Exclusiv
Beneficiază polițiștii de pensii speciale?

Cineva m-a intrebat daca norma de hrana poate intra in compunerea bazei de calcul pentru pensia alimentara( pensie pentru intretinere minor) . Mi-am amintit ca exista un RIL din 2015 pe subiectul asta, dezvaluie sindicatul Diamantul.
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII
DECIZIA Nr. 21
din 19 octombrie 2015
Dosar nr. 17/2015
Iulia Cristina Tarcea — vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — preşedintele completului
Lavinia Curelea — preşedintele Secţiei I civile
Roxana Popa — preşedintele delegat al Secţiei a II-a civilă
Ionel Barbă — preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Mirela Sorina Popescu — preşedintele Secţiei penale
Andreia Liana Constanda —judecător la Secţia I civilă — judecător-raportor
Viorica Cosma —judecător la Secţia I civilă – judecător-raportor
Lavinia Dascălu —judecător la Secţia I civilă
Nina Ecaterina Grigoraş —judecător la Secţia I civilă
Doina Popescu —judecător la Secţia I civilă
Bianca Elena Ţăndărescu —judecător la Secţia I civilă
Nicoleta Ţăndăreanu —judecător la Secţia I civilă
Romaniţa Ecaterina Vrînceanu —judecător la Secţia I civilă
Marian Budă —judecător la Secţia a II-a civilă
lulia Manuela Cîrnu —judecător la Secţia a II-a civilă
Monica Ruxandra Duţă —judecător la Secţia a II-a civilă
Mărioara Isailă —judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor —judecător la Secţia a II-a- civilă —judecător-raportor
Mirela Poliţeanu —judecător la Secţia a II-a civilă
Carmen Trănica Teau —judecător la Secţia a II-a civilă
Rodica Zaharia —judecător la Secţia a II-a civilă
Doina Duican —judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Niculae Măniguţiu —judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Simona Daniela Encean —judecător la Secţia penală
Mariana Ghena —judecător la Secţia penală
Completul competent să judece recursurile în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 17/2015 a fost constituit conform dispoziţiilor art. 516 alin. (2) din codul de procedură civilă şi ale art. 272 alin. (2) lit. a) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
Şedinţa este prezidată de doamna judecător lulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Antonia Constantin.
La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor lunare nete în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.
Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursurilor în interesul legii, precum şi cu privire la faptul că înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai fost învestită cu această problemă de drept printr-o sesizare pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, ce a fost respinsă ca inadmisibilă pentru lipsa caracterului de noutate, prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Referă, de asemenea, că la dosar au fost depuse hotărâri contradictorii pronunţate de instanţele judecătoreşti, că judecători-raportori au fost desemnaţi, conform prevederilor art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, doamnele judecător Andreia Liana Constanda şi Viorica Cosma de la Secţia I civilă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Nela Petrişor de la Secţia a ll-a civilă a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori.
Doamna judecător lulia Cristina Tarcea, vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acordă cuvântul doamnei procuror Antonia Constantin, pentru susţinerea recursurilor în interesul legii.
Doamna procuror Antonia Constantin susţine că din verificarea jurisprudenţei se observă că şi după pronunţarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept practica instanţelor a rămas neunitară, că unele instanţe s-au raportat la considerentele acestei decizii, pe când altele au reţinut că prin hotărârea pronunţată pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept nu s-a hotărât asupra fondului.
Cât priveşte admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate, reprezentantul procurorului general apreciază că acestea sunt admisibile, deoarece sesizarea precedentă a fost respinsă pentru o condiţie de admisibilitate specială, ce deosebeşte cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare.
în practică s-au conturat două orientări jurisprudenţiale: unele instanţe au considerat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligaţiei de întreţinere, deoarece, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activităţii desfăşurate şi a condiţiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menţinerea sănătăţii angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinaţie specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreţinere, potrivit art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă, corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865.
Alte instanţe judecătoreşti au considerat că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligaţiei de întreţinere pe baza cărora se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil nu fac nicio distincţie în această privinţă.
Doamna procuror Antonia Constantin arată că procurorul general apreciază că prima orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii deoarece, chiar dacă aceste venituri au caracter de continuitate, iar Codul civil se referă la totalitatea veniturilor nete ale debitorului, prioritară este afectaţiunea echivalentului valoric al normei de hrană. De asemenea, trebuie avute în vedere şi normele Codului de procedură civilă privind executarea silită a debitorului, respectiv art. 729 alin. (7), precum şi dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează insesizabilitatea totală şi absolută a sumelor cu afectaţiune specială. Toate aceste considerente conduc la concluzia că afectaţiunea stabilită de legiuitor este un element de referinţă în aplicarea normei de drept. Mutatis mutandis, şi în cauza de faţă se păstrează raţiunile pentru care Plenului fostului Tribunal Suprem, în Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 (despre care se face vorbire şi în Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), a decis că sporurile pentru condiţii deosebite de muncă nu pot fi cuprinse în câştigul din muncă pe baza căruia se stabileşte pensia de întreţinere, întrucât trebuie să se ţină seama de scopul urmărit de lege.
Pentru toate aceste considerente solicită admiterea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii.
Vicepreşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător lulia Cristina Tarcea, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constată următoarele:
I. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
1. La data de 8 iunie 2015, prin Adresa nr. 2.359/A/2015, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava a sesizat înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea recursului în interesul legii privind interpretarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (2) din Codul civil, coroborate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se determina dacă în cuantumul pensiei de întreţinere stabilite în sarcina unuia dintre părinţi se include norma de hrană, ca fiind un venit cu caracter permanent.
2. Recursul în interesul legii a fost înregistrat la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 10 iunie 2015, formându-se Dosarul nr. 17/2015, cu termen de soluţionare la 19 octombrie 2015.
3. Cu adresele nr. 1.484/383/111-5/2013, 1.640/C/3.297/III-5/2015 şi 1.667/C/3.357/III-5/2015 din 11 august 2015, Ministerul Public — Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recursul în interesul legii declarat de procurorul general, ca urmare a sesizării din oficiu, precum şi la Sesizarea nr. 101.365/2015 din 19 iunie 2015 a Ministrului Justiţiei şi în considerarea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava, în temeiul art. 514 din Codul de procedură civilă, referitor la problema de drept privind „interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului”.
4. Recursul în interesul legii declarat de procurorul general a fost înregistrat cu nr. 20/2015.
5. Constatându-se că obiectul sesizării este identic cu cel ce face obiectul Dosarului nr. 17/2015, s-a dispus conexarea celor două dosare.
II. Problema de drept ce a generat practica neunitară
6. Prin recursurile în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzută de acest din urmă act normativ trebuie inclusă în venitul lunar net ce reprezintă baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului.
7. în această problemă de drept, jurisprudenţa instanţelor şi-a menţinut caracterul neunitar şi după publicarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014.
III. Examenul jurisprudenţial
8. într-o primă orientare jurisprudenţială s-a apreciat că echivalentul valoric al normei de hrană nu se include în venitul lunar net realizat de către debitorul obligaţiei de întreţinere. în motivarea acestor soluţii s-a arătat că drepturile băneşti în discuţie, nefiind impozitate potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare Codul fiscal), nu constituie venituri asimilate salariilor. Excluderea lor din totalul veniturilor care constituie baza de calcul al pensiei de întreţinere se datorează destinaţiei speciale a acestor sume de bani, acestea fiind afectate în mod exclusiv desfăşurării activităţii debitorului obligaţiei de întreţinere.
Chiar dacă este un venit permanent şi stabil, echivalentul valoric al normei de hrană, ca drept recunoscut unor categorii de persoane în virtutea activităţii desfăşurate şi a condiţiilor de muncă deosebite, având scopul de a asigura menţinerea sănătăţii angajatului potrivit standardului locului de muncă, reprezintă un venit cu destinaţie specială, exceptat de la orice urmărire pentru orice fel de datorii, inclusiv pentru cele care privesc pensii de întreţinere, potrivit art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865].
în motivarea unora dintre hotărârile judecătoreşti examinate s-a făcut trimitere şi la considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
9. într-o altă opinie s-a susţinut că echivalentul valoric al drepturilor de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se include în veniturile nete realizate de către debitorul obligaţiei de întreţinere pe baza cărora se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere, întrucât constituie venituri cu caracter permanent, iar dispoziţiile art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil nu fac nicio distincţie în această privinţă.
Fiind incluse în categoria veniturilor periodice realizate din muncă de către debitorul obligaţiei de întreţinere, acestea pot fi urmărite în condiţiile art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă din 1865].
în motivarea unor hotărâri judecătoreşti, îndeosebi după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014, a Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a reţinut şi că echivalentul valoric al normei de hrană nu reprezintă un spor cu destinaţie specială (această natură având-o, de exemplu, drepturile de echipament) şi nici sporuri pentru condiţii deosebite de muncă, întrucât scopul unui atare spor este de acela de a permite beneficiarului său să anihileze efectele nocive pe care le are asupra organismului prestarea unei munci în condiţii vătămătoare (cum ar fi, de exemplu, cazul sporului destinat achiziţionării unui aliment necesar combaterii efectelor substanţelor toxice de la locul de muncă), situaţie în care destinaţia sporului constă exclusiv în achiziţionarea acelui aliment pentru consumul propriu al angajatului.
S-a considerat că această modalitate de interpretare şi aplicare a legii corespunde principiului interesului superior al copilului impus de art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, principiu căruia trebuie să i se dea eficienţă în legătură cu toate drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor, inclusiv în ceea ce priveşte determinarea mijloacelor materiale ale părintelui debitor al obligaţiei de întreţinere.
IV. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
10. Prealabil analizei teoretice a problemei de drept, procurorul general a prezentat considerentele pentru care recursurile în interesul legii declarate sunt admisibile, prin raportare la Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Astfel, a apreciat că în cauză este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 514 din Codul de procedură civilă, existând o problemă de drept rezultată din interpretarea şi aplicarea diferită a dispoziţiilor legale evocate. De asemenea este îndeplinită şi condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, întrucât divergenţa de jurisprudenţă este profundă şi persistă chiar şi după data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei amintite.
Având în vedere şi faptul că precedenta sesizare pentru dezlegarea chestiunii de drept a fost respinsă ca inadmisibilă, procurorul general a apreciat că recursul în interesul legii în aceeaşi problemă de drept este admisibil, neoperând în această privinţă efectul negativ al autorităţii de lucru judecat.
11. Sub aspect teoretic, procurorul general a apreciat primul punct de vedere exprimat ca fiind în acord cu litera şi spiritul legii, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 524 din Codul civil, temeiul obligaţiei legale de întreţinere este dat de starea de nevoie a creditorului şi de neputinţa acestuia de a se întreţine din munca sau bunurile sale.
în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului întreţinerii, art. 529 alin. (1) şi art. 527 alin. (2) din Codul civil statuează cu valoare de principiu că întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti şi că la stabilirea mijloacelor debitorului obligaţiei de întreţinere se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora, urmând a fi avute în vedere şi celelalte categorii de obligaţii ale sale.
în mod constant, atât în doctrină, cât şi în practica judiciară s-a stabilit că la determinarea cuantumului pensiei de întreţinere nu se iau în calcul decât veniturile cu caracter permanent, nu şi cele întâmplătoare. Pentru evitarea unor posibile impedimente la executarea silită a datoriilor ce constau în pensii de întreţinere, dispoziţiile de drept substanţial trebuie aplicate prin coroborare cu prevederile de drept procesual care stabilesc veniturile ce pot forma obiect al urmăririi silite.
Deşi, în anumite condiţii, veniturile reprezentate de alocaţia financiară ce constituie echivalentul valoric al normei de hrană, atunci când executarea dreptului prevăzut în favoarea personalului din cadrul instituţiilor indicate în cuprinsul art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se face în natură, dobândesc un caracter de continuitate, totuşi, nu pot fi luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei de întreţinere datorate potrivit art. 527 şi 529 din Codul civil, motivat de afectaţiunea specială a acestui venit al debitorului întreţinerii, ceea ce face ca în privinţa acestora să opereze insesizabilitatea absolută şi totală prevăzută de art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă [corespunzător art. 409 alin. 7 din Codul de procedură civilă din 1865].
Astfel, potrivit art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scopul acestui drept este de a asigura nevoile nutritive ale personalului indicat de actul normativ prin compensarea eforturilor depuse în procesul de instruire şi de îndeplinire a misiunilor, în considerarea condiţiilor de mediu şi a altor factori specifici locului de muncă şi activităţii prestate.
Este evident că raţiunile pentru care, în general, este recunoscut dreptul anumitor categorii de salariaţi la o alimentaţie de protecţie, şi anume condiţiile de muncă deosebite ce necesită un aport caloric crescut, în scopul menţinerii sănătăţii pentru desfăşurarea activităţilor specifice, se regăsesc şi în cazul dreptului la hrană prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Această afectaţiune specială a dreptului se cuvine a fi recunoscută şi trebuie să primească efectele juridice corespunzătoare, chiar şi în acele situaţii în care executarea dreptului nu se face în natură, ci în echivalent, prin plata valorii financiare neimpozabile a normei de hrană, potrivit actului normativ menţionat anterior.
Sub acest aspect există o vădită asemănare între veniturile analizate şi sporurile pentru condiţii deosebite de muncă asupra cărora Plenul fostului Tribunalul Suprem a statuat, prin Decizia nr. 14 din 23 mai 1963, în sensul că nu pot fi cuprinse în câştigul din muncă pe baza căruia se stabileşte pensia de întreţinere, întrucât trebuie să se ţină seama de scopul urmărit de lege, acela de a da posibilitatea materială a angajaţilor să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci prestate în condiţii speciale avute în vedere la acordarea acestor sporuri. Aceleaşi raţiuni pot fi reţinute mutatis mutandis şi în privinţa echivalentului financiar al normei de hrană, conducând la aceeaşi soluţie de excludere a acestor venituri din baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate potrivit art. 527 şi 529 din Codul civil, întrucât ubi eadem esse ratio, ibi eadem solutio esse debet.
V. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Suceava
12. Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava nu a prezentat un punct de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, menţionând doar că la nivelul Curţii practica judiciară în materie este unitară, în sensul primei orientări jurisprudenţiale.
VI. Raportul asupra recursului în interesul legii
13. Judecătorii-raportori, constatând, mai întâi, admisibilitatea recursurilor în interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi de procurorul general, faţă de împrejurarea că prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu s-a statuat asupra fondului sesizării, au apreciat că echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport cu care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.
VII. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Examinând sesizările cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:
A. Asupra admisibilităţii recursurilor în interesul legii
14. înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii constată că este îndeplinită condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 515 din Codul de procedură civilă, deoarece din cuprinsul hotărârilor judecătoreşti anexate sesizărilor conexe, formulate de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi procurorul general, reiese existenţa unei practici neunitare la nivelul mai multor curţi de apel din ţară asupra problemei de drept ce face obiectul sesizărilor.
15. în contextul verificării admisibilităţii este necesar a se clarifica şi chestiunea raportului dintre aceste sesizări şi Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept, prin prisma eventualei autorităţi de lucru judecat a deciziei în prezenta cauză.
16. Această analiză implică o dublă perspectivă:
— momentul creării practicii neunitare în legătură cu problema de drept în discuţie, respectiv anterior sau ulterior publicării Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I;
— efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.
17. în acest context se reţine că prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 a fost respinsă ca inadmisibilă sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (2) din Codul civil în corelare cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar aceleaşi norme sunt vizate de prezentele sesizări privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti.
18. în cuprinsul considerentelor deciziei s-a reţinut că problema de drept a cărei dezlegare s-a solicitat nu este nouă, în sensul art. 519 din Codul procedură civilă, întrucât a făcut obiect de preocupare şi a fost tranşată în doctrina şi jurisprudenţa anterioare actualului Cod civil, ale cărui prevederi relevante reiau vechile dispoziţii din Codul familiei, de o manieră ce îşi păstrează actualitatea, în sensul că nu vor putea fi luate în considerare pentru calculul pensiei de întreţinere sporul pentru condiţii deosebite de muncă şi nici sumele de bani cu destinaţie specială.
19. Nu mai puţin, însă, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că cerinţa noutăţii din art. 519 din Codul de procedură civilă trebuie privită ca unul dintre elementele de diferenţiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanţelor judecătoreşti (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariţiei unei astfel de practici (control a priori). Din această perspectivă, procedura pronunţării unei hotărâri prealabile nu are scopul de a tranşa o practică divergentă deja existentă, ci de a da dezlegări asupra unor probleme veritabile şi dificile de drept, anterior formării unei practici neunitare.
20. Din considerentele Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014, redate anterior, rezultă, în primul rând, că, la data pronunţării acelei hotărâri, exista deja practică neunitară asupra problemei de drept supuse dezlegării instanţei supreme (fapt confirmat prin cercetarea hotărârilor judecătoreşti ataşate prezentelor sesizări), pe care completul învestit cu soluţionarea chestiunii de drept nu şi-a propus să o tranşeze, dimpotrivă, a respins sesizarea ca inadmisibilă şi în considerarea practicii preexistente.
21. Această primă constatare este relevantă în aprecierea admisibilităţii sesizărilor de faţă, în sensul că mecanismul recursului în interesul legii este eficient şi nu poate fi împiedicat să funcţioneze ori de câte ori se constată existenţa unei practici neunitare asupra unei probleme de drept, independent de derularea celeilalte proceduri de unificare a practicii judiciare, atât timp cât practica divergentă nu a fost tranşată în cadrul acelei proceduri.
22. O atare concluzie nu este contrazisă de faptul că, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei privind inadmisibilitatea sesizării întemeiate pe art. 519 din Codul procedură civilă, problema de drept în discuţie a continuat să fie soluţionată diferit de către instanţele judecătoreşti; dimpotrivă, acest fapt atestă necesitatea adoptării unei decizii în interesul legii.
23. Este adevărat că recursul în interesul legii promovat ulterior procedurii hotărârii prealabile poate fi inadmisibil, însă numai dacă o problemă de drept a fost dezlegată în procedura hotărârii prealabile, iar ulterior sunt date soluţii care nesocotesc decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aşadar, inadmisibilitatea ar putea fi reţinută doar atunci când o problemă de drept a fost considerată nouă în sensul art. 519 djn Codul de procedură civilă şi a fost soluţionată în fond de către înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Efectul obligatoriu preconizat de către legiuitor prin art. 521 din Codul de procedură civilă este ataşat numai deciziilor conţinând o dezlegare dată chestiunilor de drept, fiind exclus în cazul deciziilor prin care sesizarea de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost respinsă ca inadmisibilă.
24. Rămâne de văzut dacă o decizie de respingere a sesizării în procedura hotărârii prealabile, care conţine considerente referitoare la fondul problemei de drept sesizate, precum în cazul de faţă, beneficiază, totuşi, de efecte juridice, în sensul că acele considerente pot fi apreciate drept o dezlegare dată chestiunii de drept.
25. Dacă se acceptă că decizia pronunţată în procedura hotărârii prealabile reglementată de art. 519—521 din Codul de procedură civilă beneficiază de autoritate de lucru judecat, ca orice act jurisdicţional, iar autoritatea de lucru judecat ce este ataşată actelor jurisdicţionale priveşte nu numai dispozitivul, dar şi considerentele pe care acesta se sprijină, acest efect este recunoscut doar în privinţa considerentelor care sprijină şi explicitează soluţia adoptată (considerente decisive), precum şi a celor prin care s-au dat anumite dezlegări unor chestiuni litigioase ce au legătură cu obiectul dedus judecăţii şi care au fost dezbătute în proces (considerente decizorii). Autoritatea de lucru judecat nu priveşte considerentele indiferente, care ar putea lipsi din conţinutul motivării, fără ca aceasta să conducă la lipsirea de fundament a hotărârii.
26. De esenţa considerentelor decizorii este faptul că instanţa tranşează anumite aspecte ale judecăţii de o manieră incidentală, iar rezolvarea lor se reflectă în mod indirect în dispozitiv, aşadar în soluţia adoptată şi redată expres în dispozitivul hotărârii. Considerentele decizorii nu pot privi însuşi obiectul cererilor formulate în proces, deoarece asupra acestora instanţa este chemată să se pronunţe în mod explicit prin dispozitiv, astfel încât considerentele care sprijină soluţia nu pot fi decât decisive. Considerentele decizorii vizează alte aspecte dezbătute în proces, chiar dacă au legătură cu obiectul cererilor deduse judecăţii.
27. întrucât în cadrul procedurii hotărârii prealabile nu intră în discuţie soluţionarea altor aspecte decât problema de drept cu a cărei dezlegare este învestită înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia pronunţată nu poate conţine considerente decizorii, ci doar decisive, în legătură fie cu însăşi problema de drept sesizată, fie cu inadmisibilitatea sesizării. Cu atât mai mult, nu poate fi conceput ca, atunci când sesizarea de pronunţare a unei hotărâri prealabile a fost respinsă ca inadmisibilă, eventualele considerente prin care instanţa se pronunţă chiar asupra problemei de drept să fie decizorii. Asemenea considerente ar contrazice dispozitivul deciziei, care nu conţine o soluţie asupra chestiunii de drept, situaţie în care ar trebui asimilate unor considerente indiferente, care nu afectează soluţia adoptată.
28. De altfel, Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014 nu conţine aprecieri proprii ale instanţei supreme, în sensul neincluderii echivalentului valoric al normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza de calcul al pensiei de întreţinere. Instanţa doar a relevat conţinutul deciziei de îndrumare a Plenului fostului Tribunal Suprem şi al doctrinei, cu scopul de a demonstra că această chestiune a făcut obiect de preocupare şi a fost tranşată în doctrina şi jurisprudenţa anterioare noului Cod civil, nefiind o problemă de drept nouă, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă. Aceeaşi menire o are şi referirea la practica recentă, ulterioară adoptării şi intrării în vigoare a Codului civil.
29. Pe de altă parte, dincolo de paradoxul pe care îl presupune dezlegarea unei probleme de drept printr-o decizie de respingere a sesizării cu acel obiect, este de observat că eventuala inserare a unor considerente decizorii în legătură cu chestiunea de drept ar echivala cu însăşi tranşarea acesteia, din moment ce s-ar pune problema autorităţii de lucru judecat. Or, în acest caz, chiar dacă soluţia nu a fost reflectată şi în dispozitiv, decizia ar produce efecte obligatorii, iar pronunţarea ulterioară a unor hotărâri judecătoreşti cu ignorarea sa nu ar justifica promovarea unui recurs în interesul legii.
30. în concluzie, deoarece, în speţă, prin Decizia nr. 6 din 23 iunie 2014, pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept, s-a constatat că problema de drept nu este nouă, motiv pentru care sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, fără a se statua asupra fondului sesizării, recursul în interesul legii este admisibil.
B. Asupra problemei de drept
31. Se impune, mai întâi, a se observa, din cuprinsul art. 527 şi 529 din Codul civil, că legiuitorul a prevăzut că obligaţia de întreţinere este datorată în funcţie atât de nevoia creditorului, cât şi de mijloacele de care dispune debitorul întreţinerii ori pe care acesta le-ar putea obţine.
32. La calcularea întreţinerii se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, de posibilităţile de realizare a lor şi de celelalte obligaţii ale debitorului. Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte în raport cu venitul lunar net al părintelui [art. 529 alin. (2) din Codul civil],
33. Din examinarea tuturor hotărârilor judecătoreşti anexate sesizărilor rezultă, în esenţă, că instanţele — atât înainte, cât şi după pronunţarea Deciziei nr. 6 din 23 iunie 2014 —, deşi au soluţionat în mod diferit problema de drept în discuţie, au analizat dacă valoarea financiară a normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă sau nu un „venit” (mai mult, un „venit lunar net”) sau un „venit cu destinaţie specială”. Astfel, analiza de faţă are în vedere doar această categorie a „mijloacelor” creditorului, menţionată expres în dispoziţiile legale supuse interpretării.
34. In ceea ce priveşte noţiunea de „venit” este de observat că reglementarea din Codul civil referitoare la baza de calcul al pensiei de întreţinere datorate de către părinte copilului nu mai face referire doar la „câştigul din muncă” al debitorului [fostul art. 94 alin. (3) din Codul familiei], ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevenţe, dividende, depozite bancare, fructe civile şi industriale ale bunurilor proprii etc.).
35. Niciuna dintre instanţele care au dezlegat în mod diferit problema de drept nu a infirmat caracterul de continuitate pe care trebuie să îl aibă venitul luat în calculul pensiei de întreţinere, nefiind incluse veniturile ocazionale, astfel încât nu se vor dezvolta considerente pe acest aspect, reţinut în mod constant în practica judiciară şi în doctrină, atât în reglementarea Codului familiei, cât şi în actuala reglementare a Codului civil.
36. Ceea ce interesează în speţă este dacă echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă un „venit” care trebuie luat în considerare la calcularea pensiei de întreţinere, conform art. 527 şi 529 din Codul civil.
37. După cum rezultă din prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, personalul instituţiilor publice expres menţionate are dreptul, în timp de pace, la hrană gratuită, potrivit unei norme zilnice, corespunzând unor plafoane calorice diferenţiate pe categorii. Hrana se acordă, de regulă, în natură, iar ca excepţie, în bani, prin echivalentul valoric al normei de hrană. în privinţa acestuia din urmă, legiuitorul foloseşte fie termenul de „alocaţie valorică” [art. 2 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare], fie pe cel de „valoare financiară” [art. 4 alin. (4) din acelaşi act normativ],
38. Potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „beneficiază de acest drept personalul din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei —Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”. Intră în aceste categorii şi cadrele militare, militarii angajaţi pe bază de contract şi salariaţii civili din aceste instituţii publice, după cum rezultă din art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
39. Toate aceste persoane pot fi considerate că îşi desfăşoară activitatea în baza unui statut special prevăzut de lege pentru fiecare categorie în parte şi, eventual, în baza unui contract individual de muncă (pentru salariaţii civili, doar dacă legea specială prevede încheierea unui asemenea contract). Includerea debitorilor unei obligaţii de întreţinere în categoriile de beneficiari ai dreptului reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se analizează de la caz la caz, prin raportare la dispoziţiile legale incidente (de altfel, actele normative care reglementează statutul acestor categorii de persoane prevăd, generic, dreptul la hrană gratuită, reglementarea din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vizând condiţiile de acordare).
40. Independent de statutul juridic al fiecărei categorii în parte se reţine că persoanele vizate pot fi considerate ca făcând parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare „apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, în sensul anexei VII din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind vorba despre personal din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
41. Potrivit legii, aceste categorii de persoane beneficiază, după caz, de salariu lunar sau de un venit asimilat salariului, denumit soldă lunară, care includ — pe lângă salariul sau solda funcţiei de bază — indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariate.
42. Ordonanţa în discuţie nu conţine vreo prevedere din care să rezulte că echivalentul valoric al normei de hrană ar reprezenta venit. De asemenea, Codul civil nu defineşte noţiunile de „venit” si de „venit lunar net”, regăsite în art. 527 si 529.
43. în acest context, fiind vorba despre venituri din salarii sau asimilate acestora, sunt incidente prevederile art. 55 din Codul fiscal, care defineşte în alin. (1) veniturile din salarii ca fiind „toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.” Potrivit art. 55 alin. (2) din acelaşi act normativ, sunt considerate venituri asimilate salariilor, în scopul aplicării legii, printre altele, „drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii” [lit. c)].
44. în conformitate cu art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, „(1)în limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni.
(2) Dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, şi devine obligatoriu pentru actele normative din aceeaşi materie.”
45. Prin folosirea noţiunii de venit în art. 527 şi 529 din Codul civil s-a intenţionat corelarea cu terminologia consacrată în legislaţia existentă, în sensul însuşirii semnificaţiei acordate prin acte normative în vigoare, iar această intenţie este confirmată de contextul în care noţiunea este folosită.
46. Codul fiscal cuprinde definiţii pentru fiecare categorie de venituri realizate dintr-o activitate desfăşurată de o persoană, în sensul art. 7 alin. (1), inclusiv orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege.
47. Sunt, astfel, definite: veniturile din activităţi independente (inclusiv venituri din drepturi de proprietate intelectuală — art. 46); veniturile din salarii (art. 55); venituri din cedarea folosinţei bunurilor (art. 61); venituri din investiţii (printre care veniturile din dividende, dobânzi — art. 65); venituri din pensii (art. 68); venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură (art. 71); venituri din premii şi din jocuri de noroc (art. 75); venituri din transferul proprietăţilor imobiliare (art. 771); venituri din alte surse (printre care primele de asigurări, onorariile din activitatea de arbitraj comercial — art. 78 şi 791).
48. Tot prin prisma dispoziţiilor Codului fiscal poate fi identificată natura de „venit” a unor sume de bani încasate de o persoană fizică din alte surse decât cele menţionate anterior, precum ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat sau din bugetul asigurărilor de stat. Acestea sunt menţionate în lege (art. 42), printre alte categorii, ca fiind venituri neimpozabile.
49. Dat fiind că obiectivul reglementării regimului juridic al impozitului pe venit a impus legiuitorului stabilirea veniturilor obţinute de o persoană fizică, pe care le-a calificat, după caz, drept impozabile ori neimpozabile, se poate considera că normele fiscale în discuţie sunt relevante pentru identificarea veniturilor debitorului întreţinerii. De altfel, enumerarea din literatura de specialitate a veniturilor ce intră în baza de calcul al obligaţiei de întreţinere, arătată mai sus, se suprapune categoriilor de venituri menţionate în Codul fiscal.
50. Trimiterea la normele fiscale este, însă, utilă în cadrul de faţă şi prin prisma finalităţii identificării veniturilor realizate de debitorul întreţinerii, în condiţiile în care obligaţia de întreţinere se calculează în raport cu venitul lunar net al debitorului.
51. Or, noţiunea de venit lunar net este proprie materiei fiscale, reprezentând baza de calcul al impozitului pe profit şi fiind definită, ca atare, de acelaşi Cod fiscal pentru diferite categorii de venituri, inclusiv pentru venituri din salarii şi venituri asimilate acestora.
52. Ca atare, în virtutea unităţii terminologice ce trebuie asigurată în diferitele acte normative care conţin o anumită noţiune, în acelaşi context, semnificaţia noţiunilor din Codul fiscal de venituri din salarii, venituri asimilate salariilor şi venit lunar net din salariu nu poate fi ignorată în interpretarea şi aplicarea textelor din Codul civil în ipoteza dată, în absenţa unui alt înţeles stabilit de către legiuitor.
53. în raport cu dispoziţiile art. 55 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, citate anterior, ar însemna că echivalentul valoric al normei de hrană cuvenite potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă un venit salarial sau asimilat, din moment ce reprezintă venit în bani obţinut de persoane fizice ce îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege. Mai mult, acest caracter s-ar păstra chiar şi atunci când acordarea normei de hrană are loc în natură, de vreme ce, potrivit definiţiei, intră în această categorie şi veniturile obţinute în natură.
54. Cu toate acestea, art. 55 alin. (4) din Codul fiscal prevede, prin excepţie de la alin. (1) şi (2), că anumite sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit.
55. Printre acestea [art. 55 alin. (4) lit. a)—r) din Codul fiscal] sunt prevăzute explicit la lit. b) „drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare”.
56. Prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, s-a arătat (pct. 82) că în categoria de sume din art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal se cuprind şi „drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională”.
57. In condiţiile în care sumele de bani reprezentând echivalentul normei de hrană acordate în numerar sau în natură nu intră în categoria veniturilor salariale ori a veniturilor asimilate acestora (în scopul impozitării), nu pot fi avute în vedere la calcularea pensiei de întreţinere, deoarece nu intră în venitul net lunar din salarii în raport cu care se cuantifică, în concret, această obligaţie, din moment ce nu intră nici măcar în venitul brut lunar, pe baza căruia se stabileşte venitul net lunar, în acest sens fiind relevante prevederile referitoare la venitul lunar brut şi net din salarii.
58. Astfel, în cazul veniturilor din salarii, art. 57 din Codul fiscal prevede că venitul net lunar se calculează (în scopul determinării impozitului, cota de 16% aplicându-se la venitul net) prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni.
59. Pct. 106 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că „Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate într-o lună, conform art. 55 alin. (1)—(3) din Codul fiscal, de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate”.
60. Se observă că legiuitorul a exclus, în mod explicit, chiar din baza de calcul al venitului net lunar sumele prevăzute de art. 55 alin. (4) din Codul fiscal, relevante în analiza de faţă.
61. Aşadar, sumele în discuţie nu numai că sunt excluse de la impozitare, însă nici nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora şi, ca atare, nu se subsumează noţiunii de „venit”, relevantă în contextul art. 527 şi 529 din Codul civil.
62. Această concluzie este relevantă şi pentru executarea silită a sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere, deoarece, potrivit art. 729 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, în cazul acestor creanţe, salariile şi alte venituri periodice ale debitorului întreţinerii pot fi urmărite până la jumătate din venitul lunar net. Este de precizat că, în unele hotărâri judecătoreşti dintre cele anexate prezentelor sesizări, normele de procedură referitoare la urmărirea mobiliară a debitorului au fost aplicate în mod direct, în sensul că, din moment ce echivalentul valoric al normei de hrană din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este insesizabil (fie pentru că nu este inclus în venitul salarial, fie în considerarea afectaţiunii speciale), acesta nu poate fi luat în considerare la calcularea pensiei de întreţinere. Acest argument este greşit, deoarece aplicarea dispoziţiilor referitoare la urmărirea silită a bunurilor debitorului implică un titlu executoriu, respectiv o hotărâre judecătorească ce conţine obligaţia de plată a pensiei de întreţinere, calculată în funcţie de venitul lunar net al debitorului. Ca atare, normele nu pot fi aplicate şi în cazul stabilirii cuantumului pensiei de întreţinere, cu finalitatea obţinerii unui titlu executoriu.
63. Constatarea anterioară semnifică, în acelaşi timp, neincluderea aceloraşi sume în salariul lunar sau, după caz, în solda lunară, nefiind drepturi salariale ce pot intra în componenţa sumelor ce reprezintă contraprestaţia muncii prestate de beneficiarii dreptului la hrană gratuită.
64. Este esenţial de precizat, totodată, că, în raport cu constatarea anterioară, este lipsită de relevanţă împrejurarea că sumele de bani în discuţie au caracter de continuitate, cât timp nu reprezintă venituri de natură salarială.
65. Desigur, nu pot fi ignorate considerentele referitoare la raţiunea acordării dreptului în discuţie, anume specificul activităţii depuse de beneficiari şi condiţiile în care aceasta se desfăşoară, ce impun un efort suplimentar pentru menţinerea randamentului optim îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor.
66. Aceste considerente se înscriu în abordarea tradiţională a problemei categoriilor de venituri ce pot fi incluse în baza de calcul al pensiei de întreţinere, pe linia deschisă de Decizia de îndrumare nr. 14 din 23 mai 1963 a Plenului fostului Tribunal Suprem. în cuprinsul acestei decizii s-a statuat că sporul pentru condiţii deosebite de muncă nu poate fi luat în considerare în acest scop, deoarece este acordat pentru „a da posibilitate materială angajaţilor să prevină ori să înlăture efectele dăunătoare pe care le au asupra organismului omenesc acele munci în condiţiile speciale avute în vedere la acordarea sporurilor”, astfel încât „este necesar ca sporul să rămână în întregime destinat afectaţiei sale”. S-a mai reţinut că ignorarea scopului urmărit de legiuitor la acordarea sporului „ar duce la micşorarea posibilităţii de apărare a organismului angajatului care lucrează în aceste condiţii, aceasta fiind şi împotriva intereselor creditorului întreţinerii”.
67. în doctrină a fost preluată ideea sumelor cu destinaţie specială, care trebuie să rămână în întregime destinate afectaţiunii lor, fără a se indica, însă, alte sume salariale decât cele privind sporul pentru condiţii deosebite de muncă (mediu vătămător, greu sau periculos), abordare menţinută inclusiv în condiţiile actualului Cod civil.
68. Se poate considera că, în funcţie de condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea beneficiarii dreptului reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub aspectul condiţiilor concrete de acordare, legiuitorul a urmărit compensarea efortului depus de beneficiari prin asigurarea unui aport caloric proporţional, necesar menţinerii stării de sănătate şi a tonusului adecvat desfăşurării activităţii în condiţii optime, aport calculat prin numărul de calorii/zi.
69. în acelaşi timp, însă, nu poate fi ignorat că, în ceea ce priveşte pe beneficiarii dreptului în discuţie, statutul actual reglementat reflectă o multiplicare a drepturilor acordate în considerarea condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii, prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, anexa nr. VII, pentru personalul din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
70. Acestea constau în sporuri (pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, pentru condiţii grele de muncă, pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată), compensaţii (de risc/pericol deosebit pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit, desfăşurată în exercitarea atribuţiilor funcţionale; pentru cei care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu), majorări ale soldei de bază (de exemplu, pentru cei care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale), indemnizaţii (de exemplu, pentru personalul care lucrează cu cifru de stat).
71. La acestea se adaugă drepturile prevăzute de legile proprii privind statutul categoriilor de personal din fiecare domeniu — apărare, ordine publică, respectiv siguranţă naţională.
72. în contextul în care toate aceste drepturi pot fi socotite ca având o destinaţie specială (compensarea efortului depus în condiţii speciale de activitate) şi, uneori, se suprapun, criteriul afectaţiunii pentru includerea ori excluderea drepturilor de natură salarială din baza de calcul al pensiei de întreţinere se diluează, fiind dificil de aplicat de la caz la caz. în plus, există riscul ca raportul de proporţionalitate dintre starea de nevoie a creditorului şi mijloacele de care dispune în concret debitorul să fie rupt, cu toate că, potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, părinţii au obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia, principiu care se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie, conform art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ.
73. Ca atare, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Completul competent să judece recursul în interesul legii observă că este preferabilă raportarea la criteriul naturii de venit salarial, în raport cu dispoziţiile Codului fiscal, ce permite identificarea venitului din salariu sau a venitului asimilat acestuia (ceea ce face, oricum, inutilă stabilirea de către instanţă a destinaţiei speciale, cu atât mai mult cu cât această afectaţiune a fost avută în vedere de către legiuitorul fiscal la determinarea veniturilor salariale, atunci când acestea au caracter de continuitate). în plus, raportarea la acele dispoziţii echivalează cu aplicarea unui criteriu legal, ca atare previzibil.
74. Pentru toate aceste considerente,
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
în numele legii
DECIDE:
Admite recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că:
în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrană prevăzute de art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se include în totalul veniturilor nete lunare în raport de care se stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.
Obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 octombrie 2015.
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent,
Adriana Stamatescu
← Decizia CCR nr. 728/2015 – excepţia de neconstituţionalitate a… | Ordinul ANAF nr. 3622/2015 – aprobarea modelului şi… → |
---|
Publicate în același Monitor Oficial:
(Sava N.).
Exclusiv
Cum analfabetismul funcțional a migrat de la IPJ Prahova la Poliția de Frontieră și înapoi spre IGPR – Ziarul Incisiv de Prahova

Țara arde, fermierii plâng, iar politicienii se fac că plouă! DNA, dormiți liniștiți sau sunteți la cheremul mafiei? Incisiv de Prahova vă prezintă radiografia unui jaf național, în care rachetele antigrindină nu alungă grindina, ci atrag seceta și umplu buzunarele șmecherilor!
Fermierii 007: Licență de uscat mafia! Cum au devenit detectivi mai buni ca la DNA, săpând după adevărul ingropat sub rachete!
Credeați că fermierii sunt doar niște țărani buni de pus la muncă? Greșiți amarnic! S-au transformat în agenți 007 ai agriculturii, mai iscusiți decât James Bond la cules de căpșuni! Au dezgropat secrete murdare, au adunat dovezi incendiare și au demascat minciunile cu care mafia antigrindină ne fură ploaia pe față!
Bilanțul de mediu: Dosarul Secret X al secetei! Documentul interzis care arată cum ne fură ploaia pe față, dar parlamentarii votează orbește!
Au scos la iveală Bilanțul de Mediu, un document secret ținut sub cheie timp de 17 ani, care demonstrează că rachetele antigrindină distrug norii și reduc precipitațiile! Dar cine să bage în seamă adevărul, când Parlamentul votează legi pe încredere, ca la piață? Nu-i așa că e frumos să fii deputat în România?
AASNACP: Autoritatea Națională Pentru Acoperirea Secetei si a prostiei! Minciuni, manipulări si refuzul de a răspunde – Parcă sunt politicieni in campanie!
Autoritatea Antigrindină (AASNACP) se ascunde după degetul „datelor personale” și refuză să ofere informații publice! Minciuni, manipulări și refuzul de a răspunde – parcă sunt politicieni în campanie electorală! Dar fermierii nu se lasă păcăliți! Știu că AASNACP este o mașinărie de sifonat bani publici și de acoperit seceta!
APM: Fabrica de avize pe bandă sau complici la deșertificare? Cum dau undă verde la otrăvirea solului cu iodură de argint, fără să clintească un mușchi!
Și ce face Agenția pentru Protecția Mediului (APM)? Dă avize pe bandă rulantă, fără să verifice dacă rachetele antigrindină otrăvesc solul, apa și aerul cu iodură de argint! Parcă sunt complici la deșertificarea României! Dormiți liniștiți, noi vă furăm cerul!
Corina Atanasiu: Eroina USR a hoților de ploaie sau marionetă in mâinile mafiei antigrindină? Oare nu stie că trădează fermierii pe față?
În acest carusel al minciunilor, apare și o deputată USR, Corina Atanasiu, care apără cu vehemență sistemul antigrindină! Oare e naivă și nu știe ce se întâmplă? Sau e o marionetă în mâinile mafiei antigrindină? Fermierii se întreabă dacă nu cumva a uitat pe cine reprezintă în Parlament!
Primăria Breaza acuză: Rachetele provoacă inundații, nu alunga grindină! Un avocat Primar e coșmarul mafioților, dar Prefectura doarme-n papuci!
Și ca tacâmul să fie complet, primarul orașului Breaza, un avocat de temut, acuză sistemul antigrindină că provoacă inundații devastatoare! Dar Prefectura doarme-n papuci și nu ia nicio măsură! Parcă sunt toți complici la acest jaf!
SRI (Pensionari): Umbrele protectoare ale Mafiei? Cum foștii securiști apără o afacere criminală, in numele Siguranței Naționale (a lor, bineînțeles!)
Și cine apără sistemul antigrindină? Foști ofițeri SRI, cu pensii speciale și nostalgii securiste! Invocă „siguranța națională” și susțin că sistemul antigrindină e vital pentru țară! Adică, pe românește, recunosc că jaful e orchestrat de o gașcă de securiști!
Incisiv de Prahova: Casandra României, vocea fermierilor! Am avertizat, am luptat, acum cerem justiție si ploaie, nu minciuni si rachete!
Rachete, minciuni și secetă: Cum ‘Antigrindina S.R.L.’ a secat fermierii de bani (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc
În tot acest haos, există și o voce care spune adevărul: Incisiv de Prahova! Am fost ridiculizați, amenințați, ignorați, dar nu am cedat! Am luptat pentru drepturile fermierilor și am demascat jaful antigrindină! Acum cerem justiție și ploaie, nu minciuni și rachete!
Concluzie: DNA, deschideți ochii, sau vă deschidem noi! Hoții de ploaie la pușcărie, nu la emisiuni TV!
Așadar, DNA, e timpul să vă faceți treaba! Deschideți o anchetă serioasă și trimiteți hoții de ploaie la pușcărie! Nu vă mai ascundeți după degetul „datelor personale” și nu mai protejați mafia antigrindină!
România are nevoie de ploaie, nu de rachete! Are nevoie de justiție, nu de minciuni! Iar hoții de ploaie trebuie să ajungă la Rahova, nu la vreo emisiune TV unde să se victimizeze!
Incisiv de Prahova va continua să lupte pentru drepturile fermierilor și pentru adevăr! Vom reveni cu dezvăluiri incendiare și cu numele complicilor la acest jaf național!
Stați cu ochii pe Incisiv de Prahova! Săptămâna viitoare, vom da cărțile pe față! Documente incendiare ce vor transforma ancheta într-un bilet direct spre Rahova, pentru toți membrii mafiei antigrindină! (Cristina T.).
Exclusiv
Minciuni pe factură, secetă la export și fermieri detectivi pe urmele hoților de ploaie! – Ziarul Incisiv de Prahova

Tună și fulgeră indignarea!
Tună și fulgeră indignarea în Prahova! Nu e ploaie, din păcate, ci furia mocnită a fermierilor, sătui de minciuni, taxe pe secetă și rachete antigrindină care le golesc buzunarele și le usucă pământurile. De ani de zile, Incisiv de Prahova a fost vocea disperată a acestor oameni, strigând în deșert despre jaful din sistemul antigrindină. Acum, când Corpul de Control al Ministrului Agriculturii confirmă, negru pe alb, ceea ce noi am dezvăluit cu riscul vieții – că Antigrindina S.R.L. a fost o mașinărie de sifonat bani publici, o crimă economică cu premeditare – e timpul să trecem la fapte!
Fermierii prahoveni, agenți 007 ai agriculturii: Dau clasă la DNA și scot la iveală adresele secrete!
Uitați de James Bond și de gadgeturile sale! Adevărații agenți 007 ai României sunt fermierii prahoveni, detectivi ai plugului, mai iscusiți decât Hercule Poirot la cules de căpșuni! Sătui să fie mințiți și furați, acești eroi ai câmpului au pus mâna pe documente incendiare, adrese secrete, cereri disperate și răspunsuri halucinante, care demonstrează complicitatea dintre Antigrindina S.R.L., Ministerul Agriculturii și alte instituții ale statului.
Luați aminte, hoți de ploaie! Fermierii au scos la iveală corespondența dintre ei și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Șerban Cantacuzino” al Județului Prahova și Instituția Prefectului – Județul Prahova, în care solicită, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, lista completă a dezastrelor meteorologice de tip inundații și viituri consemnate oficial pe teritoriul județului Prahova în ultimii 20 de ani (2004-2024). De ce? Pentru că fermierii știu că rachetele voastre antigrindină nu doar că nu protejează de grindină, dar provoacă inundații devastatoare!
Și asta nu e tot! Fermierii au trimis o scrisoare usturătoare către Primul Ministru al României, Ministrul Agriculturii și Guvernul României, în care își manifestă insatisfacția în legătură cu răspunsurile primite de la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național de Combatere a Căderilor de Grindină și Creștere a Precipitațiilor. Un răspuns care, citez, „conține contradicții interne, reinterpretări neștiințifice și omisiuni care compromit credibilitatea poziției oficiale”.
Bilanțul de Mediu – arma secretă a fermierilor: Dovezi incendiare ignorate sistematic de autorități!
Credeați că ați scăpat de Bilanțul de Mediu? V-ați înșelat amarnic! Acest document-bombă, mai secret decât planurile lui Bin Laden și mai bine păzit decât rețeta de la Coca-Cola, este arma secretă a fermierilor prahoveni! Un raport incendiar, realizat în 2007, care demonstrează, negru pe alb, că sistemul antigrindină nu doar că nu ne protejează de grindină, dar ne fură ploaia pe față!
Vă mai amintiți de citatele din acest document, pe care autoritățile au încercat să le îngroape sub tone de minciuni și promisiuni deșarte? Citate precum „Norul sărăcește considerabil în apă în urma acțiunii de combatere a grindinei” sau „Au fost necesare max. 45 min. pentru disiparea completă a formațiunii noroase” ar trebui să dea fiori reci pe șira spinării oricărui om cu scaun la cap. Dar nu și autorităților noastre, care au preferat să ignore acest raport și să continue să sifoneze bani publici!
Și culmea tupeului! Acest Bilanț de Mediu, mai secret decât planurile lui Putin, nu a fost prezentat nici măcar Parlamentului României, atunci când s-a votat Legea nr. 173/2008 privind intervențiile în atmosferă! Adică, onorabilii deputați au votat o lege de importanță națională pe baza unor minciuni frumoase, fără să aibă acces la datele științifice reale privind efectele sistemului antigrindină! Nu-i așa că e frumos să fii parlamentar în România? Votezi legi pe încredere, ca la piață!
AASNACP – Autoritatea Națională pentru Acoperirea Secetelor și a Minciunilor: Răspunsuri evazive, contradicții flagrante și tupeu maxim!
Și acum, să analizăm cu lupa răspunsurile halucinante ale Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) la solicitările fermierilor prahoveni. O adevărată capodoperă de evaziune, manipulare și tupeu!
În Adresa nr. 4652/25.08.2025, AASNACP se screme să ne convingă că Bilanțul de Mediu din 2007 este doar „informativ” și că nu produce efecte juridice. Adică, pe românește, ne spun că pot să ignore liniștiți acest document, chiar dacă el demonstrează că sistemul antigrindină fură ploaia!
Mai mult, AASNACP încearcă să minimizeze concluziile Bilanțului de Mediu, reinterpretând expresia „sărăcirea în apă” ca un proces natural post-precipitație. Adică, ne spun că norii devin „săraci în apă” oricum, chiar și fără rachetele lor antigrindină! Dar fermierii nu sunt proști! Ei știu că rachetele antigrindină distrug norii și reduc precipitațiile!
Și culmea tupeului! AASNACP neagă orice legătură între lansarea rachetelor și disiparea norilor, invocând durata medie de viață a norilor convectivi (30-45 min) și susținând că rachetele nu pot influența traiectoria sau evoluția acestora. Adică, ne spun că rachetele lor nu au niciun efect asupra norilor, chiar dacă fermierii au văzut cu ochii lor cum norii se destramă după lansarea rachetelor!
În scrisoarea trimisă către Guvern, fermierii prahoveni spun clar: „Documentul R. AASNACP 4652/2025 nu răspunde substanțial solicitărilor fermierilor din Prahova. Ba mai mult, conţine contradicţii interne, reinterpretări neştiinţifice și omisiuni care compromit credibilitatea poziţiei oficiale.”
Rachete, minciuni și secetă: Cum ‘Antigrindina S.R.L.’ a secat fermierii de bani (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc
„Date personale”, minciuni publice: Cum mafia antigrindină se ascunde fals după GDPR, dar Incisiv le dă masca jos!
Și când credeam că am văzut tot circul, iată că AASNACP ne mai servește o minciună gogonată! Refuză să ofere informații fermierilor prahoveni, invocând protecția „datelor personale”! Adică, pe bune? Voi, ăștia care ați secat țara de ploaie și ați umplut buzunarele șmecherilor, vă ascundeți acum după fusta GDPR? Vă e frică de fermierii care vor să știe unde s-au dus banii lor?
În adresa nr. 2472/22.04.2025, AASNACP invocă „date personale” ca să refuze accesul la informații. Dar Incisiv de Prahova nu se lasă păcălit! Noi am obținut această adresă de pe site-ul unei prefecturi din România, deci este un document public! Și ce găsim în el? Minciuni ordinare, gogonate, cu care mafia antigrindină a intoxicat instituțiile statului!
AASNACP susține că documentul „Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor” (nr. 2472/22.04.2025) a fost transmis către Federația AGRO PROPACT. Dar, când fermierii cer copii ale corespondenței, AASNACP refuză, invocând „date cu caracter personal”!
Adică, pe românește, nu vă dăm nimic, că e secret! Vă e frică să nu se afle cum sifonați banii publici? Vă e frică să nu se vadă complicitățile și interesele meschine? Stați liniștiți, că noi o să le scoatem la iveală, una câte una! Ne ascundem FALS după GDPR, dar lasă urme de minciuni peste tot. Credeau că suntem proști? Au încurcat-o cu Incisiv de Prahova!
Caunei Florea, maestrul minciunilor: Cum ne vrăjește directorul Antigrindină cu termeni tehnici, dar ne lasă cu seceta-n curte!
Și ca tacâmul să fie complet, îl avem și pe directorul general al AASNACP, Gheorghe Caunei Florescu, un maestru al minciunilor și al manipulării! Un expert în a ne vrăji cu termeni tehnici și explicații savante, ca să ne ascundă faptul că ne fură pe față!
În declarațiile sale publice, Caunei Florescu ne spune că „sistemele convective produc precipitații cu caracter local”, dar uită să menționeze că rachetele antigrindină pot transforma o ploaie normală într-un potop apocaliptic! Ne spune că „metoda de combatere a căderilor de grindină prin intermediul rachetelor vizează exclusiv activitatea de combatere”, dar uită să menționeze că rachetele distrug norii și reduc precipitațiile!
Caunei Florea este un magician al cuvintelor, un iluzionist care ne promite ploaie, dar ne lasă cu seceta-n curte! Un șmecher care se ascunde în spatele unor titluri pompoase și a unor discursuri complicate, dar care nu poate ascunde faptul că este complice la jaful antigrindină!
Primăria Breaza acuză: Rachetele antigrindină, vinovate de inundații? Un avocat la Primărie, coșmarul oricărui mafiot!
Și ca să vedeți că jaful antigrindină nu se limitează doar la secetă, ci provoacă și inundații devastatoare, vă prezentăm cazul primarului orașului Breaza, Novac Bogdan Cristian, un avocat de temut!
În 2021, edilul a trimis o sesizare către Prefectură, acuzând direct sistemul antigrindină că a provocat inundații devastatoare în localitate. „Ca urmare a ploilor torențiale care au avut loc în orașul Breaza în zilele de 11, 12 și 27.06.2021 și ținând seama de viiturile care s-au produs în zona Podu Vadului, vă facem cunoscut că din informațiile pe care le deținem acestea au fost provocate de rachetele antigrindină lansate din Unitatea de combatere a căderilor de grindină Câmpina,” scria primarul Novac, cerând, pe bună dreptate, stoparea acestor operațiuni criminale.
Ce a făcut Prefectura? A trimis sesizarea mai departe, direct la sursa problemei: Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (ASNACP), o instituție care pare că și-a schimbat denumirea în Autoritatea Națională pentru Acoperirea Secetelor și Inundațiilor.
Iar răspunsul ASNACP este o capodoperă de minciună și manipulare, demnă de Cartea Recordurilor! În adresa nr. 4023/07.07.2021, ASNACP se screme să explice că, de fapt, rachetele nu au fost lansate direct spre Breaza, ci „în apropiere”. Adică, pe românește, au tras în direcția norilor, dar nu chiar în direcția aia, ci un pic mai la stânga, ca să nu bată la ochi. Parcă norii ar sta pe loc și n-ar fi purtați de vânt!
Mai mult, ASNACP se apără invocând „schimbările climatice” și „regimul hidrografic local”, ca și cum rachetele antigrindină n-ar avea nicio influență asupra vremii. Halucinant!
Pensiile SRI și avizele de la Balamuc: Rețeta perfectă pentru o secetă națională!
Și ca să înțelegeți cine se află în spatele acestui jaf colosal, trebuie să vă spunem că sistemul antigrindină este protejat de o rețea bine închegată, cu legături strânse în serviciile secrete (pensionari) și cu avize de la Balamuc!
Un fost senator și ofițer SRI, probabil cu pensie specială și nostalgia vremurilor trecute, a avut tupeul să iasă la TV și să apere sistemul antigrindină, invocând „profesionalismul” foștilor săi colegi din sistem. Adică, pe românește, recunoaște că jaful e orchestrat de o gașcă de ofițeri SRI!
Nu e de mirare că sistemul antigrindină a fost lăsat să funcționeze nestingherit timp de atâția ani, chiar și în ciuda dovezilor clare că acesta provoacă secetă și inundații! Nu e de mirare că autoritățile au ignorat Bilanțul de Mediu și au refuzat să ofere informații fermierilor!
Sistemul antigrindină este un tun subvenționat de stat și protejat de securiști! O afacere criminală, în care banii publici sunt sifonați în buzunarele șmecherilor, iar fermierii sunt lăsați să se descurce cu seceta și inundațiile! Si au avize de la Balamuc
E timpul să luați furcile și să cereți socoteală?!
Ajunge! Nu mai putem tolera minciuna și jaful! Nu mai putem permite ca acești hoți de ploaie să ne distrugă agricultura și să ne fure viitorul!
Fermieri prahoveni, fermieri români, uniți-vă forțele și cereți dreptate! Arătați-le politicienilor corupți și mafioților cu aviz de la nebuni că nu mai sunteți dispuși să tolerați minciuna și jaful!
Cereți demisii imediate! Cereți anchete penale! Cereți tragerea la răspundere a tuturor vinovaților! Nu vă mai lăsați păcăliți de promisiuni deșarte și de explicații halucinante! Vreți să știți unde s-au dus banii, cine i-a furat și cine a protejat hoții!
Nu mai stați cu mâinile în sân, așteptând ca statul să vă apere! Luați furcile și cereți socoteală! Pentru că, așa cum spunea un fermier prahovean, cu lacrimi în ochi: „Ploaia se întoarce, dar pe voi nu vă mai iartă nimeni!”
Incisiv de Prahova este alături de voi! Vom continua să investigăm acest caz și să dezvăluim toate mizeriile din sistemul antigrindină! Nu ne vom opri până când toți vinovații nu vor plăti pentru faptele lor!
Incisiv de Prahova – vocea fermierilor, coșmarul mafiei: Vom continua să luptăm până la capăt!
Ziarul Incisiv de Prahova a fost vocea care a strigat în deșert, avertizând asupra jafului antigrindină! Am fost ridiculizați, ignorați și chiar amenințați! Dar nu am cedat! Am continuat să luptăm pentru drepturile fermierilor, până când am scos la iveală adevărul!
Și nu ne vom opri aici! Vom continua să investigăm acest caz și să dezvăluim toate mizeriile din sistemul antigrindină! Vom publica numele complicilor la acest jaf național! Vom lupta până la capăt pentru ca hoții de ploaie să ajungă la pușcărie!
Pentru că Incisiv de Prahova este vocea fermierilor, coșmarul mafiei! Suntem singurii sănătoși într-o țară de nebuni! Suntem Casandra României, și v-am spus noi că e jaf!
Concluzie: Tunurile cu rachete se îndreaptă spre Rahova, nu spre nori!
Așadar, dragi români, nu mai stați cu mâinile în sân! A susține menținerea unui sistem scump, ineficient și dăunător înseamnă a susține, de fapt, mafia care îl controlează, o rețea bine închegată cu legături strânse în serviciile secrete (pensionari).
Realitatea este simplă:
- sistemul nu are dovezi de eficiență,
- documentele oficiale arată reducerea precipitațiilor,
- fermierii plătesc deja cu recolte compromise,
- mediul este expus la poluare cu iodură de argint.
Suspendarea tragerilor nu a distrus nimic. Dimpotrivă, a fost primul pas spre responsabilitate. România are nevoie de soluții reale la schimbările climatice, nu de specialiști în iluzii, avocați pensionari din serviciile secrete și avize de la balamuc.
Tunurile cu rachete nu se mai îndreaptă spre nori, ci spre Rahova! Pentru că hoții de ploaie trebuie să ajungă direct la pușcărie, nu la vreo emisiune TV unde să se victimizeze!
Vom reveni cu dezvăluiri incendiare și cu numele complicilor la acest jaf național! Stați cu ochii pe noi! (Cristina T.).
Exclusiv
Cum alegi mașina potrivită pentru un road trip în România?

Un road trip prin România este una dintre cele mai frumoase modalități de a descoperi diversitatea peisajelor – de la Transfăgărășan și Transalpina până la Delta Dunării și litoralul Mării Negre. Însă, pentru ca experiența să fie plăcută și fără griji, alegerea mașinii potrivite este la fel de importantă ca traseul în sine.
Dacă te întrebi cum să alegi mașina ideală de închiriat pentru un road trip în România, iată câteva criterii și recomandări care te vor ajuta să iei cea mai bună decizie.
1. Analizează tipul de traseu pe care îl vei parcurge
Primul pas este să te gândești la drumurile pe care vei merge:
- Autostradă și drumuri naționale – ideal pentru mașini compacte sau sedanuri economice.
- Drumuri montane și serpentine – un SUV sau un crossover îți oferă mai multă stabilitate și confort.
- Drumuri de țară sau teren accidentat – un vehicul 4×4 poate fi soluția potrivită.
👉 Dacă planifici un traseu variat, un SUV de dimensiuni medii este adesea cea mai bună alegere.
2. Dimensiunea mașinii și numărul de pasageri
Confortul este esențial în timpul unui road trip. Ține cont de:
- Numărul de persoane – pentru 2-3 pasageri, un hatchback sau sedan este suficient; pentru 4-5 persoane, un SUV sau un break este mai confortabil.
- Spațiul pentru bagaje – dacă planifici mai multe opriri sau drumeții, ai nevoie de un portbagaj încăpător.
- Confort pe distanțe lungi – scaune ergonomice și spațiu suficient pentru picioare fac diferența după câteva ore de condus.
3. Consumul de combustibil și eficiența
Un road trip poate însemna sute sau chiar mii de kilometri. De aceea, consumul este un factor cheie:
- Mașinile economice sunt ideale pentru trasee lungi pe șosele principale.
- SUV-urile și mașinile mai mari oferă confort și putere, dar au un consum mai ridicat.
- Diesel sau benzină? – dieselul poate fi mai eficient pentru drumuri lungi, dar pe distanțe scurte diferența este mică.
4. Dotările și tehnologia
Pe un drum lung, dotările potrivite îți pot face călătoria mult mai plăcută:
- Sistem de navigație – GPS actualizat sau conectivitate Android Auto/Apple CarPlay.
- Aer condiționat automat – indispensabil vara.
- Sisteme de siguranță – ABS, ESP, senzori de parcare sau camere video.
- Cruise control – extrem de util pe autostrăzi și drumuri întinse.
5. Bugetul de închiriere
Un alt aspect important este costul total:
- Închirieri auto pe termen scurt – ideale pentru un weekend sau o vacanță de câteva zile.
- Închirieri auto pe termen lung – potrivite pentru road trip-uri extinse sau pentru cei care vor să combine vacanța cu mai multe opriri.
👉 Nu uita să verifici ce este inclus în preț: asigurare, kilometri, garanție și politica de combustibil.
6. Asigurările și siguranța pe drum
Un road trip înseamnă multe ore la volan și drumuri variate. Pentru liniștea ta:
- Verifică dacă oferta include RCA și CASCO.
- Întreabă despre franșiză și posibilitatea de a o reduce.
- Asigură-te că ai asistență rutieră 24/7 inclusă în contract.
7. Recomandări pentru road trip-uri în România
- Pentru trasee urbane + autostradă (București – Cluj, București – Timișoara): o mașină compactă sau un sedan este suficientă.
- Pentru trasee montane (Transfăgărășan, Transalpina): un SUV sau crossover îți oferă siguranță și putere.
- Pentru vacanțe în familie (Delta Dunării, litoral): un break sau un SUV cu portbagaj mare este alegerea ideală.
Cum te ajută Carhunt să alegi mașina potrivită?
La Carhunt, ai la dispoziție o flotă diversificată pentru orice tip de road trip:
- mașini economice pentru drumuri lungi cu buget redus,
- SUV-uri și crossover-uri pentru trasee montane,
- modele premium pentru confort sporit,
- opțiuni de 7 locuri pentru vacanțe cu familia sau grupurile de prieteni.
În plus, oferim asigurare inclusă, asistență rutieră 24/7 și transparență totală în ceea ce privește costurile. Astfel, te poți bucura de drum fără griji.
Alegerea mașinii pentru un road trip în România depinde de traseu, numărul de pasageri, consum și confort. Pentru drumuri lungi și variate, un SUV este adesea cea mai bună alegere. Pentru vacanțe urbane sau autostradă, o mașină compactă sau un sedan oferă un raport excelent între cost și eficiență.
Indiferent de alegerea ta, Carhunt îți pune la dispoziție mașina potrivită, astfel încât să te bucuri de frumusețea drumurilor din România fără stres și cu costuri corecte.
-
Uncategorizedacum 5 zile
Oltenia Turistică 2.0 – Conferință și Târg, împreună pentru viitorul regiunii
-
Socialacum o săptămână
Alexandru Ferariu – antreprenorul român care își construiește discret imperiul în România și Republica Moldova
-
Politică localăacum o săptămână
Vizita delegației Heritage Foundation în România: Consolidarea parteneriatului strategic SUA–România
-
Evenimentacum o săptămână
Fosa septică ecologică vs. fosa tradițională – ce alegem?
-
Afaceriacum o săptămână
El Studio aniversează 20 de ani de frumusețe și excelență în București
-
Politică localăacum o săptămână
Producătorul țigărilor Carpați și Snagov, datorii la ANAF de 649 mil. lei, intră în concordat preventiv
-
Uncategorizedacum 3 zile
3CHEAPS SOLUTIONS SRL: Două platforme românești care simplifică viața online
-
Uncategorizedacum o săptămână
Casa Artelor din Sibiu – șansa unică a României de a câștiga Premiul Publicului Europa Nostra 2025