Acoperitele au fost agile, populația este dezinformată și mințită. Deși România nu are încă o capacitatea de a testa mai mult de 2.000 de persoane pe zi, la dezinformare, Costache Polisano a ieșit cu testarea tututror bucureștenilor (în timp ce mureau oameni la Suceava pentru că nu erau testați). O exemplificare perfectă a moodului în care funcționează statul de drept a fost testarea peste rând a președintelui Consiliului Județean Suceava – Gheorghe Flutur, care a fost trecut drept ,,medic” în lista de priorități de testare:


Flutur primește rezultatul testului pozitiv în 25 martie 2020. Comunicatul Ministerului Sănătății ne mai lămurește de ceva. În 22, 23, 24 și 25 martie 2020 mureau persoane netestate (și netratate de COVID), confirmate post-mortem, la 30 martie 2020, acolo unde unde Flutur, un veteran al achizițiilor de care vorbesc la punctele 3-4 (,,aviara gripa” 2009 – soluții cumpărate la supra-preț și ineficiente pentru a ,,anihila” virusul gripei aviare) a sărit peste rând.
5. Din punct de vedere economic, nicio măsură reală pentru populație, așa cum am scris AICI și AICI.
Și în loc de concluzie. Ne explică și nouă cineva cum este posibil ca numărul de persoane declarate vindecate în București să scadă de la o zi la alta, de la 85 în 30 martie, până la 81 ieri, 31 martie? Pentru că eu am o singură concluzie după ce urmăresc ,,știrile oficiale”: România raportează așa cum raportează China, iar măsurile economice sunt așa cum ia măsuri economice Rusia: nimic pentru populație. Iar numărul de teste noi zlinice pe care îl pot asigura autoritățile inepte din România, este încă sub 2000. Dovadă că Iohannis nu este în stare să iasă către populație decât cu mesaje: pe câți a mai amendat poliția, sau ce decorații a mai retras. Iată și dinamica testării zilnice, care arată că de 4 zile consecutive, autoritățile nu reușesc să testeze cu mai mult de 10% față de ziua precedentă, mai precizeaza analistul. (Cerasela N.).

Facebook Comments
Citeste in continuare

Parteneri

Știri din București

Exclusiv6 ore inainte

UE a anticipat pandemia generată de coronavirus: l-a finanțat pe PINTOIU de România cu fonduri europene pentru lumânări, coșciuge și colivă

Consilierul judetean Pintoiu Toma, care apartine grupului politic ALDE Prahova s-a folosit si se foloseste de pozitia lui politica pentru...

Viața în BucureștiO zi inainte

Ai nevoie de un televizor nou, ai nevoie de un suport tv

Cumpărarea unui suport TV de dimensiuni potrivite te va asigura că televizorul tău va rămâne la locul lui și va...

Administrație localăO zi inainte

Allview actualizează seria de notebook-uri Allbook Y cu o nouă generație de procesoare Intel

Allview anunță actualizarea seriei de notebook-uri Allbook Y cu o nouă generație de procesoare Intel, ce oferă performanțe sporite cu...

ExclusivO zi inainte

Editorial/O noua carte extrasa, “(ne)comandata”politic, cu semi-succes, de aceeasi traseista Gratiela Gavrilescu Leocadia/TOMA PETCU

O noua carte extrasa, “(ne)comandata” politic, din buzunarul (ne)asumat de ALDE, plasata pe masa de joc si jucata, si de...

Exclusiv3 zile inainte

În România, autoritățile folosesc cei mai perfizi aliați ai coronavirusului: mușamalizarea și lipsa măsurilor reale pentru populație

Ne explică și nouă cineva cum este posibil ca numărul de persoane declarate vindecate în București să scadă de la...

Social3 zile inainte

Ormus Romania devine Aurul Dacilor

Suntem familiarizati cu aurul ca metal. Acesta a fost prelucrat milenii pentru frumusetea si maleabilitatea sa, fiind folosit pentru bijuterii,...

Eveniment3 zile inainte

Ecologiștii propun noi reguli de acordare a autorizației de mediu

  PER cere ministrului Costel Alexe suspendarea temporară privind organizarea dezbaterilor publice de catre ANPM, pentru acordarea autorizației de mediu,...

Eveniment4 zile inainte

Un cadou parfumat si spectaculos pentru cei dragi

In ciuda faptului ca fiecare dintre noi obisnuieste sa foloseasca sapunul in fiecare zi, putini oameni stiu ca scopul sau...

Exclusiv4 zile inainte

Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr Carol Davila”: „la nivelul unității noastre, au fost diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2 un număr de 7 cadre medicale”

Noile date de evoluție epidemiologică a infecției cu SARS-CoV-2 pe teritoriul României indică existența transmiterii comunitare a infecției în populația...

Eveniment4 zile inainte

PER somează Guvernul României să direcționeze cei 2% din PIB de la Apărare către spitale şi redresarea economiei naţionale

Starea de alertă generată de răspândirea și efectele Covid-19, ne determină să punem umărul la identificarea unor soluţii realiste pentru...

Eveniment5 zile inainte

Best escort Bucharest nu te lasa sa stai singur in casa

Nu avem voie sa iesim pe strada si in parcuri ca in primaverile trecute. Admiram de la geam caisii si...

Eveniment5 zile inainte

Despre antreprenoriat de succes, imobiliare si curaj

A fi un antreprenor de succes nu se rezuma numai la a fi detinatorul unei afaceri. Inseamna inspiratie, curaj, motivatie...

Exclusiv5 zile inainte

In contextul crizei provocate de coronavirus – Ziarul Incisiv de Prahova sprijina producatorii autohtoni si consumatorii/Cumparati produse romanesti – livrari la domiciliu

BNR are încă timp să ia prima măsură în favoarea populației și companiilor, de când a debutat criza de sănătate...

Uncategorized5 zile inainte

Cele mai bune site-uri de gazduire web gratuite in 2020

Si in ceea ce priveste gazduirea web exista o multime de oferte si de site-uri de aceea trebuie sa stii...

Eveniment6 zile inainte

Dănuţ Pop: „Profită mafia pădurilor de perioada autoizolării românilor? Salvaţi pădurile României!”

Partidul Ecologist solicită intensificarea controalelor privind tăierile de păruri în această perioadă iar parlamentarilor, să voteze pentru adoptarea proiectul PER...

Eveniment6 zile inainte

De ce este nevoie de aparatura pentru laborator moderna si eficienta?

Laboratoarele sunt locurile in care este nevoie de cele mai moderne instrumente, aparate si consumabile pentru ca personalul sa isi...

Știrea Zilei